Știri
GROW Games 2k18. Trei traineri internaționali au fost prezenți la Călărași
GROW este un proiect educațional de anvergură națională pentru elevii de liceu, care oferă o experiență multiculturală de dezvoltare personală. Desfășurat vara, programul GROW Games promovează lucrul în echipă și comunicarea interculturală și dezvoltă trei îndemânări necesare pe piața muncii de astăzi: rezolvarea problemelor, gândirea critică și creativitatea. Toate acestea se fac prin intermediul unor ateliere organizate de traineri din alte țări, instruiți de echipa profesionistă a asociației Școala de Valori pentru a-și împărtăși cunoștințele cu elevii participanți.
Cele șapte ateliere s-au concentrat pe diverse abilități utile participanților, precum organizarea unui grup pentru îndeplinirea unei sarcini, cooperarea în lipsa comunicării obișnuite și obținerea încrederii reciproce între participanți. Trainerii internationali au folosit mijloace ingenioase pentru a promova aceste abilități, precum utilizarea jocurilor interactive, precedate de constientizarea si teoretizarea conceptelor si valorilor vizate si mereu urmate de o sesiune de feedback, extrem de utila atat pentru organizatori , cat si pentru participanti. În cadrul atelierelor, trainerii internaționali le-au permis elevilor să tragă propriile concluzii pentru a se asigura că scopul proiectului, anume dezvoltarea celor trei îndemânări de bază, este atins.
Cine sunt trainerii internaționali veniți pentru a-i ghida pe tinerii elevi în călătoria lor de dezvoltare? Jeremias Albertella, un profesionist desavarsit cu multa experienta in educatia non formala din Argentina, alaturi de Pedro și Marina, ambii din Spania- 3 tineri educati, cu pasiuni deosebite si extrem de generosi ce au ales orașul Călărași pentru a se bucura de `traiul linistit dintr-un oraș mic de provincie, cu oameni calzi`, cum au declarat ulterior sosirii lor. Pedro si Marina sunt voluntari în programul european Erasmus+ și participă cu plăcere în diverse programe în țări străine, precum GROW, urmand sa petreaca 10 luni in tara noastra. Echipa de traineri a fost ajutata constant de echipa ambasadorilor GROW coordonata de Andrei Barz, elev in clasa aXII-a la CN Barbu Stirbei. Ambasadorii acestei editii au fost Liana Vasile, Alina Bucur, Alex Nedelcu, Alin Ion, Gabriela Oprea, Medeea Serban din CN Barbu Stirbei si Amalia Manea din LT Mihai Eminescu. De asemenea, elevii Alexandru Iacob si Valentina Barbu au ajutat ca si aceasta editie sa fie una de succes. Experienta echipei organizatorice, precum si a celor 50 de liceeni implicati, a fost una deosebita, cu beneficii multiple si considerata `o experienta de invatare valoroasa impachetata sub forma unor jocuri creative`. Sesiunile de jocuri au fost precedate de un eveniment simpatic numit Swinter Party ( sprijinit de restaurantul Class si Cofetaria Alint), un fel de petrecere de iarna in mijlocul verii, cu scopul de a-i aduna in acelasi loc pe toti cei inscrisi la program astfel ca ei sa se poata cunoaste mai bine, sa isi gaseasca pasiuni comune, sa socializeze si sa isi creeze un orizont de asteptari vis a vis de editia de vara. Adolescentii au participat la o sesiunea de Tea Talk desfasurata in sala de sport a liceului CNBS . Urmand celebra metoda Walt Disney, s-au organizat 3 grupe de lucru si s-au generat idei de proiecte menite sa ajute comunitatea locala. Dupa 2 ore de munca in echipa, au ramas 7 proiecte in picioare, s-au format 7 echipe de proiect, s-au stabilit mici pasi de urmat, urmand ca in urmatoarele 6 saptamani echipele sa fie consiliate in scrierea si implementarea proiectului lor de catre un specialist voluntar din partea celebrei companii ORACLE Romania. Aceste mici proiecte, unele chiar ambitioase, se desfasoara sub denumirea de Community Challenges, participantii echipelor ce reusesc implementarea proiectului urmand a fi recompensati cu o diploma speciala din partea Scolii de Valori.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Ghimbirul – leacul străvechi care vindecă zeci de afecţiuni fără pastile
CĂLĂRAȘI | Un milion de euro pentru modernizarea Școlii „Tudor Vladimirescu”. Primarul Marius Dulce anunță noi investiții în educație
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
