La zi
Fermierii protestează împotriva rachetelor antigrindină: „Ploile sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem”. Ce spune Ministerul
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Astăzi, 15 aprilie 2024, zeci de fermieri au organizat un protest în fața Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II din Focșani. Agricultorii se opun vehement începerii sezonului de trageri cu rachete antigrindină, susținând că acestea cauzează seceta pedologică din Vrancea.
Protestul, desfășurat astăzi, în ziua de începere a sezonului de trageri cu rachete antigrindină, a strâns peste 45 de fermieri în fața Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II din Focșani. Agricultorii au venit la protest și cu tractoarele, pe care au afișat mesaje precum: „#Fermierii de azi luptă pentru agricultura de mâine”, „#Victime fără voie” sau „#Calculele voastre = falimentele noastre”.
“De câţiva ani funcţionează acest sistem în detrimentul fermierilor. Noi chiar am ajuns la limita suportabilităţii. Ne confruntăm cu seceta pedologică instalată de mulţi ani, pe care o recunoaştem cu toţii, şi asta este trendul din păcate, iar ploile de vară sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem. Nu mai beneficiem de mulţi ani de zile de ploi de vară, pentru că aceşti nori care precipită sunt imediat atacaţi cu aceste rachete cu iodură de argint şi, bineînţeles, există posibilitatea descărcărilor lor doar acolo unde se trage în ei. Norii sunt practic la poalele munţilor, la poalele dealului, acolo sunt lansate azimuturile şi acolo descarcă, acolo precipită, şi noi la câmp, unde este chiar necesară apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi mărunte de doi-trei litri, care sunt superficiale“, a declarat Vasilică Pamfil, fermier din Vrancea, pentru Digi24.ro.
Fermierii afirmă că, în urma numeroaselor întâlniri și dezbateri, Ministerul Agriculturii a propus emiterea unui Ordin de Ministru pentru a reglementa mai strict frecvența și direcția de lansare a rachetelor cu efecte antigrindină. Cu toate acestea, până în prezent, această măsură nu a fost pusă în aplicare, ceea ce a crescut nivelul de nemulțumire printre membrii Forumului.
„Protestele de astăzi sunt un semnal de alarmă pe care fermierii îl transmit autorităților care nu mai pot rămâne pasive la multitudinea de probleme ale sectorului: situația este critică, iar decidenții sunt somați să vină cu soluții concrete”, anunță FAPPR, într-un comunicat.
Răspunsul Ministerului nu a întârziat să apară, precizând că impactul tehnologiei de combatere a grindinei prin rachete nu generează creșterea emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol, deoarece tehnologia actuală utilizată în cadrul SNACP nu este poluantă și este în conformitate cu angajamentele de protecție a mediului asumate de România în contextul politicilor europene.
„Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanțuri de mediu realizate de Universitatea București-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare și Consultanță ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploiești SA și SC Blumenfield SRL. Acestea au evidențiat faptul că activitățile de IAA (Intervenții Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu – apă, sol și biodiversitate”, transmite MADR într-un comunicat remis presei.
„Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră și are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe. Evaluările privind impactul asupra mediului realizate pe parcursul derulării Programului experimental de mică amploare privind creșterea precipitațiilor cu tehnologia aviației, derulat in 2019, au pus în evidență faptul că nu a fost afectată biodiversitatea din perimetrele monitorizate suprapuse cu ariile naturale protejate din rețeaua Natura 2000”, mai explică MADR.
Astfel de proteste au avut loc și în Prahova, Iași și Vaslui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În august 1971, celebrul ansamblu arhitectonic Stonehenge, situat pe câmpia Salisbury din Anglia, a fost scena unui eveniment misterios și inexplicabil. La acea vreme, situl nu era încă protejat de activitățile turiștilor, ceea ce permitea accesul liber.
Într-o noapte liniștită, un grup de tineri hippy a decis să-și instaleze corturile chiar în centrul cercului de pietre, transformând locul într-un loc de petrecere neconvențională. Au aprins un foc, au consumat droguri și alcool, și au început să cânte sub cerul liber. Distracția lor a fost întreruptă brusc în jurul orei 2 dimineața, când o serie de tunete puternice au răsunat peste câmpie, urmate de o liniște neobișnuit de profundă.
Doi martori, un fermier local și un polițist aflat în patrulare, au raportat că au văzut fulgere care au lovit direct incinta Stonehenge, aprinzând chiar un copac din apropiere. Alarmați de strigătele tinerilor, cei doi s-au grăbit spre sit pentru a oferi ajutor. Ajunși acolo, au fost șocați să descopere că nu mai era nimeni: corturile rămăseseră intacte, focul mocnea încă, dar toți petrecăreții dispăruseră fără urmă. Anchetele ulterioare, inclusiv căutări amănunțite ale poliției și arii extinse din jur, nu au găsit nicio pistă privind soarta grupului. Cazul rămâne unul dintre cele mai stranii mistere asociate cu Stonehenge.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său
Prigoria cu creastă de aur, cunoscută științific sub denumirea de Momotus momota, este o pasăre fascinantă din familia Momotidae, renumită pentru coloritul său vibrant și comportamentul unic. Această specie, numită și motmot cu creastă aurie, se remarcă prin penajul său spectaculos, care combină nuanțe de verde smarald, albastru turcoaz și accente aurii, în special în zona capului, unde o creastă distinctivă îi încadrează aspectul regal. Coada sa lungă, cu pene în formă de rachetă, este o altă trăsătură emblematică, pe care pasărea o mișcă ritmic, ca un pendul, pentru a comunica sau a atrage atenția.
Habitat și răspândire
Prigoria cu creastă de aur este nativă în pădurile tropicale și subtropicale din America Centrală și de Sud, fiind întâlnită din Mexic până în nordul Argentinei. Preferă zonele umede, cu vegetație densă, dar poate fi observată și în păduri secundare sau la marginea plantațiilor. Cuibărește în galerii săpate în malurile râurilor sau în sol, unde femela depune între 3 și 5 ouă.
Comportament și hrană
Aceste păsări sunt cunoscute pentru natura lor solitară sau de cuplu, fiind mai degrabă discrete. Se hrănesc cu insecte, fructe mici și, ocazional, vertebrate mici, precum șopârle. Prigoria cu creastă de aur este un vânător abil, care își pândește prada de pe o creangă, lansându-se rapid pentru a o captura cu ciocul său ascuțit.
Un aspect interesant este ritualul de curățare a penelor cozii: prigoria își taie singură porțiuni din penele cozii pentru a crea forma caracteristică de rachetă, un comportament care rămâne un mister pentru ornitologi, dar care este asociat cu atragerea partenerilor sau marcarea teritoriului.
Conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, prigoria cu creastă de aur se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului. Eforturile de conservare a pădurilor tropicale sunt esențiale pentru protejarea acestei specii și a altor viețuitoare din ecosistemele sale.
Curiozități
- Numele „motmot” provine din sunetul distinct pe care îl produce, asemănător unui „mot-mot”.
- În unele culturi indigene, prigoria este considerată un simbol al frumuseții și al armoniei cu natura.
- Are un zbor rapid, dar preferă să stea nemișcată timp îndelungat, observând mediul înconjurător.
Prigoria cu creastă de aur rămâne una dintre cele mai captivante păsări ale tropicelor, combinând eleganța estetică cu comportamente fascinante, care continuă să inspire atât iubitorii de natură, cât și cercetătorii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din păcate tot mai mulți oameni suferă aceste atacuri cerebrale. Ce trebuie să știm dacă observăm ceva ciudat la o persoană care a suferit un atac cerebral.
Un neurolog a spus că, dacă ajutorul vine în decurs de 3 ore, el ar putea anula efectele unui accident vascular cerebral.
Pentru a diagnostica şi trata pacientul în decurs de 3 ore, este foarte ușor, trebuie doar să citiți cu atenție mai jos ce urmează…
Recunoaște un accident vascular cerebral… există 4 etape, pe care ar trebui să le cunoașteți pentru a-l detecta:
1. Cereți persoanei să zâmbească – nu va reuși.
2. Cereți persoanei să spună o frază foarte simplă (de exemplu: “Astăzi este foarte frumos.”, (va vorbi stâlcit și incoerent)
3. Cereți persoanei să ridice ambele brațe (Persoana nu va putea să le ridice, poate doar parțial).
4. Cereți persoanei să scoată limba (În cazul în care limba este curbată și strâmbă dintr-o parte în alta, este de asemenea un semn de accident vascular cerebral)
În cazul în care persoana are probleme cu oricare dintre aceste etape, chemați o ambulanță de urgentă și descrieți simptomele persoanei la telefon.
Un cardiolog a spus că dacă spuneți la toți prietenii și la toate cunoștințele aceste informații, vor fi salvați mulți oameni și nu trebuie să uităm, poate vei fi chiar tu pus în situația de a salva pe cineva.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incendiu din nou în Măgureni! Pompierii au intervenit pentru a doua oară în două săptămâni
Misterul dispariției de la Stonehenge: Noaptea Fulgerelor
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
