La zi
Haine pentru bebeluși și sticle apa copii – JUKKI, sprijin pentru părinți grozavi

La zi
Doliu în rândul salvatorilor: Plutonier adjutant Constantin Morariu de la ISU Călărași a pierdut lupta cu viața la doar 40 de ani

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași este în doliu, după ce unul dintre cei mai apreciați pompieri din cadrul instituției, plutonier adjutant Constantin Morariu, s-a stins din viață, la doar 40 de ani. Vestea tragică a fost confirmată marți, 29 iulie 2025, printr-un mesaj profund emoționant postat pe pagina oficială a ISU Călărași.
După săptămâni în care colegii, familia și prietenii s-au rugat pentru o minune, pompierul călărășean a pierdut lupta pentru viață, lăsând în urmă o întreagă comunitate îndurerată. Constantin Morariu făcea parte din Detașamentul de Pompieri Călărași, fiind descris de colegii săi drept „un camarad de nădejde, un adevărat salvator” și un om pentru care uniforma nu era o simplă haină, ci un jurământ onorant de a salva vieți.
„A trăit cu onoare, a luptat cu determinare și a inspirat prin exemplul său de conduită și profesionalism. Mereu în prima linie, mereu gata să protejeze, mereu punându-i pe alții pe primul loc”, se arată în mesajul publicat de ISU Călărași.
Durerea pierderii este resimțită adânc în rândul colegilor, iar golul lăsat în echipa salvatorilor este de neînlocuit. Cu toate acestea, pompierii din județ promit că vor continua misiunea cu aceeași determinare, purtând amintirea lui „Costi” în suflete, la fiecare intervenție.
Gândurile de compasiune se îndreaptă acum spre familia îndoliată și toți cei apropiați.
„Eroii nu mor niciodată! Ei ard mereu în sufletele oamenilor pe care i-au salvat”, a transmis Plutonier adjutant șef Tătăranu Ștefan-Ovidiu, purtător de cuvânt al ISU Călărași.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Razie a ITM Călărași în hoteluri și restaurante: muncă „la negru” și truse de prim ajutor expirate

Inspectorii de muncă au aplicat amenzi de peste 30.000 de lei în doar câteva zile, în urma unei campanii naționale de verificare a angajatorilor din turism și alimentație publică.
În perioada 21–26 iulie 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași, sub coordonarea Inspecției Muncii, a derulat o amplă acțiune de control în domeniile hotelier și al alimentației publice (cod CAEN 55 și 56), vizând combaterea muncii nedeclarate și verificarea respectării normelor de securitate și sănătate în muncă.
Au fost controlați 12 angajatori din județ, iar concluziile sunt alarmante:
-
o persoană lucra fără contract individual de muncă,
-
o unitate a ignorat interdicția legală privind munca în zilele de sărbătoare,
-
mai multe firme aveau truse medicale expirate, tablouri electrice nesemnalizate sau lucrători neinstruiți corespunzător.
Pentru neregulile identificate în domeniul relațiilor de muncă, inspectorii ITM au aplicat două sancțiuni: o amendă de 20.000 de lei și un avertisment, fiind dispuse 7 măsuri de remediere cu termene clare de conformare.
Situația este și mai gravă în ceea ce privește siguranța la locul de muncă. Au fost constatate 16 deficiențe, pentru care inspectorii au emis tot atâtea sancțiuni: 2 amenzi în valoare totală de 14.000 de lei și 14 avertismente. Printre problemele grave identificate se numără:
-
truse de prim ajutor cu produse expirate,
-
tablouri electrice nesecurizate,
-
lipsa măsurătorilor pentru instalațiile de împământare,
-
instruiri incomplete sau incorecte ale personalului,
-
lipsa semnalizării de securitate,
-
lipsa deciziilor oficiale privind persoanele responsabile cu acordarea primului ajutor.
„Respectarea legislației muncii și protejarea lucrătorilor trebuie să fie o prioritate pentru fiecare angajator, mai ales în domenii sensibile precum turismul și alimentația”, a transmis inspectorul-șef al ITM Călărași, Nicolae Dumitru, la finalul campaniei.
Controalele vor continua și în perioada următoare, avertizează autoritățile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Proiectul Pegasus: Misterul copiilor crononauți și călătoria în timp

Proiectul Pegasus este una dintre cele mai controversate teorii ale conspirației legate de călătoria în timp, care a captat atenția publicului datorită afirmațiilor extraordinare, dar lipsite de dovezi concrete. Conform principalului susținător al acestei teorii, avocatul american Andrew Basiago, Proiectul Pegasus ar fi fost un program secret al Agenției pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării (DARPA) al Statelor Unite, desfășurat în anii 1960 și 1970. Scopul său ar fi fost dezvoltarea tehnologiei de teleportare și călătorie în timp, folosind copii ca subiecți de testare datorită presupusei lor capacități de a se adapta mai bine la stresul deplasării temporale.
Potrivit lui Basiago, Proiectul Pegasus ar fi utilizat tehnologii bazate pe descoperirile lui Nikola Tesla, ale căror schițe și notițe ar fi fost confiscate de guvernul american după moartea inventatorului în 1943. Aceste tehnologii ar fi inclus un dispozitiv de teleportare care crea o „bulă temporală” prin energie radiantă, permițând călătoria în trecut sau viitor. Basiago susține că a fost selectat la vârsta de șapte ani pentru a participa la acest program, alături de alți copii, și că ar fi fost trimis în misiuni precum observarea discursului lui Abraham Lincoln de la Gettysburg în 1863. El afirmă că a fost fotografiat în timpul uneia dintre aceste călătorii, deși imaginea prezentată ca dovadă rămâne extrem de controversată și neconfirmată.
Teoria mai sugerează că DARPA ar fi ales copii pentru experimente din mai multe motive: mințile lor ar fi fost mai flexibile, capabile să accepte fenomene neobișnuite fără a le pune la îndoială; copiii ar fi trecut neobservați în contexte istorice; și ar fi fost considerați „tabula rasa”, lipsiți de prejudecățile adulților. În plus, se presupune că acești copii ar fi fost pregătiți pentru a deveni „crononauți” adulți, capabili să facă față efectelor psihologice ale călătoriei în timp, care ar fi provocat instabilitate mentală la adulți.
Lipsa dovezilor și scepticismul
Deși Basiago și susținătorul său, Alfred Webre, avocat specializat în „exopolitică”, au oferit descrieri detaliate ale presupuselor tehnologii și misiuni, nu există dovezi fizice sau documentare care să susțină existența Proiectului Pegasus în contextul călătoriei în timp. Comunitatea științifică a respins în mare parte aceste afirmații, considerându-le neverificabile și speculative. Criticii subliniază că lipsesc martorii independenți sau documentele oficiale care să confirme participarea lui Basiago sau a altor copii în astfel de experimente. Fotografia din 1863, pe care Basiago o prezintă ca dovadă, este văzută ca neconcludentă, fiind ușor interpretabilă ca o coincidență sau o manipulare.
Mai mult, ideea călătoriei în timp ridică probleme științifice majore, precum paradoxurile temporale (de exemplu, paradoxul bunicului) și necesitatea unei cantități enorme de energie pentru a crea un portal spațio-temporal, conform teoriilor actuale bazate pe relativitatea generală și găurile de vierme. Stephen Hawking și alți fizicieni au argumentat că astfel de călătorii sunt improbabile cu tehnologia actuală sau chiar imposibile din punct de vedere fizic.
Trebuie menționat că „Proiectul Pegasus” este asociat și cu o investigație jurnalistică din 2021, care nu are legătură cu călătoria în timp. Aceasta a dezvăluit utilizarea abuzivă a unui software de supraveghere dezvoltat de compania israeliană NSO Group, folosit de guverne autoritare pentru a spiona jurnaliști, activiști și politicieni. Această confuzie de nume a contribuit la amplificarea speculațiilor în jurul teoriei conspirației.
Proiectul Pegasus, în varianta sa legată de călătoria în timp a copiilor, rămâne o teorie a conspirației fără fundament verificabil. Afirmațiile lui Andrew Basiago, deși detaliate și captivante, nu sunt susținute de dovezi concrete și sunt privite cu scepticism de comunitatea științifică. În absența unor documente oficiale sau martori independenți, povestea rămâne în domeniul speculațiilor și al ficțiunii, inspirând însă fascinația publicului pentru ideea călătoriei în timp. Pentru cei interesați de subiect, este recomandat să abordeze aceste afirmații cu un spirit critic, luând în considerare lipsa dovezilor și provocările științifice asociate cu astfel de tehnologii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.