Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Fermierii protestează împotriva rachetelor antigrindină: „Ploile sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem”. Ce spune Ministerul

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Astăzi, 15 aprilie 2024, zeci de fermieri au organizat un protest în fața Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II din Focșani. Agricultorii se opun vehement începerii sezonului de trageri cu rachete antigrindină, susținând că acestea cauzează seceta pedologică din Vrancea.

Protestul, desfășurat astăzi,  în ziua de începere a sezonului de trageri cu rachete antigrindină, a strâns peste 45 de fermieri în fața Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II din Focșani. Agricultorii au venit la protest și cu tractoarele, pe care au afișat mesaje precum: „#Fermierii de azi luptă pentru agricultura de mâine”, „#Victime fără voie” sau „#Calculele voastre = falimentele noastre”.

De câţiva ani funcţionează acest sistem în detrimentul fermierilor. Noi chiar am ajuns la limita suportabilităţii. Ne confruntăm cu seceta pedologică instalată de mulţi ani, pe care o recunoaştem cu toţii, şi asta este trendul din păcate, iar ploile de vară sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem. Nu mai beneficiem de mulţi ani de zile de ploi de vară, pentru că aceşti nori care precipită sunt imediat atacaţi cu aceste rachete cu iodură de argint şi, bineînţeles, există posibilitatea descărcărilor lor doar acolo unde se trage în ei. Norii sunt practic la poalele munţilor, la poalele dealului, acolo sunt lansate azimuturile şi acolo descarcă, acolo precipită, şi noi la câmp, unde este chiar necesară apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi mărunte de doi-trei litri, care sunt superficiale“, a declarat Vasilică Pamfil, fermier din Vrancea, pentru Digi24.ro.

Advertisement

Fermierii afirmă că, în urma numeroaselor întâlniri și dezbateri, Ministerul Agriculturii a propus emiterea unui Ordin de Ministru pentru a reglementa mai strict frecvența și direcția de lansare a rachetelor cu efecte antigrindină. Cu toate acestea, până în prezent, această măsură nu a fost pusă în aplicare, ceea ce a crescut nivelul de nemulțumire printre membrii Forumului.

„Protestele de astăzi sunt un semnal de alarmă pe care fermierii îl transmit autorităților care nu mai pot rămâne pasive la multitudinea de probleme ale sectorului: situația este critică, iar decidenții sunt somați să vină cu soluții concrete”, anunță FAPPR, într-un comunicat.

Răspunsul Ministerului nu a întârziat să apară, precizând că impactul tehnologiei de combatere a grindinei prin rachete nu generează creșterea emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol, deoarece tehnologia actuală utilizată în cadrul SNACP nu este poluantă și este în conformitate cu angajamentele de protecție a mediului asumate de România în contextul politicilor europene.

„Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanțuri de mediu realizate de Universitatea București-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare și Consultanță ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploiești SA și SC Blumenfield SRL. Acestea au evidențiat faptul că activitățile de IAA (Intervenții Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu – apă, sol și biodiversitate”, transmite MADR într-un comunicat remis presei.

„Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră și are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe. Evaluările privind impactul asupra mediului realizate pe parcursul derulării Programului experimental de mică amploare privind creșterea precipitațiilor cu tehnologia aviației, derulat in 2019, au pus în evidență faptul că nu a fost afectată biodiversitatea din perimetrele monitorizate suprapuse cu ariile naturale protejate din rețeaua Natura 2000”, mai explică MADR.

Advertisement

Astfel de proteste au avut loc și în Prahova, Iași și Vaslui.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Medicamente expirate și antibiotice la tarabă: prețuri mici, riscuri uriașe

Published

on

Medicamentele vândute ilegal în târguri și piețe au devenit tot mai frecvente în București și în țară. Pastile, vitamine, unguente și chiar antibiotice apar pe tarabe ruginite alături de haine vechi sau otravă pentru gândaci, la prețuri de câteva ori mai mici decât în farmacii.

Vitamine din Anglia – 15-20 lei/flacon, magneziu din Olanda – ~20 lei, geluri pentru dureri – același preț. Nurofen cutie – 10 lei, antibiotice fără rețetă – la tarabă oricând. Vânzările se fac fără bon, fără prospect, fără garanție. Multe produse sunt expirate, desigilate, ambalaje deteriorate, păstrate la soare, praf și umezeală.

O parte provin din casele oamenilor: rămase de la rude decedate, tratamente neterminate, revândute fără verificare. Se vând și online, pe grupuri de Facebook sau site-uri de anunțuri. Vânzătorii insistă: „Marfă din străinătate, nu poate fi stricată, ia cu încredere!”

Cumpărătorii, mai ales cei cu venituri mici, aleg varianta ieftină și rapidă. „Ce-are dacă iau de aici? N-a murit nimeni!” sau „Am citit pe net ce-mi trebuie, aici e cu 50% mai ieftin” sunt replici frecvente.

Advertisement

Medicii avertizează: riscurile sunt uriașe. Antiinflamatoarele, calmantele, suplimentele pot interacționa periculos cu alte boli sau medicamente. Produsele expirate sau prost păstrate se pot contamina, iar compoziția unor medicamente din țări extracomunitare poate diferi de standardele europene.

Depozitarea necorespunzătoare distruge substanțele active și favorizează contaminarea. Legea nr. 269/2023 obligă colectarea medicamentelor expirate/nefolosite prin spitale și distrugerea lor controlată prin incinerare, pentru a preveni poluarea solului și a apei.

Cumpărarea de pe tarabă înseamnă asumarea unui risc major pentru sănătate – fără protecție legală și fără siguranță reală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță măsuri de sprijin pentru 2026

Published

on

Pentru consumatorii vulnerabili (venit net lunar sub 2.000 lei/persoană), ajutorul devine automat și transparent, fără cereri noi de fiecare dată.

Energie electrică:

  • Sprijin lunar de 50 lei, dedus direct din factură pe tot parcursul anului.
  • Furnizorii verifică automat prin interconectare cu bazele de date ANAF dacă beneficiarul îndeplinește criteriile de venit și dacă și-a manifestat anterior intenția de a primi sprijin.
  • Pe factură va apărea explicit mențiunea: „S-a dedus suma de 50 lei – ajutor de stat pentru consumator vulnerabil”.

Gaze naturale:

  • Mecanism similar, dar adaptat sezonului rece.
  • 100 lei/lună, deduși automat din factură, doar în perioada octombrie – martie (6 luni consecutive).
  • Motiv: facturile la gaze sunt semnificativ mai mari iarna din cauza consumului crescut de încălzire.
  • Documentația tehnică este deja pregătită și va fi transmisă Guvernului în cel mai scurt timp pentru aprobare și implementare.

Accize la carburanți, energie și gaze:

  • Ministrul se opune oricăror creșteri suplimentare de accize.
  • Când situația deficitului bugetar se va îmbunătăți, va propune reducerea accizelor la nivelurile de dinainte de majorările anterioare (revenire la starea din 31 decembrie 2025).
  • Impact estimat la pompă: prețurile scad cu circa 60–90 bani/litru.
    • Benzină: de la ~7,60–7,90 lei/litru → ~7–7,30 lei/litru.
    • Motorină: de la ~7,90 lei/litru → ~7–7,30 lei/litru.
  • Aceeași logică se aplică și accizelor la energie electrică și gaze naturale, pentru a evita transferul costurilor către consumator.

Obiectivele anunțate:

  • Protejarea românilor de scumpiri dramatice la utilități și combustibili.
  • Eliminarea speculei și a înțelegerilor de tip cartel pe piața carburanților (prețurile au fost stabilizate la ~7 lei/litru).
  • Introducerea unor mecanisme automate, digitale și transparente, care să elimine birocrația și să asigure că banii ajung exact unde trebuie.
  • Asigurarea că „mâna statului nu mai intră în buzunarul românilor” prin taxe și accize excesive.

Toate aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai larg menit să ajute românii să ducă „mai bine” în perioada următoare, mai ales pe fondul discuțiilor despre liberalizarea pieței de gaze.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

„Toată lumea din Călărași fierbea!” A dat lovitura vieții la Loto, a trăit ca un milionar și a pierdut tot în câțiva ani

Published

on

Călărașiul a explodat în 2007. Un bilet de Loto 6/49 a adus peste 10 milioane de euro, iar vestea s-a dus din scară-n scară mai repede decât rezultatele extragerii. Cristian Constantin, pe atunci polițist comunitar, a devenit peste noapte milionarul orașului.

Au urmat mașini de lux, o vilă uriașă în Parcul Dumbrava, petreceri, afaceri făcute „din mers” și o discotecă ce avea să ardă spectaculos. Banii curgeau, iar viața părea un film fără final. A finanțat fotbalul local, s-a băgat în politică, a ajuns consilier local și și-a cumpărat inclusiv iaht.

Doar că filmul s-a terminat repede.

În mai puțin de un an, jumătate din avere dispăruse. Restul s-a topit în următorii ani, pe fondul deciziilor proaste, investițiilor făcute la nervi și anturajului „de lux”. Din cel mai mare câștig din istoria Loteriei Naționale a rămas o lecție amară.

Advertisement

Povestea completă a fost spusă ulterior de un apropiat al familiei, care a recunoscut că banii au venit prea repede pentru a fi controlați. Euforia a ținut puțin, consecințele – o viață.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading