Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Advertisement

Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.

De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.

Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.

Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.

Advertisement

Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.

Primele reacții critice la „Avatar: Fire and Ash”, al treilea film din seria regizată de James Cameron, au apărut și opiniile sunt clar împărțite. Lansat în cinematografe pe 19 decembrie, lungmetrajul cu Zoe Saldaña și Sigourney Weaver în distribuție are un buget estimat la peste 400 de milioane de dolari – o sumă comparabilă cu cea a predecesorului „The Way of Water”.

Pe Rotten Tomatoes, scorul criticilor este în jurul a 70%, cel mai scăzut din franciză până acum. Unii recenzori sunt entuziasmați de efectele vizuale spectaculoase și elementele de producție inovatoare, considerând filmul o experiență captivantă și greu de refuzat. Alții, însă, îl critică dur: Robbie Collin de la The Telegraph i-a acordat doar o stea, numindu-l „lipsit de umor”, iar Peter Bradshaw de la The Guardian vorbește despre un „nonsens gigantic de trei ore”. Nicholas Barber (BBC) sugerează că James Cameron ar trebui să oprească seria cât timp este încă în avantaj, iar Time Out avertizează că filmul de peste trei ore poate provoca „oboseală oculară”.

Durata lungă (aproximativ 3 ore și 15 minute), intriga considerată reciclată și lipsa de noutate sunt principalele reproșuri, în ciuda laudelor pentru imaginile uimitoare și acțiune. Franciza Avatar rămâne un gigant la box office, cu încasări totale de peste 5 miliarde de dolari, dar presiunea pe „Fire and Ash” este enormă: pentru a justifica aceste costuri și a permite continuări (Avatar 4 și 5 sunt planificate), filmul trebuie să depășească pragul de cel puțin un miliard de dolari.

Va reuși James Cameron să cucerească din nou publicul cu Pandora? Răspunsul vine curând în sălile de cinema!

Advertisement