La zi
Firma fantomă de milioane ascunsă într-o toaletă publică din București șochează România!

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
ÎCCJ contestă legea pensiilor magistraților: Sesizare la CCR pentru neconstituționalitate

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în unanimitate, joi, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul condus de Ilie Bolojan. Ședința, prezidată de Lia Savonea, a început la ora 13:30 și a reunit toți judecătorii instanței supreme. Decizia vine în contextul în care legea a fost considerată adoptată în Parlament, fără o moțiune de cenzură, dar înainte de promulgare, în intervalul de două zile prevăzut pentru sesizarea CCR.
Critici la adresa procedurii de adoptare
Judecătorii ÎCCJ susțin că Guvernul a utilizat abuziv procedura angajării răspunderii, conform articolului 114 din Constituție. Aceștia argumentează că nu există o urgență reală care să justifice măsura, mai ales că impactul bugetar al legii este nul, iar un proiect similar fusese recent respins de Parlament. De asemenea, fragmentarea în cinci pachete a inițiativelor adoptate în aceeași ședință de Guvern este considerată un subterfugiu legislativ.
Conținutul legii și impactul asupra magistraților
Legea prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime totală în muncă de 35 de ani, condiții considerate excesive și fără legătură cu scopul pensiilor de serviciu. Sesizarea ÎCCJ evidențiază că legea creează trei regimuri diferite de pensionare – cel anterior anului 2024, cel din Legea 282/2023 și cel actual – generând discriminări între magistrați în situații similare. Tranziția propusă este văzută ca lipsită de fundament, deoarece creșterea abruptă a vârstei de pensionare și eliminarea treptată a vechimilor asimilate nu oferă o etapizare echitabilă.
Independența justiției și contradicțiile cu jurisprudența
Legea reduce semnificativ cuantumul pensiilor, stabilindu-le la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonându-le la 70% din ultimul salariu net, ceea ce contravine deciziilor CCR și Curții de Justiție a UE, care cer ca pensia magistraților să fie apropiată de ultima remunerație. De asemenea, legea reintroduce măsuri declarate anterior neconstituționale, precum eliminarea actualizării pensiilor pentru magistrații activi care nu îndeplinesc condițiile de pensionare. Sesizarea mai subliniază diferențele de tratament între magistrații civili și cei militari sau ofițerii de poliție judiciară, care beneficiază de condiții mai favorabile.
Context politic și urmări
Legea face parte din Pachetul 2 de austeritate al Guvernului Bolojan. Deși AUR a inițiat moțiuni de cenzură pentru celelalte patru proiecte din pachet, nu a contestat legea pensiilor magistraților, permițând adoptarea acesteia. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând opt decizii CCR și lipsa unui aviz conform din partea CSM. Premierul Bolojan a avertizat că o eventuală declarare a legii ca neconstituțională ar submina legitimitatea politică a guvernului său.
CCR urmează să stabilească un termen pentru analizarea sesizării, o decizie care va influența nu doar statutul magistraților, ci și echilibrul puterilor în stat, precum și angajamentele României față de Comisia Europeană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
D.N.A. lovitură zdrobitoare: Cinci reținuți și milioane confiscate în Dosarul „Leasing Automobile”

Joi, 4 septembrie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au lovit în plin o rețea de evaziune fiscală de proporții, reținând cinci persoane și plasând alte trei sub control judiciar în dosarul „Leasing Automobile”. Schema infracțională, care a cauzat un prejudiciu de peste 18 milioane de euro statului român, implica un lanț sofisticat de firme „carusel” ce comercializau mașini second-hand de lux aduse din Uniunea Europeană. Prin tranzacții fictive, rețeaua reducea obligațiile fiscale aproape de zero, fraudând bugetul public. „E așa de flagrantă treaba”, a admis unul dintre inculpați, conform interceptărilor obținute de G4Media.
Ancheta a scos la iveală o operațiune bine pusă la punct, derulată între 2021 și 2024, coordonată de figuri precum Gabriel Hăulică prin firme ca Catoantud SRL și Damarex SRL. DNA a confiscat bunuri impresionante: imobile în valoare de 31 de milioane de lei, peste 50 de mașini de lux (inclusiv modele precum Porsche, Bentley și Mercedes) și 440.000 de euro cash. În plus, conturi bancare și active financiare au fost blocate pentru a recupera prejudiciul.
Detalii suplimentare: Rețeaua opera printr-un sistem complex de facturi false și firme fantomă, care simulau tranzacții între state membre UE pentru a exploata diferențele de TVA. Clienții, atrași de prețurile competitive, nu bănuiau că achiziționau mașini prin intermediul unei scheme ilegale. DNA a colaborat cu autorități europene, inclusiv OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), pentru a documenta fluxurile financiare transfrontaliere. Printre acuzații se numără evaziune fiscală, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat.
Evenimentul a stârnit reacții puternice în spațiul public, fiind considerat unul dintre cele mai mari scandaluri de fraudă fiscală din ultimii ani. „Aceste acțiuni subminează economia națională și încrederea cetățenilor în instituții”, a declarat un purtător de cuvânt al DNA. Următoarele etape ale anchetei vizează extinderea investigațiilor către alți complici și recuperarea integrală a prejudiciului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Vești bune pentru Municipiul Călărași

Municipiul Călărași demarează un proiect de anvergură pentru reabilitarea falezei Parcului Central, finanțat prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027. În ședința consiliului local din 28 august, condusă cu viziune de primarul Marius Dulce, au fost aprobate documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici, marcând un pas important spre implementarea acestei investiții. Proiectul respectă toate etapele procedurale, reflectând angajamentul administrației locale pentru dezvoltarea sustenabilă a orașului.
Obiectivul Proiectului
Inițiativa, susținută ferm de primarul Marius Dulce, își propune să sporească protecția și conservarea naturii și biodiversității în zona urbană adiacentă Brațului Borcea. Prin reabilitarea integrată a falezei și a infrastructurii verzi-albastre, proiectul vizează reducerea eroziunii, îmbunătățirea peisajului urban și creșterea rezilienței ecosistemelor la riscurile climatice. Acest demers se aliniază obiectivelor europene de mediu, contribuind la crearea unui oraș mai prietenos cu natura și comunitatea.
Intervențiile Propuse
Proiectul include măsuri strategice pentru a proteja mediul și a spori funcționalitatea falezei:
-
Consolidarea taluzului și amenajarea de spații verzi multifuncționale, care să ofere atât beneficii ecologice, cât și spații atractive pentru relaxare și recreere.
-
Implementarea sistemelor de irigații automatizate și utilizarea de materiale moderne, ecologice, cu impact minim asupra mediului, pentru o dezvoltare durabilă.
-
Prevenirea eroziunii și reducerea riscului de inundații, prin soluții inovatoare care protejează malul Brațului Borcea și ecosistemele locale.
Impactul Proiectului
Sub îndrumarea primarului Marius Dulce, proiectul integrează armonios componenta recreativă a Parcului Central cu obiectivele de mediu, creând o zonă de tranziție ecologică între mediul urban și cel natural. Infrastructura verde-albastră va contribui la protejarea biodiversității, reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii Călărașiului. Faleza reabilitată va deveni un spațiu vibrant, care va atrage atât localnicii, cât și vizitatorii, consolidând identitatea orașului ca un centru sustenabil și modern.
Beneficii pentru Comunitate
Pe lângă aspectele ecologice, proiectul va transforma faleza într-un punct de atracție al orașului, oferind noi oportunități pentru petrecerea timpului liber. Sub viziunea primarului Marius Dulce, această inițiativă reflectă angajamentul administrației de a investi în proiecte care îmbunătățesc calitatea vieții și promovează un viitor verde pentru Călărași.
Detalii Financiare
Valoarea totală a investiției este de 24.992.229,48 lei (inclusiv TVA), structurată astfel:
-
Cheltuieli eligibile: 24.827.353,28 lei (100% finanțate din fonduri europene).
-
Cheltuieli neeligibile: 164.876,20 lei, suportate din bugetul local.
-
Costuri construcții-montaj: 14.988.745,44 lei.
Primarul Marius Dulce subliniază importanța acestui proiect pentru Călărași: „Reabilitarea falezei Parcului Central reprezintă un pas major spre un oraș mai verde și mai rezilient. Împreună, construim un viitor sustenabil pentru comunitatea noastră!” Prin acest proiect, Călărași își reafirmă angajamentul de a proteja mediul și de a oferi cetățenilor un spațiu urban modern, funcțional și în armonie cu natura. Împreună, ajungem peste tot!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.