La zi
Dansul efemeridelor: povestea unei vieți de o zi

La zi
Apa de chimen: Secretul sănătății din bucătăria ta

Chimenul (Cuminum cyminum) nu este doar un condiment folosit în bucătărie pentru aromatizarea preparatelor culinare sau a produselor de panificație, ci și un ingredient cu multiple beneficii pentru sănătate. Originar din regiunile mediteraneene, Egipt, Iran și India, chimenul este menționat încă din Vechiul Testament și a fost utilizat în Roma Antică și în Evul Mediu. Bogat în fier, magneziu, cupru și potasiu, chimenul contribuie la îmbunătățirea stării generale de sănătate. Apa de chimen, o băutură simplă și eficientă, poate fi un aliat valoros pentru organism.
Cum pregătim apa de chimen
Ingrediente:
-
2 lingurițe de semințe de chimen
-
250 ml de apă
Mod de preparare:
-
Puneți semințele de chimen într-un pahar cu apă și lăsați-le la macerat timp de 8-10 ore, de preferat peste noapte.
-
Dimineața, transferați conținutul într-un ibric și încălziți-l până începe să fiarbă ușor.
-
Strecurați lichidul pentru a îndepărta semințele.
-
Consumați apa de chimen pe parcursul zilei, de preferat în porții mici.
Beneficiile apei de chimen
Previne și ameliorează răceala
Apa de chimen ajută la reducerea inflamației și ameliorează simptomele răcelii, cum ar fi nasul înfundat, febra sau sinuzita. Datorită proprietăților sale antimicrobiene, stimulează sistemul imunitar, ajutând organismul să lupte împotriva germenilor și bacteriilor.
Reglează tensiunea arterială
Chimenul este eficient în gestionarea hipertensiunii arteriale datorită conținutului său de potasiu, care ajută la detoxifierea sângelui și la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet și chiar Alzheimer.
Reduce colesterolul și susține pierderea în greutate
Consumul regulat de apă de chimen poate contribui la scăderea nivelului de colesterol „rău” (LDL), reducând riscul bolilor de inimă. De asemenea, stimulează metabolismul, favorizând pierderea kilogramelor în plus.
Alcalinizează organismul
Băută dimineața, apa de chimen combate aciditatea din organism, ajută la detoxifiere și previne apariția bolilor cronice prin menținerea unui echilibru al pH-ului.
Îmbunătățește circulația sângelui
Această băutură stimulează circulația, ameliorează durerile de stomac și pe cele de cap, contribuind la o stare generală de bine.
Previne și tratează balonarea
Apa de chimen susține sănătatea sistemului digestiv, reducând balonarea și disconfortul abdominal datorită proprietăților sale carminative.
Combate stresul și tulburările mentale
Chimenul are un efect calmant asupra corpului și minții, fiind util în gestionarea stresului, anxietății, depresiei, insomniei și oboselii, datorită compușilor săi care relaxează sistemul nervos.
Apa de chimen este o băutură simplă, dar extrem de benefică, care poate fi integrată cu ușurință în rutina zilnică. Cu proprietăți care susțin
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Semnificația istorică a zilei de 10 septembrie

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1547 – S-a desfășurat în apropierea râului Esk din Scoția, Bătălia de la Pinkie Cleugh, ultima luptă între armatele regale scoțiene și cele engleze în prima confruntare armată „modernă” care a avut loc in Insulele Britanice, în care au cooperat activ infanteria, artileria și cavaleria.
1709 – S-a născut Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist de limba rusa și diplomat rus, el a fost unul din inițiatorii clasicismului în literatura rusă.
1823 – Revoluționarul latino-american Simon Bolivar, devine președinte al statului Peru.
1868 – A început construirea Gării de Nord din București, inaugurata la 13.09.1872. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei, dar și al României.
1870 – Scriitorul și istoricul român Alexandru Odobescu (n. 23 iunie 1834 – d. 10 noiembrie 1895), a fost ales membru Societății Academice Romane (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al Papiu Ilarian.
1872 – A murit la Baia de Criș, în Munții Apuseni, Avram Iancu (“Crăişorul Munților“), conducătorul revoluției române de la 1848 din Transilvania. (n.1824 la Vidra de sus).
1898 – A fost asasinata împărăteasa Austriei si regina Ungariei, Elisabeta, soția lui Franz Joseph I, cunoscuta sub numele de « Sissi » (n. 1837)
1914 – Trupele generalului francez Joseph Joffre obțin victoria de la Marna, în fața trupelor germane, salvând Parisul de o invazie iminentă.
1918 – Războiul Civil din Rusia – Armata Roșie bolșevică ocupă orașul Kazan.
1919 – S-a semnat la Saint Germain en Laye, Tratatul de Pace între Puterile aliate și asociate și Austria, prin care a fost recunoscuta independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei si Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la României și a Tirolului de Sud la Italia.
1923 – A avut loc primul zbor de noapte internațional din lume, pe ruta Belgrad-București, efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigație aeriană. 70 de ani de la primul zbor internațional de noapte din lume.
1930 – Nicolae Titulescu a fost ales președinte al Adunării Societății Națiunilor. Figura marcanta a diplomației europene in perioada interbelica si orator deosebit.
1939 – Al doilea război mondial – Guvernul german atrage atenția guvernului român ca acordarea de azil politic guvernului polonez “ar constitui o violare a neutralității”.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Canada declara război Germaniei naziste, alăturându-se Aliaților-Franța, Australia, Noua Zeelanda si Marii Britanii.
1946 – Comisia pentru România a Conferinței de Pace de la Paris adoptă propunerea delegatului britanic ca în tratatul de pace cu țara noastră să se asigure, în mod expres, proprietatea și drepturile evreilor.
1957 – Președintele Consiliului de Miniștri al României adresează mesaje șefilor guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei si Turciei în legătură cu dezvoltarea colaborării si prieteniei între tarile din zona Balcanilor.
În mesaj se propune convocarea unei Conferințe la nivel înalt a acestor state în vederea încheierii unui Tratat pentru transformarea Balcanilor într-o zona a păcii si prieteniei.
1960 – La Jocurile Olimpice de la Roma, atleta românca Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
1973 – A avut loc vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Columbia.
1977 – Deținutul tunisian Hamida Djandoubi, încarcerat într-o închisoare franceza, a fost ultima persoana condamnata la moarte prin ghilotinare. Metoda de executare a dobândit o tristă faima in perioada Revoluției Franceze, când Joseph-Ignace Guillotin a propus in locul arderilor pe rug sau spânzurărilor decapitarea cu ajutorul unei “mașinării”.
1979 – A murit, la Moscova, Agostinho Neto, primul președinte al Republicii Angola (1975 – 1979); a fost si un important poet de limba portugheza; (n.17 septembrie 1922). A condus Mișcarea Populară de Eliberare a Angolei în lupta pentru eliberarea Angolei de sub dominația portugheză.
1996 – România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din țară, incluzând opere ale pictorilor Rembrandt și El Greco.
1998 – A avut loc prima întâlnire a traducătorilor de limba româna din Europa, organizata de Uniunea Scriitorilor din România.
2002 – Elveția a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizației ca membru cu drepturi depline (Elveția avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948).
2003 – Ylva Anna Maria Lindh (n.19 iunie 1957), ministrul de externe al Suediei, este înjunghiata în timp ce se afla la cumpărături, și moare a doua zi. În momentul atacului, Lindh nu era protejata de bodyguarzii Serviciului de Securitate suedez, iar ucigașul a scăpat după atac.
2008 – A început in Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare experiment pentru căutarea ”particulei lui Dumnezeu”, cum a fost denumit metaforic bozonul Higgs, ultima particula încă nedescoperita – prezisa de teoria fizicii particulelor. (A fost oprit pe 19 septembrie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
1994 – Zborul China Airlines 140: Catastrofa care a zguduit Nagoya

Pe 26 aprilie 1994, zborul China Airlines 140, operat cu un Airbus A300B4-622R (înmatriculat B-1816), s-a prăbușit în timpul unei tentative de aterizare pe aeroportul din Nagoya, Japonia, marcând cea mai gravă catastrofă aviatică din istoria companiei China Airlines și al doilea cel mai mortal accident aviatic din Japonia, după prăbușirea zborului Japan Airlines 123 din 1985. Din cele 271 de persoane aflate la bord (256 de pasageri și 15 membri ai echipajului), doar 7 pasageri au supraviețuit, toți așezați în rândurile 7-15.
Zborul, care decolase de la Aeroportul Internațional Chiang Kai-shek (astăzi Taiwan Taoyuan) din Taipei, Taiwan, la ora 16:53, a avut un parcurs normal până în apropierea aeroportului din Nagoya. În momentul apropierii finale pentru aterizare pe pista 34, sub control manual al prim-ofițerului Chuang Meng-jung, maneta de „go-around” (TO/GA) a fost declanșată accidental, punând autopilotul în modul de urcare. În loc să dezactiveze autopilotul, echipajul a încercat să corecteze manual traiectoria, împingând manșa în jos, în timp ce autopilotul continua să ridice botul avionului. Această luptă între intervenția umană și automatizare a dus la o pierdere a portanței, avionul intrând în stall aerodinamic și prăbușindu-se pe sol la ora 20:15, în apropierea taxiway-ului E1, la doar câteva sute de metri de pistă. Impactul violent și incendiul ulterior au distrus complet aeronava, livrată companiei în 1991.
Investigația oficială, condusă de Comisia Japoneză de Investigare a Accidentelor Aeriene (JAAIC), a identificat drept cauză principală eroarea echipajului, care nu a dezactivat autopilotul și nu a gestionat corect viteza și comenzile. Totuși, designul sistemului de control al zborului al Airbus A300 a fost, de asemenea, pus sub semnul întrebării. Airbus emisese anterior un buletin de service (SB A300-22-6021) care recomanda modificarea computerelor de control al zborului pentru a dezactiva autopilotul la aplicarea unei forțe de peste 15 kg pe manșă, dar China Airlines nu implementase această modificare, considerând-o neurgentă. Lipsa unui simulator A300 în Taipei și antrenamentul insuficient al piloților au fost factori agravanți.
În urma accidentului, Administrația Aeronautică Civilă din Taiwan a ordonat pe 7 mai 1994 reantrenarea și reevaluarea tuturor piloților de A300-600R de la China Airlines, iar Airbus a reclasificat modificarea buletinului de service ca fiind „obligatorie”. În decembrie 2003, Curtea Districtuală din Nagoya a ordonat companiei China Airlines să plătească despăgubiri de 5 miliarde de yeni pentru 232 de victime, dar a absolvit Airbus de responsabilitate. Supraviețuitorii, printre care și trei copii, au suferit răni grave, iar tragedia a rămas un punct de cotitură în istoria aviației, evidențiind pericolele interacțiunii deficitare între piloți și automatizări.
Memoriale au avut loc în Kasugai, prefectura Aichi, în 2014 și 2024, pentru a comemora victimele la 20, respectiv 30 de ani de la accident. China Airlines a retras numărul de zbor CI140, înlocuindu-l cu CI150, și a continuat să opereze ruta cu aeronave Airbus A330-300.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.