Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 541

Interviuri și Opinii

Deputat Mihai Gheorghe: Împrumuturile uriașe ale administrațiilor locale, datorii pentru următoarele generații

Published

on

Deputatul AUR Mihai-Claudiu Gheorghe cere un Program Național pentru Protecția Civilă: „România nu trebuie să afle cât de nepregătită este într-o zi de criză”

Declarație politică

Împrumuturile uriașe ale administrațiilor locale – datorii pentru următoarele generații

Domnule Președinte,
Stimați colegi,

România traversează o perioadă în care tot mai multe administrații locale se împrumută masiv, uneori dincolo de capacitatea lor reală de rambursare.
Acest fenomen a devenit o formă tăcută de îndatorare națională, o povară care riscă să se întindă pe generații.
Sub pretextul dezvoltării, se semnează credite pentru lucrări minore, pentru cheltuieli curente sau pentru proiecte fără finalitate economică.
Iar din păcate, în multe localități, nivelul datoriilor depășește deja pragul de sustenabilitate.

Advertisement

Trebuie spus clar: dezvoltarea pe datorie nu este o strategie, ci o amânare a problemelor reale.
Iar când aceste împrumuturi nu aduc valoare adăugată comunității, ele nu sunt investiții, ci poveri.
În loc să creăm locuri de muncă și infrastructură utilă, riscăm să blocăm bugetele locale pentru următorii 20 de ani.

1️⃣ O lege a responsabilității financiare locale
Este nevoie urgentă de o lege care să limiteze gradul maxim de îndatorare al administrațiilor locale, raportat la veniturile proprii și la capacitatea reală de rambursare.
Nicio primărie nu ar trebui să poată contracta credite fără o analiză de impact aprobată de Ministerul Finanțelor și fără avizul Curții de Conturi.
Această lege ar introduce disciplină bugetară și ar opri populismul financiar practicat în multe județe.

2️⃣ Transparență totală în împrumuturi
Fiecare credit contractat de o administrație locală trebuie să fie public, ușor de înțeles și ușor de urmărit de către cetățeni.
Să fie clar afișat pentru ce se iau banii, ce dobândă se plătește, cât timp și din ce surse se rambursează.
Un „Registru Național al Datoriilor Locale” ar oferi o imagine completă a gradului de îndatorare din fiecare județ și ar permite opiniei publice să ceară răspundere celor care exagerează.

3️⃣ Prioritizarea investițiilor reale
În locul creditelor pentru proiecte de imagine, primăriile trebuie sprijinite să acceseze fonduri nerambursabile – europene, guvernamentale sau din parteneriate public-private.
Acolo unde se contractează împrumuturi, acestea trebuie să vizeze investiții cu impact economic măsurabil: infrastructură de transport, utilități, rețele de apă și canalizare, modernizarea spitalelor sau digitalizarea administrației.
Fiecare leu împrumutat trebuie să producă valoare, nu doar lucrări cosmetice.

4️⃣ Responsabilitate politică reală
Nu este corect ca un primar să contracteze un împrumut pe 25 de ani și să plece liniștit după patru ani de mandat.
Trebuie introdus un mecanism prin care aleșii locali să răspundă patrimonial și administrativ pentru decizii financiare iresponsabile.
Cei care girează împrumuturi inutile trebuie să fie trași la răspundere, inclusiv penal, acolo unde se constată abuzuri sau lipsă de diligență.

Advertisement

5️⃣ Educație financiară și consiliere pentru administrațiile mici
Multe primării mici, mai ales în mediul rural, se împrumută nu din rea-voință, ci din necunoaștere.
Este nevoie de un program guvernamental de asistență financiară și formare pentru administrațiile locale, pentru a evita decizii costisitoare și a stimula planificarea strategică pe termen lung.

Stimați colegi, dacă nu vom acționa acum, riscăm să transmitem generațiilor viitoare un stat sufocat de datorii.
Nu putem construi viitorul copiilor noștri pe credite pe care ei vor fi obligați să le plătească.
România are nevoie de administrații responsabile, transparente și orientate spre investiții reale, nu spre împrumuturi electorale.

Este timpul ca Guvernul și Parlamentul să trateze acest subiect cu seriozitate, să reglementeze împrumuturile locale și să ofere comunităților soluții sustenabile.
Pentru că dezvoltarea adevărată nu lasă datorii, ci rezultate durabile și echilibru financiar.

Vă mulțumesc!

Deputat Mihai Claudiu Gheorghe
Parlamentul României

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Interviuri și Opinii

Dragoș Coman (AUR): „Am votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan”

Published

on

Deputatul Dragoș Coman, reprezentant al AUR Călărași, a anunțat public că a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, motivând decizia prin nemulțumirile legate de efectele măsurilor de austeritate asupra populației.

Într-o postare făcută pe rețelele de socializare, parlamentarul călărășean afirmă că demersul a fost unul necesar și acuză partidele aflate la guvernare că ignoră dificultățile economice cu care se confruntă românii. Potrivit acestuia, politicile actualului Executiv afectează direct nivelul de trai, iar lipsa unor corecții rapide riscă să adâncească tensiunile sociale.

Poziția exprimată de Dragoș Coman se aliniază discursului public promovat de AUR, formațiune care s-a situat constant în opoziție față de măsurile economice adoptate de Guvern și care susține necesitatea unei schimbări de direcție în actul de guvernare.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Interviuri și Opinii

Deputatul PNL Ciprian Pandea: Dronele agricole pot fi achiziționate cu fonduri europene prin AFIR

Published

on

Deputatul PNL de Călărași, Ciprian Pandea, anunță că fermierii români, inclusiv tinerii agricultori, pot achiziționa drone agricole cu fonduri europene, chiar dacă nu există, în prezent, un apel de finanțare dedicat exclusiv acestui tip de echipamente.

Într-o postare publică, parlamentarul precizează că dronele agricole sunt considerate echipamente eligibile în cadrul proiectelor de investiții pentru modernizarea fermelor și digitalizarea agriculturii, finanțate prin fonduri europene gestionate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

„Răspunsul este DA. Dronele agricole pot fi achiziționate inclusiv prin fonduri europene gestionate de AFIR, chiar dacă nu există un apel dedicat doar pentru drone”, a transmis Ciprian Pandea.

Potrivit deputatului, aceste echipamente pot fi incluse în proiecte mai ample de investiții, având un rol important în creșterea eficienței agricole, reducerea costurilor și implementarea tehnologiilor moderne în fermele românești.

Advertisement

Mesajul vine în contextul interesului tot mai mare al fermierilor pentru soluții tehnologice moderne, care permit monitorizarea culturilor, aplicarea precisă a tratamentelor și optimizarea producției agricole.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Interviuri și Opinii

Legea privind drepturile persoanelor cu handicap ar putea fi modificată: acces extins la muncă pentru persoanele cu invaliditate de grad I și II. Printre inițiatori — deputatul călărășean Mihai Gheorghe

Published

on

O inițiativă legislativă cu impact major asupra integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități a fost depusă în Parlament, vizând modificarea articolului 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Proiectul propune recunoașterea oficială a capacității de muncă și pentru persoanele încadrate în gradul I și II de invaliditate, atunci când acest lucru este certificat prin documente legale. Printre semnatari se află și deputatul călărășean Mihai Gheorghe.

Proiectul, înregistrat la Senat sub numărul B597/2025, urmărește actualizarea legislației în raport cu noile prevederi din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care recunoaște faptul că toate gradele de invaliditate pot permite desfășurarea de activități profesionale, în funcție de starea de sănătate și recomandările medicale.

Ce aduce nou propunerea?

În prezent, legislația consideră încadrate în muncă doar persoanele cu invaliditate grad III. Inițiatorii, între care se numără și deputatul Mihai Gheorghe, arată că această formulare este restrictivă și nu reflectă realitățile sociale și medicale actuale. Propunerea extinde recunoașterea și către persoanele cu grad I și II, atunci când capacitatea de muncă este atestată legal.

Advertisement

Această modificare ar elimina diferențele de tratament juridic între persoane aflate în situații medicale similare și ar oferi angajatorilor o clarificare necesară cu privire la integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.

Argumentele inițiatorilor

În expunerea de motive, parlamentarii subliniază că legea actuală limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane și produce interpretări administrative contradictorii. Noua formulare ar crea un cadru modern, predictibil și echitabil, în acord cu practica europeană privind dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități.

În plus, inițiatorii atrag atenția că modificarea nu generează costuri suplimentare pentru stat, ci, dimpotrivă, poate avea efecte economice pozitive prin creșterea veniturilor la buget.

Aviz favorabil de la CES

Advertisement

Consiliul Economic și Social a analizat documentele și a emis aviz favorabil, constatând că propunerea este fundamentată și nu implică impact bugetar negativ.

Următorii pași

Proiectul se află în procedură parlamentară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Dacă actul normativ va trece de votul legislativului, România ar putea corecta una dintre cele mai discutate neclarități din legislația privind protecția persoanelor cu handicap, deschizând calea pentru o integrare profesională reală și nediscriminatorie.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading