Știri
Fossa – misteriosul prădător al Madagascarului
Fossa (Cryptoprocta ferox) este unul dintre cele mai fascinante și enigmatice animale din lume, fiind un carnivor endemic al insulei Madagascar. Deși seamănă la prima vedere cu o felă de talie mică, fossa este de fapt mai apropiată genetic de mangustele și civetele, făcând parte din familia Eupleridae. Cu un aspect grațios, dar feroce, și un comportament care combină agilitatea unui cățărător cu instinctul unui vânător de top, fossa este un simbol al biodiversității unice a Madagascarului.
Caracteristici fizice
Fossa este un animal zvelt, cu o lungime a corpului de 70-80 cm, la care se adaugă o coadă lungă, de aproape aceeași dimensiune, care îi oferă un echilibru excelent în copaci. Blana sa este scurtă, de un căprui-roșcat, iar corpul este musculos, cu picioare puternice și gheare retractabile, asemănătoare celor ale felinelor. Are un bot alungit, cu mustăți lungi și sensibile, și ochi mari, care sugerează o vedere nocturnă excelentă. Masculii pot cântări între 6 și 10 kg, iar femelele sunt ușor mai m
Fossa trăiește exclusiv în pădurile tropicale și uscate ale Madagascarului, de la nivelul mării până la altitudini de peste 2.000 de metri. Preferă zonele împădurite, unde poate vâna și se poate cățăra cu ușurință, dar este suficient de adaptabilă pentru a supraviețui și în habitate degradate. Din păcate, defrișările masive din Madagascar au redus semnificativ habitatul acestui prădător, făcând-o specie vulnerabilă.
Ca prădător de top, fossa este un carnivor solitar, extrem de agil și versatil. Vânează atât pe sol, cât și în copaci, folosindu-și coada lungă și membrele puternice pentru a urmări prada cu o precizie uimitoare. Dieta sa este variată, incluzând lemurieni (care reprezintă o parte semnificativă a hranei sale), rozătoare, păsări, reptile și chiar insecte. Fossa este cunoscută pentru curajul său, fiind capabilă să doboare pradă mai mare decât ea, datorită maxilarelor puternice și a ghearelor ascuțite.
Fossa este activă atât ziua, cât și noaptea, dar preferă să vâneze în amurg sau dimineața devreme. Comunică prin vocalizări variate, de la mârâituri și țipete la sunete asemănătoare torsului, și prin marcarea teritoriului cu secreții glandulare.
Fossa are un sistem de reproducere unic. Femelele sunt poligame și intră în sezonul de împerechere între septembrie și decembrie. În mod interesant, femela se cațără într-un copac specific, numit „copacul împerecherii”, unde atrage mai mulți masculi, care concurează pentru dreptul de a se împerechea. Gestația durează aproximativ 90 de zile, iar femela naște 2-4 pui, care sunt inițial dependenți de mamă. Puii devin independenți la aproximativ un an și ajung la maturitate sexuală în jurul vârstei de 4 ani.
Ca prădător de top, fossa joacă un rol crucial în menținerea echilibrului ecosistemului din Madagascar, controlând populațiile de lemurieni și alte specii. Cu toate acestea, specia este clasificată ca vulnerabilă de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), din cauza pierderii habitatului și a conflictelor cu oamenii, care o consideră uneori o amenințare pentru păsările domestice.
-
Fossa este uneori numită „leul Madagascarului” datorită poziției sale de prădător dominant.
-
Este unul dintre puținele mamifere carnivore cu gheare retractabile, o trăsătură tipică felinelor.
-
În folclorul malgaș, fossa este înconjurată de mituri, fiind adesea asociată cu spirite sau puteri supranaturale.
Concluzie
Fossa este un exemplu extraordinar al adaptabilității și diversității faunei din Madagascar. Cu aspectul său elegant, comportamentul complex și rolul vital în ecosistem, acest carnivor merită o atenție sporită pentru conservare. Protejarea pădurilor din Madagascar este esențială pentru a asigura supraviețuirea acestei specii fascinante, care continuă să uimească biologii și iubitorii de natură deopotrivă.
Știri
Mini-Delta de lângă Călărași A DISPĂRUT! Lacul Iezerul a secat complet, iar dezastrul ecologic e mai grav decât pare
Un dezastru ecologic în toată regula se desfășoară sub ochii autorităților, care par să nu aibă niciun plan de intervenție. Lacul Iezer din Călărași, supranumit “Mini-Delta” pentru biodiversitatea pe care o adăpostea, a secat complet în mai puțin de trei luni.
Recent, întinderea de apă măsura o adâncime de cca. 1,70 metri. Astăzi, pe cele 400 de hectare ale lacului nu mai curge nicio picătură de apă. În locul păsărilor, peștilor și vegetației specifice unei zone umede, a rămas doar praf, crăpături și tăcere.
Peste 30 de specii protejate au dispărut din zonă
Societatea Ornitologică Română a filmat zona în urmă cu doar câteva luni și a repetat filmarea recent, trăgând un semnal de alarmă dur: Lacul Iezer era important pentru supraviețuirea unor specii de păsări protejate la nivel european și internațional. Fără această sursă de hrană și adăpost, coloniile de păsări au fost nevoite să migreze în altă parte – dacă au reușit să supraviețuiască.
Știri
A început construcția viitorului! Primăria Unirea investește în educație
Comuna Unirea face un pas important spre modernizarea infrastructurii educaționale. Au început lucrările pentru realizarea unei noi investiții menite să schimbe în bine viitorul copiilor din localitate.
Anunțul a fost făcut de primarul Ciprian Olteanu, care a transmis că noul proiect vizează dezvoltarea și îmbunătățirea condițiilor de învățare pentru elevi, ca parte a angajamentului administrației locale pentru educație și viitor.
„Au început lucrările pentru viitorul educației din comuna noastră. Este un proiect în care credem și care va face diferența în anii ce vin”, a declarat edilul, într-o postare publică.
Detalii exacte despre investiție – valoarea, termenul de finalizare sau obiectivul concret (grădiniță, școală nouă, sală de sport etc.) – nu au fost încă făcute publice, însă administrația locală promite să revină cu informații pe măsură ce lucrările avansează.
Comuna Unirea se alătură astfel localităților din județul Călărași care pun accent pe educație ca prioritate reală în dezvoltarea comunității.
Știri
Cozonacul secuiesc, vedeta unui atelier delicios pentru copii, la Centrul Cultural Poșta Veche
Copiii din Călărași au avut parte de o experiență savuroasă și educativă la Centrul Cultural Poșta Veche, unde au descoperit tainele preparării unuia dintre cele mai îndrăgite deserturi tradiționale – Kurtos Kalacs, cunoscut și sub numele de „cozonac secuiesc”.
În cadrul unui atelier special dedicat produselor din aluat, micii participanți au întins, tăiat și modelat aluatul pufos, învățând cum să-l ruleze în jurul unor forme ingenioase realizate din doze de suc. Partea preferată? Trecerea prin zahăr, scorțișoară și nucă – amestecul care, odată copt, s-a transformat într-o crustă crocantă și irezistibil parfumată.
Desertul, cu formă cilindrică și textură aerată, i-a cucerit rapid pe cei mici, care s-au bucurat nu doar de gust, ci și de bucuria de a găti împreună, într-un cadru prietenos și recreativ.
Atelierele se desfășoară de marți până vineri, între orele 09.00 – 17.00, la sediul Centrului Cultural Poșta Veche. Pentru programări la atelierul de preparat produse din aluat, cei interesați pot suna la 0723 645 200 – Mioara Achim.
Amazon Iași în criză: al treilea val de concedieri zguduie colosul IT
O combinaţie perfectă – ulei de măsline şi suc de lămâie
Focul care a aprins dictatura: incendierea Reichstagului a schimbat soarta lumii
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
