O investigație jurnalistică publicată astăzi de Recorder dezvăluie cazul unei firme fantomă din România, denumită Regional Infrastructure Company for Highways, Roads, Bridges and Tunnels SRL (prescurtată RICHRBT SRL), care are sediul social înregistrat oficial într-o toaletă publică din București, mai exact la adresa Piața Charles de Gaulle nr. 16. Aceasta este o locație reală a unui WC public din zona centrală a Capitalei.
Detalii despre firmă și nereguli:
- Activitate declarată: Firma se prezintă ca o companie de construcții de drumuri și autostrăzi, fiind clasificată în top 100 cele mai mari companii din România după veniturile raportate la ANAF pentru 2023 – peste 3,61 miliarde de lei (aproximativ 700 de milioane de euro), cu un profit de peste 312 milioane de lei (62 de milioane de euro). Aceste cifre o plasează peste companii precum Coca-Cola România sau Engie, deși nu există dovezi ale activității reale.
- Sediul fictiv: Jurnaliștii Recorder au verificat adresa și au confirmat că duce la o toaletă publică. Alte sedii secundare declarate sunt inexistente, suprapunându-se cu locații ale altor firme sau chiar cu Consulatul Austriei. Unele coordonate GPS indică șaormerii, saloane de evenimente sau puncte de lucru ale altor constructori, care au negat orice legătură cu RICHRBT și au sesizat fraude.
- Istoric suspect: Firma a început ca o mică afacere de vinuri (inițial numită Regas), deținută de un bucureștean pe nume Gabriel Stroe. Acesta susține că a fost preluată fraudulos, fără notificări oficiale. De-a lungul anilor, denumirea, obiectul de activitate și bilanțurile au fost modificate repetat, fără intervenția autorităților, deși fostul proprietar a sesizat ANAF și Registrul Comerțului.
- Rolul ANAF: Agenția Națională de Administrare Fiscală a validat bilanțurile și a acordat cod de TVA, deși firma raporta 1.251 de angajați și profituri uriașe, fără verificări reale. ANAF susține că monitorizează cazul de opt luni, dar invocă „secretul fiscal” pentru a nu divulga detalii. Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a declarat că investigația Recorder „nu este exactă”, dar nu a oferit clarificări suplimentare.
- Implicații: Cazul ridică întrebări grave despre evaziunea fiscală și capacitatea statului de a detecta fraude, mai ales în contextul eforturilor guvernamentale de combatere a evaziunii pentru reducerea deficitului bugetar. Nu se știe dacă profiturile declarate (peste 182 de milioane de lei între 2018-2023) au fost plătite efectiv, iar firma nu apare pe listele de datornici ANAF.
Urmărește-ne pe WhatsApp!
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
