Cultură
Exponatul lunii mai la Muzeul Dunării de Jos: Bancul de tâmplărie – simbol al civilizației lemnului
Muzeul Dunării de Jos, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, aduce în atenția publicului, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, o piesă esențială a civilizației tradiționale românești: bancul de tâmplărie. Obiectul se află în expoziția permanentă a secției de Etnografie și Artă Populară și ocupă un loc central în atelierul de tâmplărie, reconstituind cu fidelitate atmosfera de odinioară a meșteșugului lemnului.
Bancul de tâmplărie a intrat în colecția muzeului în anul 2009, fiind o donație generoasă a domnului Vasile Boșnigeanu din comuna Grădiștea. Realizat din lemn masiv de stejar și fag, bancul măsoară 200 cm lungime, 90 cm lățime și 80 cm înălțime. Solid și bine păstrat, acesta reflectă nu doar îndemânarea meșterilor de odinioară, ci și o întreagă tradiție culturală care a marcat identitatea rurală românească.
O civilizație clădită pe lemn
Secole de-a rândul, lemnul a fost resursa de bază pentru români. Din el s-au construit gospodării, unelte, obiecte de uz casnic, mobilier, dar și instrumente muzicale. Primele forme de decor artistic au fost aplicate pe obiecte din lemn, chiar înainte de apariția ceramicii, fapt care demonstrează atașamentul profund al poporului român față de acest material.
Meșteșugul prelucrării lemnului, cunoscut sub denumirea de „arta românească a lemnului”, s-a transmis din generație în generație. În satele de odinioară, fiecare gospodar avea cunoștințele necesare pentru a confecționa sau întreține diverse obiecte. Cele mai complexe lucrări erau însă realizate de tâmplari, dulgheri sau stoleri.
Atelierul – spațiul creației tradiționale
Bancul de lucru era piesa centrală a oricărui atelier de tâmplărie. Dincolo de funcționalitate, acesta influența eficiența și siguranța muncii. Construit din lemn tare și rezistent, echipat cu menghine și orificii pentru fixarea pieselor, bancul oferea tâmplarului un suport solid pentru crearea celor mai variate obiecte. Uneltele tradiționale precum fierăstrăul, rindeaua, dalta, ciocanul sau compasul își găseau toate locul pe acest banc de lucru.
De la tradiție la modernitate
Mobilierul țărănesc, realizat cu pricepere și simț estetic, era inițial destinat caselor domnești și bisericilor. Lavița, masa, blidarul, lada de zestre sau dulapul erau construite cu îmbinări ingenioase, fără cuie metalice, doar cu cepuri din lemn. Lemnul preferat era cheresteaua de stejar, fag, gorun sau brad, ales în funcție de durabilitate și estetică.
Odată cu Revoluția Industrială, bancul clasic de tâmplărie a început să fie înlocuit de variante moderne, mecanizate, care au crescut eficiența producției, dar au eliminat treptat farmecul meșteșugului manual.
Prin prezentarea acestui exponat, Muzeul Dunării de Jos oferă vizitatorilor ocazia de a pătrunde în universul fascinant al unei arte aproape uitate, dar esențiale pentru evoluția comunităților românești. Bancul de tâmplărie nu este doar un obiect – este o mărturie vie a priceperii, răbdării și creativității strămoșilor noștri.
Cultură
Recomandare de carte – „Partenerul” de John Grisham
Partenerul (The Partner), scris de John Grisham, este un thriller juridic captivant, care împletește suspansul, intriga și dilemele morale într-o poveste ce ține cititorul cu sufletul la gură. Publicat în 1997, romanul explorează teme precum lăcomia, trădarea și căutarea identității, toate ambalate într-un ritm alert, specific stilului caracteristic al lui Grisham.
Povestea îl urmărește pe Patrick Lanigan, un avocat de succes dintr-o firmă prestigioasă din Biloxi, Mississippi, care, aparent, moare într-un accident de mașină. Însă, la scurt timp, se descoperă că Patrick nu doar că este în viață, ci a orchestrat o schemă elaborată pentru a fura 90 de milioane de dolari de la firma sa și de la un client important. Fugind în Brazilia sub o identitate falsă, Patrick pare să fi scăpat de trecut, până când este prins de urmăritori și adus înapoi în Statele Unite pentru a înfrunta consecințele.
Grisham construiește cu măiestrie o intrigă complexă, plină de răsturnări de situație. Cititorul este ținut în suspans, întrebându-se dacă Patrick este un geniu manipulator sau o victimă a circumstanțelor. Povestea alternează între prezent și flashback-uri care dezvăluie treptat motivele din spatele acțiunilor protagonistului, păstrând un echilibru între mister și dezvăluiri.
Unul dintre punctele forte ale romanului este capacitatea lui Grisham de a crea personaje nuanțate. Patrick Lanigan nu este nici erou, nici ticălos absolut – este un om prins între ambiție, frică și dorința de a-și reclădi viața. Relațiile sale cu alte personaje, în special cu fosta sa soție și cu avocata care îl reprezintă, adaugă profunzime emoțională poveștii. Dialogurile sunt inteligente și realiste, reflectând tensiunea juridică și personală.
De asemenea, Grisham excelează în descrierea detaliată a sistemului juridic american, de la strategiile legale la corupția din spatele scenei. Romanul explorează modul în care banii și puterea influențează justiția, oferind o critică subtilă, dar pătrunzătoare, a societății.
Cu toate că Partenerul este un roman bine scris, ritmul poate părea uneori prea rapid, mai ales în a doua jumătate, unde unele fire narative sunt rezolvate grăbit. Anumite personaje secundare, precum anchetatorii sau partenerii de la firma de avocatură, ar fi putut beneficia de o dezvoltare mai profundă pentru a adăuga greutate conflictului. Finalul, deși surprinzător, poate lăsa unii cititori cu un gust amar, fiind mai degrabă ambiguu decât satisfăcător.
Partenerul este un roman care își merită locul în colecția oricărui pasionat de thrillere juridice. John Grisham livrează o poveste tensionată, cu personaje memorabile și o intrigă care te face să întorci paginile cu nerăbdare. Deși nu este lipsit de mici defecte, romanul reușește să captiveze prin complexitatea morală și prin suspansul bine dozat. Recomandat celor care apreciază un amestec de dramă legală, mister și răsturnări neașteptate.
Cultură
Recomandare de carte – „Fructele mâniei” – de John Steinbeck
Fructele mâniei (1939), capodopera lui John Steinbeck, este un roman profund, care explorează lupta pentru supraviețuire, demnitatea umană și solidaritatea în fața adversității. Povestea familiei Joad, forțată să-și părăsească ferma din Oklahoma în timpul Marii Depresiuni, surprinde drama milioanelor de americani afectați de sărăcie, migrație și nedreptate socială.
Romanul urmărește călătoria familiei Joad, care, alungată de secetă și de mecanizarea agricolă, pornește spre California în căutarea unui trai mai bun. Drumul lor este presărat cu greutăți: sărăcie, discriminare, exploatare și pierderi personale. Steinbeck împletește povestea Joad-ilor cu capitole interscalare, care oferă o perspectivă mai largă asupra crizei socio-economice din anii 1930.
Stilul lui Steinbeck este realist, cu descrieri bogate și dialoguri autentice, care dau glas personajelor simple, dar profund umane.
Personajul Ma Joad este inima romanului, o figură maternă care ține familia unită, în timp ce Tom Joad evoluează de la un individ impulsiv la un simbol al luptei pentru dreptate. Finalul, ambiguu și emoționant, subliniază sacrificiul și compasiunea umană.
Fructele mâniei rămâne actual prin temele sale universale: lupta împotriva nedreptății, impactul crizei economice și migrația forțată. Romanul a câștigat Premiul Pulitzer și a contribuit la obținerea Premiului Nobel pentru Literatură de către Steinbeck în 1962. Criticii au lăudat capacitatea sa de a combina realismul social cu o poveste emoționantă, deși unii l-au considerat prea politic la vremea sa.
Teatru, Film și Divertisment
„După 28 de ani” – Continuarea așteptată a unuia dintre cele mai intense thrillere post-apocaliptice
Începând cu 20 iunie 2025, Cinema Călărași aduce pe marele ecran „După 28 de ani”, regizat de Danny Boyle – un sequel puternic și plin de suspans al clasicului horror „28 de zile mai târziu”.
La aproape trei decenii de la izbucnirea virusului furiei, Marea Britanie este încă sub carantină strictă. În acest context tensionat, un grup de supraviețuitori trăiește pe o mică insulă izolată, legată de continent printr-o singură șosea păzită. Când unul dintre ei pornește într-o misiune pe continent, descoperă nu doar un peisaj devastat de infectați, ci și mutații sinistre și supraviețuitori schimbați radical de ororile trăite.
Filmul aduce în prim-plan o distribuție de excepție: Aaron Taylor-Johnson, Ralph Fiennes, Jodie Comer și Jack O’Connell, într-o poveste intensă, marcată de groază, dezumanizare și întrebări etice.
„După 28 de ani” nu este doar un film horror – este o meditație despre umanitate, izolare și speranță.
Program Cinema Călărași:
-
20–22 iunie, ora 20:00
-
24–26 iunie, ora 20:00 (luni nu se difuzează)
Trailer oficial:
După 28 de ani – Trailer Oficial (2025)
Ka’el: Festivalul Bodi unde grăsimea devine glorie
Recomandare de carte – „Partenerul” de John Grisham
O profesoară de matematică și-a pus capăt zilelor în mod dramatic
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
Strada Independenței din Călărași, complet reabilitată: Lucrările s-au încheiat oficial, investiție de peste 7 milioane lei
