Deputatul AUR de Călărași, Mihai Claudiu Gheorghe, trage un semnal de alarmă cu privire la haosul administrativ care pune în pericol fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Parlamentarul acuză guvernul Bolojan că, prin bâlbâieli și lipsă de profesionalism, a compromis șansa României de a construi spitale, autostrăzi și școli moderne.
„PNRR-ul trebuia să fie motorul modernizării României, dar a ajuns o rușine administrativă gestionată de miniștri care dau vina unii pe alții. Am ajuns în situația în care România riscă să piardă miliarde de euro, în timp ce pensionarii, mamele și copiii noștri suportă consecințele”, a declarat deputatul Mihai Gheorghe.
Reacția acestuia vine după vizita în România a oficialului european Celine Gauer, coordonatoarea planurilor de redresare la nivelul Uniunii Europene, care a reamintit că termenul-limită pentru implementarea proiectelor finanțate prin PNRR este 2026, „a fost dintotdeauna și va rămâne 2026”.
În loc să ofere claritate, ministrul Dragoș Pîslaru a adoptat o retorică confuză, invocând „greaua moștenire” și lipsa de resurse. Pentru deputatul AUR, aceste scuze nu mai țin.
„Ceea ce vedem azi este un joc politic murdar în care suferă cetățeanul de rând. Tronsonul A8, spitalele regionale, școlile promise – toate sunt blocate pentru că incompetenții puși politic prin pile și amante nu au fost capabili să-și facă treaba”, acuză Mihai Claudiu Gheorghe.
Deputatul subliniază că, din cauza guvernării haotice, s-au pierdut oportunități majore de dezvoltare: „De la grădinițe din mediul rural până la rețele de canalizare, totul a fost lăsat baltă. În schimb, se cheltuie pe consultanță, PR și sinecuri.”
În final, parlamentarul AUR transmite un mesaj ferm:
„România nu are voie să rateze această șansă. Vom cere explicații în Parlament, vom cere demisii și vom continua să spunem lucrurilor pe nume. Luptăm până la capăt pentru ca această țară să nu mai fie jefuită de propriii guvernanți!”
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.