La zi
Guvernul a aprobat un ajutor de stat pentru TAROM. Suma atinge aproape jumătate de miliard de lei
Guvernul a aprobat în ședința de joi un ajutor de stat pentru TAROM, în valoare de peste 470 de milioane de lei, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. El a menționat că această decizie reprezintă un pas important pentru salvarea companiei.
„Am aprobat astăzi în şedinţa de Guvern ajutorul de stat pentru TAROM! Acest ajutor, cu o valoare de 471,04 milioane de lei, este acordat în baza unei decizii emise de Comisia Europeană în data de 29 aprilie 2024″, a declarat ministrul, conform digi24.ro.
Potrivit lui Sorin Grindeanu, suma alocată va fi distribuită astfel: până la 214,3 milioane de lei vor constitui ajutor de restructurare, care se propune a fi acordat sub formă de capitalizare în anul 2024; 12,51 milioane de lei reprezintă majorarea de capital social efectuată în anul 2023; iar 244,22 milioane de lei reprezintă împrumutul acordat ca ajutor de stat individual pentru salvare în anul 2020 și dobânzile aferente actualizate.
„TAROM va utiliza cele 214,3 milioane de lei (cu destinaţie de capital de lucru) pentru acoperirea deficitului de lichiditate şi echilibrarea financiară a companiei în anul 2024. Prin aceste operaţiuni se va crea contextul rentabilizării companiei şi trecerii acesteia pe profit încă din 2024. Decizia de astăzi reprezintă un pas important pentru salvarea companiei TAROM, un brand naţional şi internaţional cu tradiţie în domeniul aviatic”, a adăugat şeful de la Transporturi, potrivit sursei menționate anterior.
Conform notei de fundamentare a proiectului de hotărâre prin care a fost aprobat ajutorul, valoarea ajutorului de stat individual de restructurare aprobat prin Decizia Comisiei Europene este de 95,3 milioane euro, echivalentul a până la 474,193 milioane de lei.
Avionul Boeing 737 MAX urmează să fie livrat în august 2025
Primul avion nou Boeing 737 MAX, achiziționat în leasing de TAROM, este programat pentru livrare în august 2025, conform declarațiilor oficiale ale companiei aeriene naționale. Ajutorul de stat pentru restructurare, aprobat oficial de Comisia Europeană pe data de 29 aprilie, va permite finanțarea investițiilor pentru reînnoirea și, eventual, uniformizarea flotei.
În prezent, compania operează trei modele de aeronave: Boeing (8 avioane), Airbus (4 avioane) și ATR (6 avioane). Achiziția de noi aeronave este o măsură inclusă și acceptată în Planul de Restructurare.
În total, vor fi patru avioane din generația nouă, a spus și avocatul Cătălin Dancu, administrator Tarom. ,,Suntem obligați să înnoim flota cu aceste 4 avioane de nouă generație, în cuantum de 60 de milioane, vom începe cu o plată de 12 milioane, iar plățile vor continua. În august 2025 vine primul avion. Problema amânării livrării avioanelor nu ține de Tarom, ci de o companie din China, concernul Minsheng care nu și-a respectat obligațiile, ca să spunem foarte clar. Consiliul de Administrație și-a luat angajamentul să acționeze în instanță compania din China…” a transmis Cătălin Dancu, potrivit econmedia.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Furia” de Alex Michaelides
Lumina care a pictat lumea: Povestea lui Claude Monet
Semnificația istorică a zilei de 4 decembrie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
