Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 41°C | Anul X Nr. 520

La zi

Iarba grasă previne bolile cardiovasculare, artroza, diabetul de tip 2

Published

on

Iarba-grasă este bogată în oligoelemente, printre care potasiu, magneziu și calciu, vitaminele C și E, precum și vitamine din complexul B. De asemenea, conține acizi grași esențiali Omega-3, în special acid alfa-linolenic, care nu poate fi sintetizat de organism și trebuie obținut prin alimentație.

Acest acid joacă un rol important în prevenirea artrozei. Totodată, acizii grași Omega 3 previn bolile cardiovasculare. Frunzele sunt mai bogate în compuși fenolici decât tijele. Acest tip de compuși au proprietăți antioxidante și anxiolitice și joacă un rol esențial în prevenirea diabetului de tip 2.

Atât tijele, cât și frunzele se pot consuma în salate, în supe sau în omlete. Gustul acestei plante este ușor iute.

Iarba-grasă are proprietăți laxative, diuretice, fiind benefică în special în cazul iritațiilor mucoasei.

Advertisement

Datorită acestor proprietăți, dă rezultate spectaculoase în curele de slăbire, detoxifică organismul și, tratează constipația. În aceste scopuri, iarba-grasă se administrează sub formă de ceai (o jumătate de lingură de iarbă uscată la o ceașcă).

Din iarbă-grasă uscată și rădăcina de păpădie uscată se obține un ceai care te ajută să scapi de problemele cu acneea.

Acidul alfa-linolenic joacă un rol important în prevenirea artrozei. De asemenea, acizii grași Omega-3 contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare. Frunzele de iarbă-grasă sunt mai bogate în compuși fenolici decât tijele. Acești compuși au proprietăți antioxidante și anxiolitice și joacă un rol esențial în prevenirea diabetului de tip 2.

Atât tijele, cât și frunzele se pot consuma în salate, supe sau omlete. Gustul acestei plante este ușor iute.

Iarba-grasă are proprietăți laxative și diuretice, fiind benefică în special pentru ameliorarea iritațiilor mucoasei.

Advertisement

Datorită acestor proprietăți, este eficientă în curele de slăbire, contribuie la detoxifierea organismului și tratează constipația. În aceste scopuri, iarba-grasă se poate consuma sub formă de ceai (o jumătate de linguriță de plantă uscată la o ceașcă de apă).

Din iarbă-grasă uscată și rădăcină de păpădie uscată se poate prepara un ceai care ajută la reducerea problemelor cu acneea.

Aplicat direct pe piele, sucul de iarbă-grasă contribuie eficient la ameliorarea contracturilor musculare. De asemenea, are proprietăți hidratante, calmante, cicatrizante, antiinflamatoare, dezinfectante și antibacteriene.

Acesta calmează iritațiile pielii și favorizează cicatrizarea rănilor. Compresele cu suc de iarbă-grasă pot ameliora conjunctivita și inflamația pleoapelor.

Mestecarea frunzelor ajută la reducerea inflamației gingiilor și poate calma durerile de gât.

Advertisement

Cum prepari cataplasmele cu iarbă-grasă?

Cataplasmele cu iarbă-grasă pot fi aplicate pe piele pentru a calma iritațiile, a favoriza cicatrizarea rănilor sau a ameliora contracturile musculare. Pentru a le prepara, urmează acești pași:

  1. Culege și spală planta: Alege frunze și tije proaspete de iarbă-grasă, de preferință dimineața, când planta este mai suculentă. Spală-le bine sub apă rece pentru a îndepărta impuritățile.
  2. Zdrobește planta: Pisează frunzele și tijele proaspete cu un mojar sau pasează-le cu un blender până obții o pastă omogenă. Dacă este necesar, adaugă câteva picături de apă pentru a facilita procesul.
  3. Aplică pasta: Întinde pasta obținută pe zona afectată a pielii. Pentru a menține cataplasma pe loc, acoperă cu o bucată de tifon curat sau un bandaj.
  4. Lasă să acționeze: Păstrează cataplasma pe piele timp de 20-30 de minute, apoi clătește zona cu apă călduță. Repetă aplicarea de 1-2 ori pe zi, în funcție de necesitate.

Notă: Înainte de aplicare, testează sucul sau pasta pe o porțiune mică de piele pentru a verifica dacă apar reacții alergice. Evită contactul cu ochii sau cu rănile deschise.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

AVARIE LA REȚEAUA DE APĂ ÎN CĂLĂRAȘI: Mai multe străzi rămân temporar fără apă potabilă

Published

on

Compania Ecoaqua Călărași a anunțat joi, 24 iulie 2025, sistarea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Călărași, din cauza unei avarii apărute la rețeaua de distribuție.

Zonele afectate de întrerupere sunt:

  • Aleea Garajului 1
  • Aleea Garajului 2
  • Strada Atelierului

Potrivit reprezentanților companiei, echipele de intervenție se află deja la fața locului și lucrează pentru remedierea defecțiunii. Timpul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de aproximativ două ore.

„Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și le mulțumim consumatorilor pentru înțelegere”, a transmis Ecoaqua într-un mesaj postat pe rețelele de socializare.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ceaiul din frunze de dafin și salvie: beneficii curative și utilizări

Published

on

Ceaiul din frunze de dafin și salvie este o băutură tradițională apreciată atât pentru aroma sa intensă, cât și pentru proprietățile sale curative, utilizate de secole în medicina populară. Ambele plante, bogate în compuși activi, oferă beneficii diverse pentru sănătate atunci când sunt consumate sub formă de infuzie.

Frunzele de dafin, cunoscute pentru uleiurile esențiale precum cineol și eugenol, au proprietăți antiinflamatorii și antimicrobiene. Acest ceai poate ajuta la ameliorarea problemelor digestive, cum ar fi balonarea sau indigestia, datorită efectului său carminativ. De asemenea, este benefic pentru sistemul respirator, fiind utilizat pentru a calma tusea și a descongestiona căile respiratorii, mai ales în caz de răceală. Consumul moderat poate susține și sănătatea cardiovasculară, contribuind la reducerea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol, datorită antioxidanților prezenți.

Salviah, pe de altă parte, este renumită pentru conținutul său de acizi fenolici și flavonoide, care îi conferă proprietăți antioxidante și antimicrobiene puternice. Ceaiul de salvie este eficient în reducerea inflamațiilor gâtului și a durerilor asociate, fiind un remediu popular pentru afecțiuni precum amigdalita. De asemenea, ajută la îmbunătățirea memoriei și a concentrării, datorită efectului său stimulant asupra sistemului nervos, și poate contribui la echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, fiind util în gestionarea diabetului de tip 2. Consumul regulat, dar cu moderație, poate susține și sănătatea orală, reducând bacteriile responsabile de placa dentară.

Împreună, ceaiul din frunze de dafin și salvie combină aceste beneficii, oferind un efect sinergic. Este recomandat să fie consumat cald, de preferat fără adaos de zahăr, pentru a maximiza absorbția substanțelor active. Totuși, trebuie avut în vedere că excesul poate cauza iritații gastrice sau reacții alergice la persoanele sensibile, iar femeile însărcinate ar trebui să evite acest ceai din cauza posibilelor efecte stimulative.

Advertisement

Pentru a prepara ceaiul, se fierb 3-4 frunze de dafin și 1-2 lingurițe de frunze de salvie proaspătă sau uscată în 250 ml de apă timp de 5-10 minute, apoi se strecoară și se lasă la infuzat. Consumul zilnic, de 1-2 căni, poate susține sănătatea generală, dar consultarea unui specialist este indicată pentru utilizarea pe termen lung.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Butoanele de pe mânecile uniformelor militare: disciplină și simbolism în secolul al XIX-lea

Published

on

În secolul al XIX-lea, armatele europene, în special cea prusacă, au introdus o practică ingenioasă și aparent banală pentru a promova disciplina, igiena și aspectul impecabil al soldaților: coaserea butoanelor pe mânecile uniformelor, în special în zona manșetelor. Această măsură nu era doar o chestiune de estetică, ci reflecta valorile militare stricte ale epocii, în care ordinea și curățenia erau considerate esențiale pentru moralul și reputația unei armate. Obiceiul soldaților de a-și șterge nasul sau mâinile pe mâneci, mai ales în condițiile dure ale campaniilor militare, era văzut ca un semn de neglijență și lipsă de respect față de uniformă, care era nu doar o piesă de îmbrăcăminte, ci un simbol al autorității și disciplinei.

Butoanele, de obicei metalice și poziționate strategic pe interiorul sau exteriorul manșetelor, aveau un rol practic: făceau incomodă folosirea mânecii pentru astfel de gesturi, descurajând astfel soldații să murdărească uniforma. Această practică era în concordanță cu mentalitatea militară a vremii, în care detaliile aparent minore, precum aspectul uniformei, erau considerate esențiale pentru menținerea disciplinei și a coeziunii unității. În armata prusacă, renumită pentru rigoare, astfel de măsuri erau parte a unui sistem mai larg de reguli menite să modeleze comportamentul soldaților atât pe câmpul de luptă, cât și în afara lui.

Pe lângă funcția lor practică, butoanele de pe mâneci au căpătat și o valoare simbolică. În timp, ele au devenit un element distinctiv al uniformelor militare, fiind integrate în designul acestora chiar și după ce necesitatea inițială a dispărut. De exemplu, în unele armate, numărul sau dispunerea butoanelor putea indica gradul sau unitatea din care făcea parte soldatul, adăugând un strat suplimentar de semnificație. Această tradiție s-a păstrat în unele uniforme de paradă până în secolul XX, chiar dacă scopul lor original a fost uitat sau a devenit mai degrabă decorativ.

Contextul istoric al acestei practici este strâns legat de transformările militare ale secolului al XIX-lea, o perioadă în care armatele deveneau tot mai organizate și standardizate. Uniformele nu mai erau doar funcționale, ci și un mijloc de propagandă, menit să impresioneze și să inspire respect. În acest sens, detalii precum butoanele de pe mâneci reflectau o preocupare mai amplă pentru controlul comportamentului soldaților și pentru proiectarea unei imagini de ordine și profesionalism.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading