„Origini” (2017) îl readuce pe profesorul de simbologie Robert Langdon într-o aventură care combină suspansul caracteristic lui Dan Brown cu întrebări profunde despre existența umană. De această dată, Langdon este invitat în Bilbao, Spania, la Muzeul Guggenheim, pentru a asista la o prezentare revoluționară a fostului său student, Edmond Kirsch, un miliardar și futurist. Kirsch promite să dezvăluie răspunsuri la două întrebări fundamentale: „De unde venim?” și „Încotro ne îndreptăm?”. Însă evenimentul ia o turnură dramatică, iar Langdon, împreună cu Ambra Vidal, directoarea muzeului, pornește într-o cursă contracronometru pentru a descifra secretele lui Kirsch.

Romanul impresionează prin documentarea detaliată, de la arhitectura lui Gaudí din Barcelona până la inteligența artificială și teoriile științifice moderne. Brown abordează teme controversate, precum tensiunea dintre știință și religie, fără a oferi răspunsuri definitive, ci invitând cititorul să reflecteze. Ritmul alert și capitolele scurte mențin suspansul, deși uneori dialogurile pot părea didactice, iar personajele secundare mai puțin dezvoltate.

Punctele forte ale cărții includ decorul spaniol vibrant și integrarea tehnologiei moderne, în special rolul inteligenței artificiale, personificată de Winston, asistentul virtual al lui Kirsch. Criticii au apreciat ambiția tematică, dar unii consideră că romanul nu atinge profunzimea „Codului lui Da Vinci”. Totuși, „Origini” rămâne o lectură captivantă pentru fanii thrillerelor intelectuale.„Origini” este un roman care stimulează gândirea, oferind o combinație de mister, artă și știință, perfect pentru cei care apreciază stilul lui Dan Brown. Deși nu reinventează formula seriei, reușește să surprindă și să provoace prin întrebările existențiale ridicate.

Advertisement

Biblioteca Județeană Călărași marchează 135 de ani de la nașterea Agathei Christie, supranumită „Regina crimei”. Născută pe 15 septembrie 1890, în Torquay, Anglia, Agatha Christie rămâne una dintre cele mai faimoase și iubite autoare de romane polițiste din toate timpurile.

Cu o carieră impresionantă, Agatha Christie a scris 66 de romane polițiste, 14 colecții de povestiri și peste 20 de piese de teatru. Sub pseudonimul Mary Westmacott, ea a explorat și genul romanului de dragoste, demonstrând versatilitatea sa literară.

Agatha Christie a dat viață unor personaje iconice care au captivat generații de cititori:

• Hercule Poirot, detectivul belgian meticulos, cunoscut pentru pasiunea sa pentru ordine;

• Miss Marple, bătrânica din satul St. Mary Mead, cu un talent extraordinar pentru dezlegarea misterelor.

Romanul Zece negri mititei este considerat capodopera sa, fiind cel mai bine vândut roman polițist din lume, cu peste 100 de milioane de exemplare vândute. Povestea tensionată și ingenioasă a zece personaje izolate pe o insulă, care dispar unul câte unul, a devenit un etalon al genului. Alte romane celebre includ:

Advertisement

• Crima din Orient Express, unde Hercule Poirot investighează o crimă misterioasă într-un tren blocat de zăpadă;

• Crimă la conac, renumit pentru finalul său surprinzător și narator neașteptat;

• Moarte pe Nil, o poveste captivantă despre o crimă petrecută în timpul unei croaziere exotice;

• S-a anunțat o crimă, în care Miss Marple dezleagă misterul unei crime anunțate în ziarul local.

Piesa de teatru Cursa de șoareci deține recordul mondial pentru cea mai longevivă producție teatrală, fiind jucată fără întrerupere în Londra din 1952, cu o pauză doar în timpul pandemiei. În 1971, Agatha Christie a fost decorată cu titlul de Dame Commander of the Order of the British Empire pentru contribuțiile sale remarcabile la literatură.

Biblioteca Județeană Călărași invită cititorii să descopere sau să redescopere opera Agathei Christie, o autoare care a redefinit genul polițist și a lăsat o moștenire literară de neegalat.

„Biblioteca secretă din Varșovia” (titlu original: „The Keeper of Hidden Books”), scrisă de autoarea americană de ficțiune istorică Madeline Martin, este o poveste captivantă și emoționantă, inspirată din evenimente reale petrecute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Publicată în 2023 în engleză și tradusă în română în 2024 de Editura Corint, cartea explorează puterea literaturii ca formă de rezistență în fața opresiunii naziste, oferind o lecție profundă despre prietenie, curaj și speranță. Cu o notă medie de 4.13 pe Goodreads (bazată pe peste 19.000 de recenzii), romanul se remarcă prin combinația sa de istorie riguroasă și narațiune emoțională, fiind comparat favorabil cu alte lucrări ale autoarei, precum „The Last Bookshop in London” sau „The Librarian Spy”.

Acțiunea se petrece în Varșovia anului 1939, când invazia nazistă schimbă radical viețile locuitorilor. Protagonista principală, Zofia Nowak, o tânără pasionată de cărți, lucrează la biblioteca publică din oraș alături de tatăl ei. Prietenia sa cu Janina, o fată evreică, este pusă la grea încercare odată cu ocupația germană. Când naziștii încep să ardă și să interzică cărțile considerate „degenerate” sau „anti-germanice”, Zofia și prietenii ei se implică în salvarea manuscriselor și crearea unei biblioteci clandestine. Ei organizează un club secret de lectură, discutând volume interzise, cum ar fi cele ale lui Hitler, și distribuie cărți în ghetou, riscându-și viețile pentru a păstra vie cultura poloneză. Pe măsură ce războiul avansează, cu bombardamente, foamete și deportări, Zofia trebuie să aleagă între supraviețuire și rezistență, folosind literatura ca armă împotriva fascismului. Romanul culminează cu luptele din 1944-1945, subliniind sacrificiile făcute pentru libertate și moștenirea culturală.

Madeline Martin demonstrează din nou talentul său de a împleti fapte istorice cu ficțiune captivantă. Bazată pe jurnale reale ale bibliotecarilor din Varșovia și pe eforturile lor de a ascunde mii de volume în depozite secrete, cartea este un omagiu adus rolului bibliotecilor în rezistența poloneză. Stilul narativ este fluid și accesibil, cu descrieri vii ale haosului din Varșovia – de la ruinele bibliotecilor bombardate la discuțiile clandestine din subsoluri întunecate. Autoarea evită exagerările melodramatice, concentrându-se pe aspecte umane: prietenia dintre Zofia și Janina, care transcende barierele etnice, dragostea pentru lectură ca refugiu în disperare și curajul cotidian al oamenilor obișnuiți. Temele centrale – cenzura, rezistența culturală și puterea cuvântului scris – sunt extrem de relevante astăzi, în contextul dezbaterilor contemporane despre interzicerea cărților. Totuși, unii cititori au remarcat o anumită repetitivitate în scenele de salvare a cărților, care pot încetini ritmul pe alocuri, dar acestea sunt compensate de momentele de tensiune și emoție intensă.

Unul dintre cele mai mari puncte forte ale romanului este autenticitatea istorică. Martin a efectuat cercetări extinse, inclusiv descoperirea jurnalelor bibliotecarilor, ceea ce adaugă profunzime și credibilitate poveștii. Personajele sunt bine conturate: Zofia este o eroină relatable, inteligentă și determinată, iar relațiile interpersonale – de la prietenii loiale la dilemele morale – adaugă straturi emoționale. Cartea este o celebrare a literaturii, amintind cititorilor că „cărțile nu pot fi oprite niciodată cu adevărat”, așa cum subliniază un personaj. Ca audiobook, narat de Saskia Maarleveld, experiența devine și mai imersivă, deși unii preferă formatul tipărit pentru detaliile istorice.

Advertisement

Printre slăbiciuni, ritmul poate părea lent în primele capitole, concentrându-se pe rutina zilnică, iar elementele romantice sunt subtile, ceea ce ar putea dezamăgi fanii genului. De asemenea, violența războiului este descrisă cruciat, dar cu sensibilitate, evitând grafismul excesiv, ceea ce face cartea potrivită pentru un public larg, dar poate părea prea blândă pentru cei obișnuiți cu narațiuni mai dure despre Holocaust.

„Biblioteca secretă din Varșovia” este o lectură obligatorie pentru iubitorii de ficțiune istorică, oferind nu doar o poveste captivantă, ci și o reflecție profundă asupra importanței cărților în vremuri de criză. Madeline Martin reușește să transmită un mesaj de speranță: în întunericul ocupației, literatura devine o lumină care unește oamenii și păstrează spiritul unei națiuni. Dacă ați fost mișcați de „The Book Thief” de Markus Zusak sau de alte romane despre rezistența culturală, această carte vă va încânta. Recomand cu entuziasm – o bijuterie care vă va face să apreciați și mai mult rafturile bibliotecilor voastre.