La zi
Ecoaqua anunță remedierea unei avarii care a dus la sistarea apei potabile pe două străzi din Călărași

La zi
Semnificația istorică a zilei de 31 iulie

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
781 – Are loc cea mai veche erupție înregistrată a vulcanului japonez Fuji .
904 – După trei zile de asediu, orașul bizantin Tessalonic cade în mâinile sarazinilor, care distrug orașul.
1227 – A început creștinarea cumanilor si brodnicilor, de pe teritoriul actual al Moldovei.
1396 – S-a născut Filip cel Bun, Duce de Burgundia.
1423 – Cu victoria în Bătălia de la Cravant împotriva Franței și a Scoției, Anglia a atins apogeul succesului său în Războiul de O Sută de Ani.
1431 – Prima atestare a orașului Piatra Neamț.
1492 – A intrat în vigoare Decretul Alhambra, în baza căruia evreii au fost expulzați din Spania catolica. Porunca a fost retrasă în mod oficial la 16 decembrie 1968, după Conciliul Vatican II.
1498 – În cea de-a treia călătorie, Cristofor Columb a devenit primul european care a descoperit insula Trinidad.
1655 – În timpul războiului ruso-polonez (1654-1667), armata rusă intră în capitala Marelui Ducat al Lituaniei, Vilnius, pe care o ocupa timp de șase ani.
1703 – Scriitorul englez Daniel Defoe a fost pus la stâlpul infamiei pentru infracțiunea de calomnie după publicarea unui pamflet politico – satiric, dar mulțimea adunată l-a bombardat cu flori.
1705 – A avut loc Bătălia de la Varșovia, în timpul Marelui Război Nordic.
1782 – Caragea Vodă a înființat cel dintâi pașaport: “Pasusul”, pentru călătoriile în alte țări.
1877 – Principele Carol I al României a primit telegrama care îl înștiința că rușii au suferit o înfrângere completă la Plevna in Bulgaria, în timpul Războiului ruso-turc de la 1877-1878.
1914 – A apărut ziarul “Ziua”, sub conducerea scriitorului român Ioan Slavici.
1919 – A doua renunțare la tron a Prințului Carol de România (revenit la 20 februarie 1920.
1932 – Partidul Național-Socialist al Muncitorilor din Germania (naziștii), câștigă peste 38% din voturi la alegerile din această țară.
1936 – Comitetul Olimpic Internațional anunță ca Jocurile Olimpice de vara din 1940 se vor desfășura la Tokyo. Jocurile au fost anulate din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.
1944 – Scriitorul și aviatorul Antoine de Saint-Exupéry se lansează într-un zbor de recunoaștere deasupra Mării Mediterane; avionul său este doborât și Antoine de Saint-Exupéry este considerat de atunci dispărut.
1954 – Franța a recunoscut autonomia internă a coloniei sale Tunisia.
1954 – Prima ascensiune pe K2, de către o expediție italiană condusă de Ardito Desio.
1957 – A intrat în funcțiune la Măgurele, lângă București, primul reactor atomic românesc.
1959 – S-a înființat organizația separatistă bască ETA.
1971 – Misiunea Apollo 15 a aselenizat și a devenit prima misiune care a folosit un rover lunar.
1972 – Nicolae Ceaușescu a participat în Crimeea la întâlnirea conducătorilor de partid și de stat din unele țări socialiste.
1976 – Agenția spațială americană NASA publică faimoasa fotografie „Fața de pe Marte”, făcută de sonda spatiala Viking 1.
1979 – A fost emis Decretul nr. 284 din 31 iulie 1979 privind stabilirea sectoarelor Municipiului București.
1991 – Statele Unite și Uniunea Sovietică au semnat un acord istoric de reducere a stocurilor lor de focoase nucleare cu aproximativ o treime.
2006 – Raúl Castro devine Președintele Consiliului de Stat în timpul unei perioade temporare a transferării puterii, cauzată de starea de sănătate a lui Fidel Castro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Cleiul de piersic: Secretul naturii pentru gestionarea diabetului

Cleiul de piersic, o substanță vâscoasă secretată de arborele de piersic (Prunus persica), este un remediu tradițional mai puțin cunoscut, dar cu un potențial semnificativ în medicina naturistă. Folosit de secole în diverse culturi, în special în medicina tradițională asiatică, cleiul de piersic a atras atenția pentru proprietățile sale terapeutice, inclusiv în gestionarea diabetului. Acest articol explorează beneficiile sale pentru persoanele cu diabet, bazându-se pe informații reale și subliniind necesitatea consultării medicale.
Ce este cleiul de piersic?
Cleiul de piersic este o rășină naturală, lipicioasă, produsă de scoarța arborelui de piersic, adesea ca răspuns la leziuni sau stres. Este bogat în compuși bioactivi, precum polizaharide, fenoli și antioxidanți, care contribuie la efectele sale antiinflamatorii, antibacteriene și antioxidante. În medicina tradițională, cleiul a fost utilizat pentru a trata inflamațiile, problemele digestive și afecțiunile pielii, dar cercetările recente sugerează și un rol în reglarea glicemiei.
Beneficii în gestionarea diabetului
Cleiul de piersic poate oferi suport în gestionarea diabetului, în special al celui de tip 2, datorită proprietăților sale:
-
Efect hipoglicemiant potențial
Compușii antioxidanți din cleiul de piersic, cum ar fi polifenolii, pot contribui la reducerea stresului oxidativ, un factor asociat cu rezistența la insulină. Unele studii preliminare sugerează că acești compuși pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină și pot ajuta la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge. -
Sprijin pentru sănătatea metabolică
Cleiul de piersic are proprietăți antiinflamatorii care pot reduce inflamația cronică, frecvent asociată cu diabetul de tip 2. Prin diminuarea inflamației, acesta poate susține funcționarea optimă a pancreasului și a metabolismului glucozei. -
Detoxifiere și digestie
În medicina tradițională, cleiul de piersic este recunoscut pentru efectele sale diuretice și de stimulare a digestiei. Acesta poate ajuta la eliminarea toxinelor din organism și la reducerea balonării, ceea ce contribuie la o stare generală de bine pentru persoanele cu diabet, care adesea se confruntă cu probleme digestive. -
Protecție cardiovasculară
Diabetul crește riscul de boli cardiovasculare. Antioxidanții din cleiul de piersic pot proteja vasele de sânge, reducând riscul de ateroscleroză și alte complicații asociate diabetului.
Cum se utilizează cleiul de piersic?
Cleiul de piersic poate fi administrat sub diverse forme, în funcție de scopul terapeutic:
-
Infuzie sau ceai: Se prepară prin dizolvarea unei cantități mici de clei în apă caldă, consumată în cantități moderate.
-
Tinctură: O soluție concentrată care se administrează în doze mici, diluată în apă sau ceai.
-
Aplicare externă: Deși mai puțin relevant pentru diabet, cleiul poate fi folosit pentru afecțiuni cutanate asociate, cum ar fi ulcerațiile diabetice, datorită proprietăților sale cicatrizante.
Doza recomandată: Dozele variază în funcție de forma de administrare și de severitatea afecțiunii. În general, se recomandă 1-2 lingurițe de tinctură diluată sau 1-2 căni de ceai pe zi, dar doar sub supravegherea unui specialist.
Precauții și avertismente
Deși cleiul de piersic este un remediu natural, utilizarea sa trebuie abordată cu prudență:
-
Consult medical obligatoriu: Persoanele cu diabet, în special cele care urmează un tratament cu insulină sau medicamente hipoglicemiante, trebuie să consulte un medic înainte de a folosi cleiul de piersic, pentru a evita riscul de hipoglicemie sau interacțiuni medicamentoase.
-
Monitorizarea glicemiei: Este esențială verificarea regulată a glicemiei pentru a ajusta dozele de insulină sau medicamente, dacă este cazul.
-
Alergii: Unele persoane pot fi alergice la compușii din cleiul de piersic. Testați o cantitate mică înainte de utilizare regulată.
Cleiul de piersic este un remediu naturist cu potențial în gestionarea diabetului, datorită proprietăților sale antioxidante, antiinflamatorii și de susținere a metabolismului. Cu toate acestea, nu trebuie considerat un substitut pentru tratamentul medical convențional, ci un complement care poate sprijini un stil de viață sănătos, incluzând o dietă echilibrată și exerciții fizice. Pentru rezultate optime și siguranță, integrarea cleiului de piersic în regimul terapeutic trebuie făcută sub îndrumarea unui medic specialist.
Notă: Informațiile prezentate se bazează pe utilizarea tradițională și studii preliminare. Cercetările privind efectele cleiului de piersic asupra diabetului sunt limitate, iar rezultatele pot varia de la o persoană la alta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Experimentul Philadelphia: Secretul invizibil al USS Eldridge

Experimentul Philadelphia, cunoscut și sub numele de „Proiectul Rainbow”, este una dintre cele mai celebre teorii ale conspirației legate de Marina Statelor Unite, care ar fi implicat teste secrete de invizibilitate și teleportare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Deși povestea a fost popularizată în cultura pop, dovezile concrete lipsesc, iar istoricii și oamenii de știință consideră că este mai degrabă o legendă urbană decât un eveniment real.
Teoria a început să circule în anii 1950, bazându-se pe afirmațiile lui Carl M. Allen (sub pseudonimul Carlos Allende), care ar fi fost martor la evenimente misterioase. Conform lui Allen, pe 28 octombrie 1943, distrugătorul USS Eldridge (DE-173) ar fi fost subiectul unui experiment secret realizat la Șantierul Naval din Philadelphia. Se presupune că Marina ar fi folosit câmpuri electromagnetice puternice, bazate pe lucrările fizicianului Albert Einstein, pentru a face nava invizibilă pentru radare și, eventual, pentru ochiul uman. Povestea afirmă că experimentul a dus la teleportarea navei la Norfolk, Virginia, la peste 300 de kilometri distanță, și la reapariția sa în Philadelphia după câteva minute, dar cu efecte devastatoare asupra echipajului.
Conform relatării lui Allen, tehnologia ar fi implicat generatoare masive de câmpuri electromagnetice, inspirate de „Ecuțiile de Unificare” ale lui Einstein, care ar fi trebuit să manipuleze spațiul și timpul. Se spune că echipajul a suferit efecte teribile: unii marinari ar fi fost fuzionați cu structura navei, alții ar fi dispărut, iar supraviețuitorii ar fi suferit tulburări mentale severe. De asemenea, se afirmă că experimentul ar fi fost o încercare de a dezvolta o armă invizibilă, parte a eforturilor de război ale SUA împotriva submarinelor germane.
Marina Statelor Unite a negat oficial existența experimentului, declarând că niciun test de acest tip nu a fost efectuat. Documentele disponibile arată că USS Eldridge era într-adevăr în serviciu în 1943, dar nu există nicio dovadă că a fost implicat într-un experiment secret. Cercetătorii au sugerat că povestea ar putea fi o exagerare a unor teste reale de degaussare (neutralizare a câmpurilor magnetice pentru a proteja navele de mine) efectuate de Marina în acea perioadă. Aceste teste, care utilizau bobinaje electromagnetice, ar fi putut fi interpretate greșit de martori neavizați.
De asemenea, scrierile lui Einstein nu conțin referințe la tehnologii de invizibilitate sau teleportare, iar ideea manipulării spațiu-timpului prin câmpuri electromagnetice este considerată imposibilă cu tehnologia din anii 1940. În plus, absența martorilor credibili și a documentelor oficiale subminează credibilitatea poveștii.
Experimentul Philadelphia a inspirat numeroase cărți, filme și emisiuni TV, cum ar fi „The Philadelphia Experiment” (1984). Povestea a fost amplificată de interesul publicului pentru fenomene paranormale și conspirații guvernamentale, fiind asociată și cu alte legende, precum Proiectul Montauk (o teorie legată de experimente mentale și temporale în anii 1980). Popularitatea sa persistă, în ciuda lipsei de dovezi, ca un exemplu al fascinației umane pentru misterele științifice.
Experimentul Philadelphia rămâne o poveste captivantă, dar nefondată, care combină elemente de știință, război și supranatural. În absența unor dovezi concrete, este văzut mai degrabă ca o ficțiune inspirată de contextul istoric al celui de-al Doilea Război Mondial decât ca un eveniment real. Pentru cei interesați, este o incursiune interesantă în mitologia modernă, dar trebuie abordată cu scepticism.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.