La zi
Drona „Țânțar“ – tehnologia minusculă ce alarmează lumea
China a prezentat recent un nou tip de dronă de dimensiuni extrem de reduse, comparabilă cu mărimea unui țânțar, dezvoltată de Universitatea Națională de Tehnologie pentru Apărare. Această inovație tehnologică, dezvăluită în cadrul unei emisiuni a televiziunii de stat, este destinată misiunilor de recunoaștere și spionaj, ridicând preocupări majore în comunitatea internațională datorită capacităților sale avansate.
Drona, de mărimea unui bob de mazăre și echipată cu două elice minuscule, este proiectată să reziste chiar și la vânt puternic, de peste 76 km/h, permițându-i să rămână stabilă în condiții meteorologice dificile. Aceasta poate colecta informații în timp real, fiind aproape imposibil de detectat datorită dimensiunilor sale reduse și designului care imită un țânțar. Potrivit publicației South China Morning Post, drona este considerată un salt tehnologic semnificativ în domeniul militar, având aplicații în operațiuni secrete.
Reacțiile pe platforma X reflectă o combinație de uimire și îngrijorare. Utilizatorii subliniază potențialul acestei tehnologii de a schimba dinamica spionajului, dar și riscurile asociate utilizării sale în scopuri neetice. Deși China prezintă drona ca un avans tehnologic, criticii avertizează că astfel de dispozitive ar putea fi folosite pentru supraveghere invazivă, încălcând intimitatea și securitatea altor națiuni.
Această dezvoltare subliniază ritmul rapid al inovațiilor militare ale Chinei, amplificând dezbaterile globale despre reglementarea tehnologiilor de supraveghere și impactul lor asupra securității internaționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Caracteristici fizice
Pardalotul pătat este ușor de recunoscut datorită penajului său distinctiv. Masculii au un colorit mai vibrant decât femelele, cu spatele negru presărat cu pete albe, de unde îi vine și numele. Pieptul și abdomenul sunt de un galben strălucitor, iar aripile prezintă accente de roșu și galben. Capul este împodobit cu o „sprânceană” albă și pete galbene în jurul ochilor, ceea ce le conferă un aspect expresiv. Femelele au culori mai pale, dar păstrează modelul caracteristic de pete albe pe spate.
Habitat și răspândire
Această specie este răspândită în pădurile de eucalipt, savanele și zonele împădurite din sud-estul și sud-vestul Australiei, inclusiv Tasmania. Preferă pădurile deschise și zonele cu copaci maturi, unde își construiește cuiburile în scorburi sau tuneluri săpate în malurile râurilor. Adaptabilitatea sa la diverse medii împădurite a contribuit la supraviețuirea sa, deși defrișările reprezintă o amenințare pentru populațiile locale.
Comportament și dietă
Pardalotul pătat este o pasăre activă, care își petrece mare parte din timp căutând hrană în coronamentul copacilor. Dieta sa constă în principal din insecte mici, larve și păianjeni, dar consumă și ocazional seva dulce a plantelor (cunoscută sub numele de „manna”). Este o specie teritorială, mai ales în sezonul de reproducere, când masculii cântă melodii scurte, dar melodioase, pentru a atrage femelele și a-și apăra teritoriul.
Reproducere
Sezonul de reproducere al pardalotului pătat are loc primăvara și vara (septembrie-februarie în Australia). Cuiburile sunt construite în tuneluri săpate în pământ sau în scorburi de copaci, unde femela depune 3-5 ouă albe. Ambii părinți contribuie la hrănirea puilor, care devin independenți la aproximativ o lună după eclozare. Cuiburile ascunse oferă protecție împotriva prădătorilor, dar sunt vulnerabile la inundații sau distrugerea habitatului.
Conservare și amenințări
Deși pardalotul pătat nu este considerat o specie pe cale de dispariție, pierderea habitatului din cauza defrișărilor și a urbanizării afectează populațiile locale. Schimbările climatice, care influențează disponibilitatea insectelor și sănătatea pădurilor de eucalipt, reprezintă o altă provocare. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor și crearea de coridoare verzi, sunt esențiale pentru menținerea sănătății acestei specii.
Curiozități
- Numele „pardalotus” provine din greacă și înseamnă „pătat”, o referință la modelul distinctiv al penajului.
- Datorită dimensiunilor mici și culorilor vibrante, pardalotul pătat este adesea confundat cu o insectă la prima vedere.
- Aceste păsări sunt extrem de agile, fiind capabile să se agațe de ramuri subțiri pentru a căuta hrană.
Pardalotul pătat este un simbol al biodiversității australiene, o pasăre care încântă prin frumusețe și comportament. Observarea acestei specii în sălbăticie este o experiență memorabilă pentru ornitologi și iubitori de natură deopotrivă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima pădurilor umede din America Centrală și de Sud, acolo unde aerul e încărcat de umiditate și sunetele naturii răsună neîncetat, trăiește o pasăre care pare ieșită dintr-un vis colorat: ciocănitoarea Kanelspett, cunoscută științific sub numele de Celeus loricatus. Numele suedez “Kanelspett” – care evocă aromele dulci ale scorțișoarei – îi vine perfect de la penajul său cald, de un roșu-rufous intens, ce acoperă majoritatea corpului, cu excepția unor accente negre elegante pe cap și aripi. Această ciocănitoare de mărime medie, cu o lungime de aproximativ 19-23 de centimetri, este un maestru al adaptării în ecosistemele tropicale luxuriante.
Kanelspett-ul preferă pădurile umede de la nivelurile joase până la poalele dealurilor, de la coasta Caraibelor a Nicaraguei și până în Panama, Costa Rica, Ecuador și Columbia. Aici, ea și perechea sa – căci de obicei se deplasează în perechi sau singură – explorează trunchiurile copacilor la niveluri medii sau în coroană, ciocănind ritmic în căutarea insectelor ascunse sub scoarța putredă. Spre deosebire de verii săi mai zgomotoși, Kanelspett-ul nu bate cu ciocul în mod excesiv; în schimb, folosește un cioc puternic, curbat ușor, pentru a dezgropa larve și furnici. Dieta sa variată include și fructe, ceea ce o face un aliat valoros pentru dispersia semințelor în păduri.
Un detaliu fascinant al acestei specii este vocalizarea sa: o serie de șuierări puternice, descrescânde în tonalitate, care seamănă cu un fluierat jucăuș, aidoma unui apel de chemare îndepărtată prin ceața dimineții tropicale. Masculii se remarcă prin creasta neagră pe cap, în timp ce femelele au un aspect mai uniform roșu. Cuibul lor, săpat în trunchiuri moi de copaci morți, devine un sanctuar pentru puii care eclozează după o incubație de circa 14 zile. Deși populația globală este estimată la 50.000-500.000 de indivizi maturi, Kanelspett-ul este clasificat ca “Least Concern” de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, datorită adaptabilității sale la margini de pădure și grădini. Totuși, defrișările amenință habitatul său, amintindu-ne cât de fragilă este echilibrul naturii.
Această ciocănitoare nu este doar un observator tăcut al tropicelor; ea este un simbol al rezilienței, ciocănind nu doar lemnul, ci și lecții despre armonia dintre om și mediu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Pompierii din Călărași, eroi și pentru animale! ISU marchează Ziua Mondială a Animalelor: „Pentru că fiecare viață contează!”
4 octombrie este Ziua Mondială a Animalelor, o zi în care pompierii militari din Călărași au ales să reamintească faptul că grija pentru viață nu are specie. Deși în prezent nu mai au un câine de serviciu, salvatorii de la ISU Călărași intervin zi de zi pentru a salva animale aflate în pericol, de la câini căzuți în gropi sau fântâni până la pisici rămase blocate în copaci sau clădiri.
„În misiunile de zi cu zi salvăm animale ori de câte ori putem interveni sau suntem solicitați. Mai jos sunt doar câteva imagini care reflectă această grijă pe care o au pompierii militari pentru orice suflet care s-ar afla în pericol. Pentru că fiecare viață contează!”, au transmis reprezentanții ISU Călărași pe pagina oficială.
Postarea este însoțită de mai multe fotografii emoționante surprinse în timpul intervențiilor — pompieri care scot căței din puțuri adânci, salvează capre blocate sau oferă adăpost temporar animalelor rănite.
Gestul pompierilor a fost primit cu recunoștință de comunitatea online, numeroși călărășeni felicitându-i pentru implicare și pentru sufletul lor mare.
📸 Sursa: ISU Călărași – Facebook
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pardalotul pătat (Pardalotus punctatus): O bijuterie a pădurilor australiene
Semnificația istorică a zilei de 6 octombrie
ANAF blochează sute de firme Uber și Bolt suspectate de fraudă fiscală cu flote auto luate în comodat
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
