Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 544

Știri

Detalii din dosar: Cum a reușit un bărbat să păcălească 4 asistente medicale din Oltenița că le poate angaja la București

Published

on

Țeparul care a reușit să păcălească patru asistente din municipiul Oltenița, care au plătit 9.500 de euro pentru a fi angajate într-un spital din București, a fost trimis în judecată la data de 24 Noiembrie 2022 la Tribunalul Călărași pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

Bărbatul le-a lăsat să creadă că are influență asupra managerului unui spital din București, pe care îl va determina să le angajeze ca asistente medicale.

Prima asistentă, C.I., care urma să finalizeze în luna august a aceluiași an cursurile unei școli postliceale de asistente medicale, auzindu-le pe colege vorbind despre acest bărbat care ar putea să să le ajute să se angajeze  în domeniu sanitar întrucât “are cunoștințe” l-au contactat telefonic și au stabilit o întâlnire, care a avut loc la câteva zile la o cofetărie din municipiul Oltenița, ocazie cu care țeparul i-a garantat că o poate ajuta să intre în sistemul medical al Spitalului Bagdasar Arseni București pe un post de asistentă medicală.

Bărbatul a spus în timpul discuțiilor că se cunoaște cu managerul acestei unități medicale și ca va interveni la acesta în vederea angajării, contra unei sume de 2.500 de euro și 800 lei contravaloarea fișei medicale.

Advertisement
  • La două săptămâni după prima întâlnire, în aceeași cofetărie din municipiul Oltenița, Vasilică Tindeche a primit de la asistentă banii conveniți, întrebând-o apoi dacă mai are vreo colegă care ar putea fi interesată să se angajeze la Spitalul Bagdasar Arseni din Capitală, pentru că el poate ajuta prin influența pe care o are asupra directorului spitalului.
  • Aici apare a doua asistentă adusă de prima femeie care a luat legătura cu țeparul. Și aceasta i-a pus în mână 2.500 de euro, plus 800 lei în același scop. A treia asistentă a căzut în plasa lui Tindeche după ce ultima asistentă i-a dat numărul de telefon să o ajute și pe ea cu angajarea. Trei dintr-o lovitură până aici. Prin decembrie 2021, cele trei asistente s-au întâlnit, tot în cofetăria din Oltenița, ocazie cu care și ultima asistentă adusă în schemă și-a plătit postul, dându-i bărbatului nici mai mult nici mai puțin de 10.000 lei. Au stabilit de comun acord ca diferența de 500 de euro să fie achitată după obținerea postului.

Amânate de bărbat, cele patru femeie au intrat la bănuieli și au început să-l întrebe despre înțelegerea avută. Bărbatul le-a precizat că posturile sunt obținute, însă trebuie să aștepte finalizarea concursurilor desfășurate în unitatea medicală.

Pentru a le convinge că totul este în regulă, bărbatul le-a prezentat un document în care le erau precizate numele și rezultatul maxim obținut în urma susținerii concursului, pe care în realitate nu l-au susținut niciodată.

Planul bărbatului se pare că a fost foarte bine pus la punct, iar asistentele din Oltenița au primit și câte un contract individual de muncă pe care l-au completat, cu precizarea că vor începe activitatea la data de 13.06.2022.

Pentru că părea suspect, asistentele l-au căutat pe  Google. Au descoperit că au de a face cu un adevărat expert în țepe, aspecte relatate în mai multe articole de presă.

Înainte să se îndrepte împotriva lui cu ajutorul instituțiilor statului, asistentele au început să-i ceară să restituie banii.

Au început să-i ceară să le restituie sumele de bani remise, inculpatul promițându-le că le va da banii înapoi imediat ce va face rost de ei, pentru că nu-i mai are. Pentru ca să nu sesizeze organele de cercetare penală și ca ele să aibă încredere că își vor recupera sumele de bani remise, inculpatul a semnat contracte de împrumut cu fiecare dintre ele și le-a trimis prin WhatsApp fotografii cu el aflându-se în aeroportul Otopeni, spunându-le că urmează să se deplaseze la fratele său din Germania pentru a face rost de bani și a-i restitui celor patru asistente. – se arată în rechizitoriul anchetatorilor.

Advertisement

La începutul lunii mai 2022, cea de-a treia asistentă, C.C., picată în plasă, s-a întâlnit cu Tindeche în incinta Complexului Sun Plaza din București, sector 4, unde acesta i-a promis din nou că îi va restitui banii primiți în schimbul intervenției la managerul spitalului în vederea angajării asistentelor. Discuția a fost înregistrată ambiental cu telefonul personal, înregistrare care a fost pusă la dispoziția anchetatorilor.

Se numește Vasilică Tindeche, are 48 de ani, domiciliază pe raza județului Giurgiu, în comuna Greaca. Se prezintă pe rețele de socializare drept agent imobiliar la o firmă oarecare din București. Cele patru femei s-au lăsat păcălite de bărbatul care a pretins ca le poate angaja ca asistente, toate fiind absolvente ale Școlii Postliceale FEG din Oltenița.

“La data de 18.10.2022, urmare a activităților specifice desfășurate de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe Lângă Tribunalul Călărași a pus în mișcare acțiunea penală față de un bărbat în vârstă de 48 de ani din județul Giurgiu, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată. În perioada iulie 2021 – februarie 2022, inculpatul, persoană fără calitate specială, a pretins și primit echivalentul sumei de 9.500 euro de la patru absolvente ale unei școli postliceale din municipiul Oltenița, județul Călărași, lăsându-le să creadă ca are influență asupra managerului unui spital din București, pe care îl va determina să le angajeze ca asistente medicale. În cauză s-a dispus măsură controlului judiciar față de inculpat, pentru o perioadă de 60 de zile”, se precizează într-un comunicat al DGA.

Potrivit cazierului judiciar al inculpatului, acesta este cunoscut cu antecedente penale, săvârșind infracțiunea reținută în sarcina sa în stare de recidivă postcondamnatorie.

Astfel, prin sentința penală nr. 490 din 14.11.2017 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 648/A pronunțată la data de 11.05.2018 de Curtea de Apel București, acesta a fost condamnat la pedeapsa totală de 4 ani și două luni de închisoare.
A fost eliberat la data de 16.06.2020 din Penitenciarul Giurgiu unde s-a aflat în executarea unei pedepse de patru ani și două luni închisoare pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție (trafic de influență), cu un rest de executat de 641 de zile.

Advertisement

Țepele lui Vasilică Tindeche au un istoric despre care s-ar putea scrie întregi capitole. Bărbatul din Giurgiu care le-a fraierit ultima data pe asistentele din Călărași are în obicei să posteze pe Facebook diferite fotografii unde, de regula, spune că desfășoară business-uri. De la o simplă postare pe Facebook unde bărbatul s-a prezentat drept manager al unei firme de mobilă, a reușit să atragă în plasă mai mulți oameni care s-au lăsat păcăliți de falsa imagine pe care acesta o prezenta pe Facebook.

Prin ordonanța nr. 239/P/2022 din 18.10.2022, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul Vasilică Tindeche pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 18.10.2022 și până la data de 16.12.2022, inclusiv.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul

Published

on

Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.

Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.

În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).

Situația a fost extrem de grea:

Advertisement
  • Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
  • Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
  • Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.

După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).

Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”

Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale

Published

on

Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.

Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.

De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.

Advertisement

Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:

  • Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;

  • Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;

  • Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;

  • Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.

În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:

  • 2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);

  • Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;

  • Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;

  • În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.

Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași

Published

on

Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.

Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.

Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.

În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.

Advertisement

Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading