Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Ecoaqua S.A. / Circuitul tehnic al apei

Published

on

Flux tehnologic:

Stație plutitoare/Criburi – Stație Pretratare Chiciu – Stație tratare apă Călărași

Foto: Stația Plutitoare

Apa se captează din Dunăre la aproximativ 200 de metri de stația de pretratare Chiciu. Acest proces se desfășoară prin două metode principale: stația plutitoare și criburi.

Advertisement

Stația plutitoare:

  • Este utilizată când cota Dunării nu permite pomparea apei prin sistemul de criburi.
  • Este echipată cu două pompe de mare putere ( 110 kW, 1.550 mch) care captează apa brută din Dunăre și o pompează către Stația de pretratare Chiciu. Pompele sunt acționate cu convertizoare de frecvență iar prin sistemul SCADA este monitorizat reglajul debitului de apă.

Criburile:

  • Un sistem/construcție din metal amplasat în albia râului pentru a proteja sorbul pompelor din cadrul Stației de pretratare Chiciu. Apa este aspirată din fluviul Dunărea prin intermediul unei pompe de putere (90 kW, 1.550 mch) și a unui sistem special de vidare.

Foto: Stația de pretratare Chiciu

Stația de pretratare Chiciu

  • Apa captată din fluviul Dunărea prin sistemul de criburi sau prin stația plutitoare ajunge în camera de distribuție unde, prin intermediul unui sistem de injecție controlat de către sistemul SCADA, se introduc două tipuri de coagulant și clor gazos pentru tratarea apei. La intrarea în camera de distribuție sunt montați senzori de monitorizare a calității apei: turbiditate, PH, conductivitate, temperatură. Datele furnizate de senzorii de monitorizare sunt procesate prin modulele analogice de achiziții date în sistemul SCADA.
  • Din camera de distribuție, apa este transferată gravitațional în două decantoare de mare capacitate (5.000 mc), apa decantată este colectată întru-n bazin tampon de unde este pompată prin intermediul a trei pompe de refulare de mare putere (75kW, 750mc/h) către Stația de Tratare Călărași. Pompele de refulare sunt comandate prin intermediul a trei convertizoare de frecvență, debitul de refulare fiind controlat și monitorizat de sistemul SCADA.

Foto: Stația de Tratare Apă Călărași

Stația de Tratare Apă Călărași

  • Apa decantată și preclorinată ajunge în Stația de Tratare Apă Călărași în prima treaptă de filtrare a apei prin 6 (șase) filtre rapide de nisip (FRN) care funcționează în paralel, cu nivel constant și sistem de compensare a colmatării. Regenerarea stratului filtrant se face prin spălarea regulată în contracurent cu apă și aer.
  • După filtrarea în prima treaptă, apa ajunge prin pompare cu ajutorul a trei pompe de transvazare acționate cu convertizoare de frecvență pentru reglajul debitului de refulare, în treapta a doua de filtrare a apei prin 6 (șase) filtre de cărbune activ (FCAG) care funcționează în paralel pe principiul cu debit și nivel constant cu compensarea pierderii de sarcină prin reglare automată în aval. La fel ca și filtrele de nisip, filtrele cu cărbune activ se spală periodic în contracurent cu apă filtrată și aer pentru decolmatare și expansiunea/reclasarea cărbunelui.
  • După filtrarea finală cu cărbune activ, printr-un sistem de injecție controlat se realizează dezinfecția finală a apei prin dozare clor gazos, apa potabilizată rezultată, fiind colectată în trei rezervoare de mare capacitate (1×3.000mc, 2×10.000mc).
  • Din rezervoarele de colectare a apei filtrate, prin intermediul a trei pompe de mare putere (110 kW, 750 mch) acționate prin convertizoare de frecvență pentru reglajul presiunii și debitului, apa este pompată în rețeaua de distribuție a Municipiului Călărași.
  • Toate procesele tehnologice sunt controlate și monitorizate prin sistemul SCADA.

Sistemul SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition – Sistem de Control și Achiziții de Date ) este un sistem complex de monitorizare, control și achiziție de date pentru a controla procese, echipamente și instalații, care include atât hardware (echipamente), cât și software, conectate într-o rețea pentru a facilita comunicarea și controlul de la distanță. Acesta permite operatorilor să monitorizeze datele de pe teren, să emită comenzi și să ajusteze parametrii proceselor din diverse locații, oferind o vedere de ansamblu a întregului sistem.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading