Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 28°C | Anul XI Nr. 522

Știri

Ecoaqua între ciocan și nicovală. Factorii care influențează majorarea prețurilor la apă

Published

on

Suntem martorii unui fenomen pe care nu îl putem trata cu indiferență sau nepăsare. Prețurile la energie, gaze și apă au explodat în octombrie 2022. Totul a devenit mai scump, în întreaga țară, nu doar la Călărași. În luna martie 2022 tariful impus de SC Ecoaqua Călărași S.A. se clasa pe poziția 25 în media națională din cei 43 de operatori regionali, prețul apei potabile produsă/mc era de 4,56 lei, costul canalizarea/mc 3.82 lei. Lucrurile se schimbă în 2023. Compania  a avansat în clasamentul operatorilor urcând pe poziția 7 în topul național.

RAJA, campioana prețurilor la apă și canalizare în 2021

Regia Autonomă Județeană de Apă (RAJA) Constanța este operatorul de servicii de apă și canalizare cu tarifele cele mai mari din România. Conform listei oficiale publicate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), la data de 6 ianuarie 2021, RAJA era operatorul cu cel mai mare tarif la serviciile cumulate de apă și canalizare. Mai multe localități călărășene au reușit să detașeze de această societate cu prețuri ridicate.

Iată că modernizarea infrastructurii prin implementarea Proiectului Operațional de Infrastructură Mare (POIM) din întreaga țară a adus cu el noi sarcini și obligații care impun operatorului să alinieze prețurile la standardele impuse de legislația în vigoare prevăzută în Decizia Autorității Naționale pentru Reglementarea Serviciilor Publice Comunitare- ANRSC nr. 228/09.12.2022, după cum urmează:

Noile tarife Ecoaqua începând cu data de 01.01.2023:

Advertisement
  • apa potabilă 7.40 lei/mc    8.07lei /mc cu TVA
  • canalizare 6.21 lei/mc         6.77 lei/mc cu TVA

Situația aceasta este întâlnită în toată țara. Modificările au fost stabilite în conformitate cu:

  • – Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006;
  • – Legea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare nr.241/2006;
  • – prevederile contractului de finanțare POIM, încheiat cu Ministerul Investițiilor și  Proiectelor Europene pentru ,,Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Călărași și municipiul Urziceni (Ialomița)

Calculele sunt rezultate din Analiza Cost Beneficiu (ACB) aferentă Proiectului, care a fost realizată de consultant potrivit Metodologiei de tarifare cuprinse în HG 677/2017, privind investițiile în infrastructura de apă și apă uzată, document aprobat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Strategia de tarifare a fost verificată și de ANRSC (formula de ajustare) și este o condiție obligatorie precedentă încheierii contractului de finanțare, care a fost  semnat în data de 2 august 2022.

Ecoaqua Călărași a semnat cel mai mare proiect pentru modernizarea infrastructurii rețelei de apă din Călărași, Oltenița și Urziceni

Prețurile reflectă, pe de-o parte acoperirea cheltuielilor de exploatare, influențate de inflație și, pe de altă parte, obligativitatea includerii  în tarif a părții de cofinanțare aparținând operatorului. Concret, pe lângă inflația generală, au apărut creșteri mult peste acest indicator, atât  la energia necesară pompării apei, cât și la alte elemente de cost cum ar fi combustibilul și gazele, care au  generat costuri suplimentare inevitabile.

VIDEO. Ecoaqua a obținut cel mai mare proiect de modernizare. 100.000 de locuitori din două județe vor avea servicii conforme de alimentare cu apă

Costurile de tratare a apei potabile variază în funcție de mai mulți factori, cum ar fi tipul de sursă de apă, gradul de contaminare, tehnologiile utilizate pentru tratarea apei și capacitatea de tratare.

Advertisement

În general, costurile de tratare a apei potabile pot include:

  • costurile de captare a apei brute, cum ar fi costurile pentru forarea puțurilor sau construirea barajelor
  • costurile de tratare primară, cum ar fi eliminarea nisipului și a aluviunilor
  • costurile de tratare secundară, cum ar fi aerarea și tratarea cu clor
  • costurile de tratare terțiară, cum ar fi filtrarea și tratarea cu ozon sau UV
  • costurile de transport și distribuție a apei tratate către consumatori

Costurile de tratare a apei potabile pot fi ridicate, dar sunt necesare pentru asigurarea calității și siguranței apei potabile. Guvernul și industria trebuie să colaboreze pentru a găsi modalități de a reduce aceste costuri în timp ce se menține calitatea și siguranța apei.

Pe de o altă parte, operatorul Ecoaqua se confruntă cu probleme serioase la rețeaua de canalizare, colmatată și depășită moral din cauza  dezinteresului pe care fostele conduceri l-au arătat, dar care nu au ezitat să căpușeze firma.

VIDEO. Canalizările din Călărași sunt depășite moral, iar rețeaua are probleme din cauza depunerilor

Un exemplu bun ar fi Cezar Neagu, fostul director Ecoaqua Călărași care își acorda prime anuale în valoare de peste  100.000 lei pentru “merite” deosebite privind modul în care s-au desfășurat proiectele de reabilitare a rețeie de apă-canal.

2020: ECOAQUA S.A ar putea crește prețul la apă cu 20,95%. Directorul Cezar Neagu ar putea rămâne fără primele de sute de milioan

Cezar Neagu | directorul Ecoaqua- primă pentru “merite” privind modul în care s-au desfășurat proiectele de reabilitare a rețelelor de apa-canal

“Această primă s-a oferit în urma “meritelor” privind modul în care s-au desfășurat proiectele de reabilitare a sistemelor de canalizare și modernizarea a rețelelor de apa-canal. Este strigător la cer ceea ce se întamplă… Oamenii  își rup mașinile în două iar “jmecherii” iau cașcavalul. Nouă ne rămân găurile, nu din cașcaval, ci din străzi. La prima ploaie, străzile de la periferia orașului sunt pline de apă, mai, să îți intre și in casă. Cred că nu există stradă în Călărași în care să nu existe o groapă. Să nu aducem în discuție lucrările de proastă calitate.” – pasaj dintr-un articol scris în 2017 de CălărașiPRESS.ro

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori

Published

on

Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori

Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.

Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.

O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori

„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.

Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Creativitate și reciclare la Atelierul de Upcycling de la Centrul Cultural Poșta Veche

Published

on

Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.

Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.

Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.

„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Misterul paznicilor farului din Flannan: dispăruți în furtuna tăcerii

Published

on

În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.

Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.

Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.

O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.

Advertisement

Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading