Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 534

Știri

DECLARAȚIE DE PRESĂ. Deputatul Dumitru Coarnă, despre certificatul verde ce instituie vaccinarea obligatorie

Published

on

Publicat la data de  24 nov. 2021 

Proiectul de lege privind certificatul verde ce instituie vaccinarea obligatorie, căruia profesiunea medicală pare să-i decline competenţa, a ajuns în faţa Camerei Deputaţilor, după ce Senatul l-a respins.

“Însă, când este vorba de a legifera într-un asemenea domeniu, de a confisca drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi de a supune cetăţenii unor practici repetate prin care li se administrează vaccinuri experimentale, Camera Deputaţilor şi Guvernul trebuie să se edifice asupra utilităţii, eficacităţii şi indispensabilităţii unei asemenea măsuri, a unei practici de igienă publică declarată profilactică pentru o boală gravă şi ucigătoare pentru naţiune, iar apoi să existe certitudinea inocuităţii acestei practici”, a susţinut deputatul Dumitru Coarnă în declaraţia politică din 23 noiembrie.Cât priveşte inocuitatea, o anchetă serioasă pe această temă ar trebui să-l facă pe investigator extrem de rezervat în condiţiile în care vaccinurile contra SARS-COV2 nu previn infectările şi răspândirea bolii, ba, în multe cazuri, aceste vaccinuri reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.“La debutul campaniei de vaccinare împotriva SARS-COV2, s-a spus că vaccinurile vor preveni infectările şi răspândirea bolii. După nici un an de atunci realitatea a demonstrat că vaccinul nici nu previne infectarea şi nici nu combate răspândirea infecţiei. Astăzi, partizanii vaccinării ne spun că aceasta reduce riscul dezvoltării unei forme severe de boală, însă, din păcate, statistica îi contrazice. Aceasta arată că, după începerea campaniei de vaccinare, au explodat în lume cazurile de îmbolnăvire cu SARS-COV2”, a subliniat deputatul PSD.Astfel, după data de 1 ianuarie 2021 a fost înregistrat un număr de 170 milioane de îmbolnăviri faţă de 84 milioane în tot anul 2020. Și numărul deceselor a crescut pe mapamond, după debutul campaniei de vaccinare, cu un procent îngrijorător de 65% (3,184 milioane în anul 2021, faţă de 1,938 milioane în anul 2020). În România au fost înregistrate 1,112 milioane de îmbolnăviri în 2021, faţă de 632 mii în anul 2020, iar la capitolul decese, acestea au crescut de aproximativ 2,5 ori: 37.497 anul acesta, faţă de 15.767 anul trecut.Deputatul consideră că datele statistice ar trebui să ne dea de gândit tuturor, cu atât mai mult cu cât, în numeroase ţări maximele istorice în ce priveşte îmbolnăvirile sau decesele zilnice s-au înregistrat în timpul campaniei de vaccinare. Cifrele arată clar că riscul de infectare şi de răspândire a virusului este la fel de ridicat, atât în cazul persoanelor vaccinate, cât şi în rândul celor nevaccinate.Diferitele variante de vaccin aflate pe piaţă la ora actuală nu şi-au dovedit eficacitatea. Acestea generează condiţii patologice, care epuizează resursele de apărare ale organismului împotriva virusului SARS-COV2 pentru un anumit timp, pe care OMS l-a fixat, în mod arbitrar, la şase luni sau maximum un an.“Domnilor deputaţi, nu insist mai mult, căci bunul-simţ, judecata sănătoasă, respectul pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, pentru datoria împlinită de o conştiinţă luminată, toate acestea vă vor ghida votul. Adevărata pace cere recunoaşterea drepturilor omului. Sunt pentru dreptul la opţiune, sunt pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor dăruite de Dumnezeu. Eu, Dumitru Coarnă, deputat PSD Călăraşi, voi vota împotriva discriminării: persoane vaccinate versus persoane nevaccinate. Voi vota contra introducerii certificatului verde. Doamne ajută!”, a susţinut Dumitru Coarnă în finalul declaraţiei sale politice.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Călărași, tot mai aproape de statutul de stațiune turistică de interes local. Zona de Sud ar putea deveni polul de relaxare al orașului

Published

on

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a publicat în consultare publică proiectul Hotărârii de Guvern privind atestarea ca stațiune turistică de interes local a Zonei de Sud a Municipiului Călărași.

Proiectul marchează un pas important pentru dezvoltarea turistică a orașului și pentru valorificarea potențialului natural și de agrement din zona Dunării.

Primarul Marius Dulce a transmis că această etapă aduce municipiul tot mai aproape de obiectivul turistic propus: „Suntem cu un pas mai aproape de turismul local. Călărașiul are toate ingredientele pentru o ședere plăcută: Dunărea care ne străbate cu farmec și liniște, zonele naturale spectaculoase din împrejurimi, patrimoniul cultural și ospitalitatea noastră. Prin proiectul ‘Călărași | stațiune turistică de interes local’ vrem să valorificăm acest potențial.”

Administrația locală mizează pe investiții în infrastructură, promovarea obiectivelor turistice și dezvoltarea serviciilor destinate vizitatorilor. Proiectul urmărește crearea de noi locuri de muncă, atragerea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii turistice și dezvoltarea de spații de agrement, zone de relaxare și proiecte de promovare turistică.

Advertisement

Propunerea se află în prezent în etapa de transparență decizională, fiind publicată pe site-ul Ministerului Economiei. Cetățenii, ONG-urile și mediul de afaceri sunt invitați să transmită observații și sugestii până la termenul menționat în documentația oficială.

Beneficiile atestării ca stațiune turistică de interes local:

  • Creșterea atractivității municipiului Călărași;
  • Acces la fonduri pentru infrastructură și promovare turistică;
  • Crearea de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale;
  • Dezvoltarea proiectelor culturale, de agrement și recreere.

Primăria Municipiului Călărași susține implicarea activă a comunității în acest proces și promite continuarea demersurilor pentru dezvoltarea durabilă a Zonei de Sud.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Elevii de la „Danubius” au realizat un podcast cu ministrul Educației, Daniel David. Dialog liber despre curaj, școală și viitorul educației

Published

on

Elevii Centrului de Jurnalism al Liceului „Danubius” din Călărași au fost gazdele unui moment unic: un dialog deschis și sincer cu ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Daniel David, invitat în studioul lor pentru un nou episod al podcastului „În banca din spate”.

Tinerii i-au trimis ministrului o invitație directă, iar acesta a acceptat fără ezitare. În fața microfoanelor, elevii-jurnaliști au avut control total asupra discuției: au formulat întrebările, au condus dialogul și au abordat teme sensibile despre școală, tehnologie și curajul de a gândi liber.

Ministrul a vorbit deschis despre:

  • curajul de a lua decizii grele, chiar și când nu sunt populare

  • importanța recunoașterii greșelilor și a schimbării

  • nevoia ca școala să fie relevantă pentru viață

  • digitalizarea care trebuie să ajute oamenii, nu să îi înlocuiască

Podcastul a fost primul realizat în studioul complet renovat al Centrului de Jurnalism, modernizat prin fonduri europene PNRR-PNRAS.

Advertisement

„A fost un dialog între un ministru care ascultă și elevi care nu se tem să întrebe”, au transmis reprezentanții Centrului de Jurnalism.

Proiectul confirmă că liceenii de la „Danubius” nu doar învață despre media, ci o practică la cel mai înalt nivel, prin curaj, profesionalism și onestitate.

Episodul podcastului „În banca din spate”, cu Daniel David, va fi disponibil în curând pe canalele Centrului de Jurnalism.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Rusia intensifică războiul hibrid împotriva României. Expert: „Riscul unor atentate și acte de sabotaj rămâne ridicat”

Published

on

War in Ukraine: Russian-Ukrainian talks resume - Osama Hajjaj (Jordanie / Jordan)

Riscul ca Rusia să încerce noi atentate, sabotaje sau acțiuni de spionaj pe teritoriul României se menține ridicat, avertizează Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale și probleme de securitate. Declarația vine în contextul în care serviciile speciale din România și Polonia au dejucat recent o tentativă de atac cu colete-capcană.

Conținut:

Claudiu Degeratu, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București, a explicat într-un interviu pentru News.ro că România se află pe linia frontului războiului hibrid purtat de Rusia împotriva țărilor NATO. Acțiunile de spionaj, sabotaj și propagandă vor continua să se intensifice, spune expertul, ca parte a strategiei Moscovei de destabilizare a flancului estic al Alianței.

„Tentativa de plasare a coletelor-capcană cu bombe incendiare nu este un caz izolat. Astfel de operațiuni vor continua, la fel ca acțiunile de propagandă și manipulare care vizează societățile europene”, a precizat Degeratu.

Advertisement

În analiza sa, expertul a explicat și schimbarea bruscă a direcției propagandei ruse, care, din ianuarie 2025, a început să atace violent Franța și pe președintele Emmanuel Macron. Motivul: Parisul a devenit liderul european al „Coaliției de voință”, alianța formată pentru susținerea Ucrainei, preluând misiunea militară și financiară a SUA.

„Franța și-a dat seama că riscă să devină irelevantă în NATO și în UE dacă nu își asumă un rol activ. A profitat de schimbarea de direcție de la Washington și a preluat inițiativa sprijinirii Ucrainei. Această decizie a surprins nu doar Moscova, ci și administrația Trump”, a spus Claudiu Degeratu.

Donald Trump ar fi dorit, potrivit expertului, să testeze solidaritatea europeană prin organizarea unui summit cu Vladimir Putin la Budapesta. Planul a eșuat, după ce Uniunea Europeană, prin vocea comisarului Kaja Kallas, a transmis clar că nu se pot începe negocieri de pace înainte de încetarea focului pe frontul din Ucraina.

Europa a răspuns unitar, iar Franța, Marea Britanie și Germania au arătat că sprijinul pentru Kiev rămâne ferm.

„Trump credea că europenii se vor certa între ei. În realitate, s-au solidarizat. Rusia și-a dat seama că Franța devine liderul european al sprijinului politic și militar pentru Ucraina, ceea ce a provocat furia Kremlinului”, a spus Degeratu.

Advertisement

Potrivit expertului, această schimbare de echilibru s-a simțit și în România, unde rețelele de influență pro-ruse au început să intensifice mesajele anti-occidentale. În ultimul an, propaganda a lansat narațiuni false despre „apa furată de francezi de la Vidraru”, „aurul monoatomic exportat în Franța” sau „jandarmii francezi trimiși să bată românii”, încercând să alimenteze ura împotriva partenerilor occidentali.

„Este un model clasic de război informațional. Se încearcă slăbirea încrederii în parteneriatele strategice și în valorile democratice occidentale”, a explicat Degeratu.

România se află, în acest moment, într-un punct strategic crucial, susține expertul. Sprijinul SUA, Marii Britanii, Franței și Germaniei este fără precedent, iar interesul acestor țări este ca România să rămână stabilă și sigură, în timp ce Rusia se află într-o fază de pre-colaps geopolitic.

„Momentul este astral pentru România, dar trebuie apărat de influențele toxice care vin din Est”, a concluzionat Claudiu Degeratu.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading