Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Dunărea – Sepsi 0 – 0 | Mihalcea: „Un rezultat echitabil„

Published

on

Elevii lui Adi Mihalcea au făcut din nou un meci bun în acest mini-retur de această dată în compania unei pretendente la promovarea în Liga 1, Sepsi OSK. 

Sepsi a venit cu gândul să câștige cele 3 puncte la Călărași dar nu a avut un meci ușor. Dunărea lui Adrian Mihalcea este neînvinsă în 2017. În cele patru meciuri desfăşurate în acest an, Dunărea a obţinut două remize (2-2 cu Mioveni şi 1-1 cu FC Braşov) şi două victorii (3-2 cu Luceafărul şi 2-1 cu Afumaţi). Presiunea mai mare a fost pe umerii oaspeților. Aflați pe locul 3, cei de la Sepsi nu au reușit să profite de pasul greșit al ocupantei locului 2 din clasament și a plecat cu un punct de la Călărași.

Dunărea a avut două mari ocazii. În minutul 38, Kanda trimite lobat un balon de la 23 de metri, mingea cade în faţa porţii şi sare peste transversală. Spre finalul meciului, Călin Cristea prinde un şut bun din marginea careului, dar balonul trece milimetric pe lângă vinclul din stânga lui Fejer. În minutele de prelungire, oaspeții rămân în 10 după eliminarea lui Mitra iar partida se încheie la egalitate, scor 0 – 0.

Au evoluat echipele: 

Advertisement

Dunărea Călărași: C. Lungu (cpt.) – Ţenea, Sil. Matei, Şandru, Mardare (Bg. Stancu 66′) – Preoteasa, C. Cristea (Ciocâlteu 88′) – Danciu, Cr. Puşcaş, Kanda – Al. Avram (Ţîră 56′).
Rezerve neutilizate: Gab. Popa – Ibrian, Licu, Modra.
Antrenor: Adrian Mihalcea.

Sepsi OSK: Fejer – Răduţoiu, I. Ursu, Rz. Damian, Dumbravă – Ghinga, Issa – Huiban (Greu 62′), Bujor (D. Ene 55′), L. Manole (Mitra 83′) – Hadnagy (cpt.).
Rezerve neutilizate: Niczuly – M. Burlacu, Vl. Olteanu, Iovu.
Antrenor: Valentin Suciu.

Arbitru: Buși Cătălin (Râmnicu Vâlcea), asistenți: Marian Truţă (Băbeni – Vâlcea),  Alexandru Mihăilă (Râmnicu Vâlcea). 

Adrian Mihalcea: “Am întâlnit o echipă foarte bine organizată. Un rezultat echitabil. Am scos rezultate foarte bune împotriva echipelor bune. Urmează un alt meci important, cu Juventus. Vreau să câștigăm la Juventus!„

Meciul a început cu un moment de reculegere. Tatăl fotbalistului Bogdan Șandru a încetat din viață cu câteva ore ca băiatul său să joace împotriva celor de la Sepsi. Șandru a dat dovadă de profesionalism, ambiție și dăruire, a făcut un meci excelent cu toate că gândul său, poate uneori în timpul meciului era acasă. Conducerea clubului AFC Dunărea și jucătorii îi sunt alături în aceste clipe grele.

Advertisement

Urmează duelul cu Juventus

Pe 8 aprilie în runda a 28-a, Dunărea Călărași se deplasează la Juventus București. Liderul Ligii a 2-a are 60 de puncte câștigând ultimul meci în compania celor de la Satu Mare, 3 – 1. Dunărea se află pe 10 în clasament cu 32 de puncte și rămâne neînvinsă în acest mini-retur.

Rezultate / etapa a 27-a:

Foresta Suceava – FC Academica Clinceni         2-0

Chindia Târgovişte – Metalul Reşiţa          4-0

Advertisement

CS Baloteşti – FC Braşov       2-2

CSM Râmnicu Vâlcea – Dacia Unirea Brăila      0-3

Unirea Tărlungeni – CS Afumaţi      0-3

CS Mioveni stă.   11:00

ASU Politehnica Timişoara stă.       11:00

Advertisement

Olimpia Satu Mare – Juventus Bucureşti  1-3

UTA Bătrâna Doamnă – Luceafărul Oradea       0-0

Dunărea Călăraşi – Sepsi OSK Sfântu Gheorghe         0-0

Etapa a 28-a / Vineri, 7 Aprilie

CS Mioveni – Chindia Târgovişte

Advertisement

Sâmbătă, 8 Aprilie

Juventus Bucureşti – Dunărea Călăraşi

Luceafărul Oradea – ASU Politehnica Timişoara

Dacia Unirea Brăila – Foresta Suceava

Sepsi OSK Sfântu Gheorghe – Unirea Tărlungeni

Advertisement

Metalul Reşiţa – CSM Râmnicu Vâlcea

CS Baloteşti stă.

FC Braşov stă.

CS Afumaţi – UTA Bătrâna Doamnă

Duminică, 9 Aprilie

Advertisement

FC Academica Clinceni – Olimpia Satu Mare

Cătălin NIȚU – Media Officer  – AFC Dunărea 2005 Călărași

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading