Exponatul lunii mai la Muzeul Dunării de Jos: Bancul de tâmplărie – simbol al civilizației lemnului

Muzeul Dunării de Jos, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, aduce în atenția publicului, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, o piesă esențială a civilizației tradiționale românești: bancul de tâmplărie. Obiectul se află în expoziția permanentă a secției de Etnografie și Artă Populară și ocupă un loc central în atelierul de tâmplărie, reconstituind cu fidelitate atmosfera de odinioară a meșteșugului lemnului.

Bancul de tâmplărie a intrat în colecția muzeului în anul 2009, fiind o donație generoasă a domnului Vasile Boșnigeanu din comuna Grădiștea. Realizat din lemn masiv de stejar și fag, bancul măsoară 200 cm lungime, 90 cm lățime și 80 cm înălțime. Solid și bine păstrat, acesta reflectă nu doar îndemânarea meșterilor de odinioară, ci și o întreagă tradiție culturală care a marcat identitatea rurală românească.

O civilizație clădită pe lemn

Secole de-a rândul, lemnul a fost resursa de bază pentru români. Din el s-au construit gospodării, unelte, obiecte de uz casnic, mobilier, dar și instrumente muzicale. Primele forme de decor artistic au fost aplicate pe obiecte din lemn, chiar înainte de apariția ceramicii, fapt care demonstrează atașamentul profund al poporului român față de acest material.

Meșteșugul prelucrării lemnului, cunoscut sub denumirea de „arta românească a lemnului”, s-a transmis din generație în generație. În satele de odinioară, fiecare gospodar avea cunoștințele necesare pentru a confecționa sau întreține diverse obiecte. Cele mai complexe lucrări erau însă realizate de tâmplari, dulgheri sau stoleri.

Advertisement

Atelierul – spațiul creației tradiționale

Bancul de lucru era piesa centrală a oricărui atelier de tâmplărie. Dincolo de funcționalitate, acesta influența eficiența și siguranța muncii. Construit din lemn tare și rezistent, echipat cu menghine și orificii pentru fixarea pieselor, bancul oferea tâmplarului un suport solid pentru crearea celor mai variate obiecte. Uneltele tradiționale precum fierăstrăul, rindeaua, dalta, ciocanul sau compasul își găseau toate locul pe acest banc de lucru.

De la tradiție la modernitate

Mobilierul țărănesc, realizat cu pricepere și simț estetic, era inițial destinat caselor domnești și bisericilor. Lavița, masa, blidarul, lada de zestre sau dulapul erau construite cu îmbinări ingenioase, fără cuie metalice, doar cu cepuri din lemn. Lemnul preferat era cheresteaua de stejar, fag, gorun sau brad, ales în funcție de durabilitate și estetică.

Odată cu Revoluția Industrială, bancul clasic de tâmplărie a început să fie înlocuit de variante moderne, mecanizate, care au crescut eficiența producției, dar au eliminat treptat farmecul meșteșugului manual.

Prin prezentarea acestui exponat, Muzeul Dunării de Jos oferă vizitatorilor ocazia de a pătrunde în universul fascinant al unei arte aproape uitate, dar esențiale pentru evoluția comunităților românești. Bancul de tâmplărie nu este doar un obiect – este o mărturie vie a priceperii, răbdării și creativității strămoșilor noștri.

Advertisement