Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 19°C | Anul X Nr. 521

Știri

IGSU, după incidentul nuclear din nordul Rusiei: „Nu există niciun pericol radiologic pentru populație sau pentru mediu”

Published

on

„Nu există niciun pericol radiologic pentru populație sau pentru mediu”, după incidentul nuclear din nordul Rusiei, din data de 8 august se arată într-un comunicat de presă comun al Inspectoratului pentru Situații de Urgenţă, Comisiei pentru Controlul Activităților Nucleare și Agenției pentru Protecția Mediului. Precizările vin după „informațiile apărute în spațiul public” privind prezența unui posibil nor radioactiv deasupra României.

„În ceea ce privește informațiile apărute în spațiul public, referitoare la posibila prezență a unui nor radioactiv deasupra României, Inspectoratul General pentru Situații de Urgenţă (IGSU), Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) și Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) aduc în atenția opiniei publice faptul că nu există date care să confirme sau să indice existența unor factori de risc radiologic pentru populația de pe teritoriul României sau mediu, care să impună luarea unor măsuri de răspuns”, spune IGSU, duminică, într-un comunicat de presă distribuit și de celelalte două autorități.

IGSU amintește că Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) realizează în permanență monitorizarea radioactivității mediului pe teritoriul României, prin Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM).

Potrivit sursei citate, nu au fost raportate modificări ale nivelului de radioactivitate a mediului nici la nivel internațional.

Advertisement

„În acest sens, ANPM împreună cu CNCAN informează că măsurătorile efectuate pe teritoriul României, în perioada 8 august până în prezent, indică faptul că, în momentul de față, în România nu există nicio modificare a fondului natural din punct de vedere a radioactivității mediului. De asemenea, precizăm că nici la nivel internațional nu au fost raportate modificări ale nivelului de radioactivitate a mediului”, se mai arată în comunicat.

Inspectoratul mai precizează: „CNCAN rămâne în contact permanent cu Centrul de Incidente și Urgenţe din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena și cu statele cu care România are încheiate tratate bilaterale în cadrul Convenției Internaționale de notificare rapidă în cazul urgenţelor radiologice și accidentelor nucleare.”

De asemenea, IGSU „menține permanent legătura cu partenerii noștri la nivel european” și că ANPM raportează datele rezultate în urma monitorizării radioactivității mediului efectuate la nivel național către platforma europeana EURDEP.

„La ora emiterii comunicatului, nivelul radiațiilor măsurate de către ANPM prin RNSRM se încadrează în limitele radioactivității mediului natural. CNCAN, ANPM împreună cu IGSU precizează că nu există niciun pericol radiologic pentru populație sau pentru mediu”, se subliniază în comunicat.

Înttre timp, au apărut noi detalii despre incidentul nuclear din nordul Rusiei, care amintesc tot mai mult de reacţia autorităţilor sovietice, după catastrofa de la Cernobîl.

Advertisement

Angajaţii spitalului la care au fost duşi răniţii susţin că nimeni nu i-a anunţat că aceştia erau iradiaţi. Nu au fost luate măsuri speciale de siguranţă, aşa că acum unul dintre medici a aflat că a fost contaminat. 60 de cadre medicale au acceptat să meargă la Moscova pentru a fi supuse unor teste. Oamenii spun că FSB a distrus dovezile legate de incidentul nuclear şi că i-a pus să semneze contracte de confidenţialitate.

Cinci oameni au murit pe 8 august, în explozia unei rachete cu încărcătură nucleară. Abia la cinci zile de la acel moment, autorităţile au recunoscut că nivelul radioactiv din regiune a depășit de 16 ori limitele recomandate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Suc natural pentru detoxifierea colonului și întărirea sistemului imunitar

Published

on

 Detoxifierea colonului ajută la eliminarea toxinelor acumulate, contribuind la o stare generală de bine și la întărirea imunității.

Iată o rețetă simplă și eficientă pentru un suc natural care sprijină detoxifierea colonului și întărește sistemul imunitar:

Ingrediente:

  • 1 lingură de miere naturală

  • 1 măr (de preferat organic)

  • 1 lingură de semințe de chia

  • 1 lingură de semințe de in (măcinate sau înmuiate în apă peste noapte)

  • 1 ceașcă de apă (aproximativ 250 ml)

  • 1 lingură de zeamă de lămâie proaspăt stoarsă

Mod de preparare:

  1. Adaugă în blender mărul curățat și tăiat bucăți, semințele de in, zeama de lămâie și apa.

  2. Mixează bine până când obții o compoziție omogenă.

  3. Adaugă semințele de chia în amestecul obținut și lasă-le să stea 5-10 minute, până când își măresc volumul datorită absorbției de lichid.

  4. Amestecă ușor înainte de consum.

Mod de consum:

  • Bea acest suc de două ori pe zi: dimineața, pe stomacul gol, și seara, înainte de culcare.

  • Pentru rezultate optime, urmează cura de detoxifiere timp de minimum 21 de zile.

  • Asociază cura cu o dietă bogată în fibre, fructe și legume pentru a maximiza efectele depurative.

Recomandări suplimentare:

  • Asigură-te că bei suficientă apă pe parcursul zilei (minimum 2 litri) pentru a susține procesul de detoxifiere.

  • Evită alimentele procesate, zaharurile rafinate și grăsimile nesănătoase pe durata curei pentru a sprijini sănătatea colonului și a sistemului imunitar.

Această rețetă simplă, bazată pe ingrediente naturale, poate fi un aliat de încredere în menținerea sănătății digestive și întărirea imunității.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 29 iulie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACAEASTĂ ZI:

1095 – A murit regele Ladislau I al Ungariei.

1108 – A murit Regele Filip I al Franței.

1148 – Bătălia de la Damasc se termină cu înfrângerea decisiva a cruciaților și dezintegrarea celei de-a doua Cruciade.

1567 – Iacob al VI-lea a fost încoronat rege al Scoției la Stirling.

1588 – A avut loc Bătălia navala de la Gravelines, in largul coastelor Franței, între flota engleză comandată de lord Charles Howard si sir Francisc Drake, care înfrânge Armada spaniolă.

1834 – A fost înregistrat primul accident rutier. Diligența cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane.

1836 – Inaugurarea Arcul de Triumf din Paris.

1848 – Poarta Otomană a recunoscut Locotenența Domnească a Țării Românești drept legitimă, însă sub presiunea Rusiei și la intervenția boierilor munteni, va refuza confirmarea oficiala a acestei recunoașteri.

1848 – În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste “Deșteaptă-te, române“, devenit după Revoluția anticomunistă din 1989 imnul național al României.

1857 – Carol Davila, medic român de origine franceză, in colaborare cu Nicolae Kretzulescu a pus bazele învățământului medical din țara noastră, înființând in 1857, Școala națională de medicina și farmacie.

1877 – Carol I, principe (1866–1881) şi rege (1881–1914) al României, comandatul Oștirii române, a ordonat construcția unui pod de pontoane peste Dunăre, în zona Siliştioara–Măgura.

1890 – A încetat din viață pictorul olandez Vincent van Gogh; (“Țărani mâncând cartofi”, “Lan de grâu cu chiparoși”, “Autoportret”)

1893 – S-a născut, în satul Hulub, comuna Dângeni, județul Botoșani, scriitorul Demostene Botez.

1898 –  S-a născut Isidor Isaac Rabi, fizician american, laureat Nobel.

1900 – În Italia, regele Umberto I a fost asasinat de anarhistul italian, Gaetano Bresci.

1907 – A luat naștere în Marea Britanie mișcarea “Scout” (“Cercetasii”), care s-a răspândit apoi în întreaga lume.

1912 – S-a născut Nicolae Steinhardt, monah și scriitor român.

1921 – Adolf Hitler a devenit liderul Partidului Național – Socialist al Muncitorilor din Germania (Partidul nazist).

1938 – Japonia a atacat URSS în regiunea lacului Hassan, de lângă Vladivostok. Aproximativ 35.000 de soldați din ambele tabere au participat la acest conflict de frontieră care s-a încheiat peste 12 zile cu înfrângerea completă a japonezilor.

1946 – A început Conferința de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria (se va încheia la 15 octombrie același an).

1947 – După un upgrade de memorie, calculatorul ENIAC, primul calculator digital generic, a fost pornit la Aberdeen Proving Ground, după care a rămas în funcțiune timp de opt ani.

1947 – În România, Partidul Național Țărănesc a fost dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri comunist.

1948 – După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel ce-al doilea război mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.

1952 – La J.O. de la Helsinki, Iosif Sârbu este medaliat cu aur la tir. Este prima medalie de aur olimpică obținută de un sportiv reprezentând România.

1957 – Și-a început activitatea Agenția Internațională pentru Energie Atomică, cu sediul la Viena, după înființarea sa la data de 26 octombrie 1956.

1958 – Președintele SUA Dwight Eisenhower a promulgat Legea Națională pentru Aeronautică și Spațiu, prin care s-a înființat Agenția spațială federală civilă americana NASA.

1958 – A fost executat Vasile Motrescu, luptător anticomunist din Munții Bucovinei.

1981 – Charles, Prinț de Wales și Diana Spencer s-au căsătorit la Catedrala Saint Paul din Londra.

1984 – La cea de a XIII-a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz (29 iulie–12 august).

1994 – A fost adoptată prima Constituție a Republicii Moldova.

2005 – Astronomii anunță descoperirea planetei pitice Eris.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Profesorii intră în grevă administrativă: boicot total și proteste masive împotriva noii Legi a învățământului preuniversitar

Published

on

Cadrele didactice din întreaga țară, inclusiv cele din județul Călărași, anunță o revoltă fără precedent față de modificările aduse recent Legii învățământului preuniversitar. Potrivit unui comunicat transmis de Sindicatul Liber din Învățământ Călărași, profesorii vor boicota toate activitățile administrative și de pregătire pentru noul an școlar și refuză să participe la festivitățile de deschidere din luna septembrie.

Decizia radicală vine în urma adoptării, fără consultare publică, a Legii nr. 141/2025, care modifică în mod semnificativ Legea educației nr. 198/2023. Sindicatele acuză autoritățile că au operat aceste schimbări în grabă, fără dialog și fără a ține cont de impactul devastator asupra sistemului de învățământ.

Principalele modificări care au declanșat protestul:

  • Creșterea normei didactice pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal la 20 de ore pe săptămână, marcând prima majorare a normei din ultimii 30 de ani;

  • Norme diferențiate pentru profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit (18 ore) și pentru cei din învățământul special sau instruire practică;

  • Remunerare redusă pentru plata cu ora, echivalată cu salariul minim pentru muncă necalificată;

  • Majorarea numărului maxim de elevi în clasă și creșterea pragului minim de elevi pentru ca o școală să își păstreze statutul juridic;

  • Reducerea burselor și a decontării transportului pentru elevii navetiști;

  • Amânarea acordării primei de pensionare până în anul școlar 2026–2027.

Reprezentanții Sindicatului din Învățământ Călărași avertizează că aceste măsuri vor avea efecte grave: „Vor fi pierdute mii de locuri de muncă, calitatea actului educațional va scădea dramatic, iar condițiile de muncă pentru cadrele didactice vor deveni inacceptabile.”

Acțiunile de protest anunțate includ:

  • Boicotarea totală a activităților administrative și manageriale în unitățile de învățământ;

  • Pichetarea Ministerului Educației în fiecare zi de miercuri, începând cu 30 iulie și până pe 8 septembrie;

  • Participarea masivă la mitingul național de protest din București, programat pentru 8 septembrie, la care sunt așteptați peste 30.000 de participanți.

Sindicatul Liber din Învățământ Călărași își exprimă solidaritatea cu toate cadrele didactice din țară și solicită revizuirea urgentă a Legii 141/2025 printr-un dialog real cu reprezentanții sistemului educațional.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading