La zi Criză de recenzori la Călărași! Peste 30.000 de călărășeni nu s-au autorecenzat complet Published 4 ani ago on 22 iunie 2022 By C.C Share Tweet Criză de recenzori la Călărași! Peste 30.000 de călărășeni nu s-au autorecenzat complet https://calarasipress.ro/criza-de-recenzori-la-calarasi-peste-30-000-de-calaraseni-nu-s-au-autorecenzat-complet/"> Recensământul din acest acest an se desfășoară cu totul diferit. Acesta conține mai multe etape, iar prima etapă a fost încheiată pe 27 mai. Până pe 17 iulie 2022 românii trebuie să completeze chestionarul pe care îl va completa împreună cu un recenzor. La nivel național, aproximativ un milion de români care s-au autorecenzat incomplet vor fi vizitați de recenzor, în a doua etapă a Recensământului Populației, care se încheie în 17 iulie. Recensământul fizic se desfășoară dificil în Călărași, din cauza lipse de recenzori. Aproape 11 milioane de chestionare au fost completate online de români la Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) 2022, între 14 martie – 31 mai. Criză de recenzori la Recensământ 2022. Motivul pentru care aproape un milion de români s-au autorecenzat greșit. La nivelul județul Călărași, peste 30.000 de călărășeni nu s-au autorecenzat complet, anunță autoritățile locale. “Dragi călărăşeni, Sunt puţine oprelişti de a deveni recenzor. Funcţionarii publici care prestează această activitate nu sunt incompatibili cu acest rol, şomerii nu îşi pierd indemnizaţia de şomaj, studenţii pot câştiga nişte bani care se pot dovedi a fi de folos în vacanţa ce urmează. Cei care doresc să intre în acest rol nu trebuie decât să ia legătura cu Primăria municipiului Călăraşi, să participe la un minim instructaj, să semneze contractul şi să înceapă efectiv munca pe teren. Nu veţi avea niciun fel de impediment în colectarea datelor şi trebuie să ştiţi că în conformitate cu prevederile legale toate persoanele trebuie să se recenzeze, sub aplicarea sancţiunilor contravenţionale în condiţiile în care acestea nu răspund solicitării dumneavoastră. Celor familiarizaţi mai puţin cu tehnica actuală de calcul, le transmitem că formularul de pe tabletă este astfel conceput încât să ajute recenzorul iar în condiţiile, puţin probabile, ale unor neconcordanţe puteţi apela cu încredere la sprjinul recenzorului şef sau al reprezentantului Direcţiei Judeţene de Statistică. Recenzorii câştigă 7 lei per chestionar pentru recenzarea unei persoane şi 3,5 lei pentru recenzarea unei locuinţe. Astfel pentru o vizită la o singură gospodărie puteţi câştiga 10,5 lei. Pare o sumă mică dar conform ultimelor evidenţe mai sunt de recenzat peste 30.000 de persoane. Aşa că, vă rog să analizaţi şi să luaţi în considerare rugăminte mea astfel încât să ducem, împreună, această sarcină la bun sfârşit şi să fim mândri că ne-am făcut datoria faţă de oraşul în care locuim. Vă mulţumesc! Primarul municipiului Călăraşi, Ing. Marius Grigore Dulce Relaţii suplimentare puteţi obţine la nr. de telef. 0242 / 311005, int. 120, de luni până joi între orele 09:00 – 16:00 şi vineri între orele 09:00 – 13:00.” – transmite primarul Marius Dulce pe o rețea de socializare Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Related Topics: Up Next 70.000 de pachete de țigarete, în valoare de 252.000 de euro, descoperite la punctul de trece a frontierei Don't Miss Autobuze hibrid în Călărași Advertisement Browserul tău nu suportă tagul video. You may like La zi Diferențe mari între primării: cine a atras fonduri europene și cine a tras chiulul Published 2 ore ago on 22 decembrie 2025 By Cătălin Cojocaru Situația proiectelor depuse la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR), în actualul exercițiu financiar 2021–2027, arată cât de activă a fost fiecare administrație locală din județul Călărași în atragerea fondurilor europene. Pe scurt, unele primării au depus multe proiecte și au atras sume importante, în timp ce altele nu apar deloc, cel puțin până în acest moment, în evidențele ADR. Câte proiecte și câți bani sunt, în total La nivelul județului Călărași au fost înregistrate 110 proiecte, cu o valoare totală de 1,769 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro).Din această sumă, 1,539 miliarde de lei reprezintă fonduri nerambursabile, adică bani europeni care nu trebuie returnați. Consiliul Județean, cele mai mari finanțări Consiliul Județean Călărași a depus 5 proiecte, dar cu valori foarte mari. În total, acestea ajung la 691,9 milioane de lei, din care 615,3 milioane de lei sunt bani nerambursabili.Practic, vorbim despre cele mai costisitoare proiecte din județ, cu impact la nivel regional sau județean.Advertisement Primăriile cele mai active Dacă ne uităm strict la numărul de proiecte depuse, pe primele locuri sunt municipiile: Oltenița – 16 proiecte Călărași – 12 proiecte Urmează alte localități, cu activitate constantă: Ulmeni – 5 proiecte Lehliu-Gară, Unirea, Spanțov, Chiselet și Alexandru Odobescu – câte 4 proiecte fiecare Cine a atras cei mai mulți bani Clasamentul se schimbă atunci când criteriul este valoarea fondurilor nerambursabile: Municipiul Călărași – aproximativ 220 milioane de lei Municipiul Oltenița – aproximativ 150 milioane de lei Sume importante au ajuns și în localități mai mici: Nana – 52,3 milioane de lei Lehliu-Gară – 43,2 milioane de lei Căscioarele – 42,0 milioane de lei Localități fără proiecte depuse (până acum) Potrivit documentelor analizate, următoarele localități nu apar cu proiecte depuse în această etapă a perioadei 2021–2027: Belciugatele, Dragoș Vodă, Fundeni, Grădiștea, Gurbănești, Ileana, Luica, Lupșanu, Modelu, Mânăstirea, Perișoru, Sărulești, Valea Argovei și Șoldanu.Advertisement Această absență nu înseamnă automat lipsă totală de interes, ci doar faptul că, până la acest moment, aceste UAT-uri nu figurează în centralizarea ADR. Unele pot avea proiecte în pregătire sau pot aplica în etape viitoare ale exercițiului financiar. Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Continue Reading La zi Evacuare în 3 luni: Pensionarii magistrați, militari și polițiști, ar putea fi dați afară din locuințele de serviciu! Published 3 ore ago on 21 decembrie 2025 By Bițuică Dan Foștii judecători, procurori, militari, polițiști, polițiști de penitenciare și angajați ai serviciilor de informații nu vor mai avea dreptul să locuiască în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberare din funcție. Aceasta este principala prevedere a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției și lansat recent în dezbatere publică. Dacă va intra în vigoare, noua lege va elimina definitiv toate excepțiile existente, care permiteau în prezent păstrarea acestor imobile în anumite condiții – cum ar fi venituri reduse sau contracte încheiate înainte de date-limită specifice. Pierderea automată a dreptului de folosință Proiectul stabilește clar că dreptul de a locui în locuința de serviciu încetează automat la data ieșirii din activitate, indiferent de motiv (pensionare sau eliberare din funcție) și de momentul semnării contractului de închiriere. Contractele se extind și asupra familiei Măsura afectează nu doar titularul, ci și soțul/soția sau urmașii care locuiesc în imobil. Chiar dacă aceștia ocupă locuința la momentul adoptării legii, vor trebui să o elibereze în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli.Advertisement Eliminarea excepțiilor actuale Legea modifică mai multe acte normative din domeniile justiției, apărării, ordinii publice, securității naționale și administrației penitenciarelor. Actualele prevederi care permiteau pensionarilor sau urmașilor să rămână în locuințe sunt eliminate complet. Câte locuințe sunt ocupate de persoane inactive? Potrivit expunerii de motive, aproximativ 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de pensionari sau urmași: Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe totale, 53 ocupate de pensionari. Ministerul Public: 23 locuințe, 7 ocupate de procurori pensionari. Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari sau urmași. Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari sau urmași. Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari. SRI: 33 locuințe (date incomplete privind ocuparea). STS: 8 locuințe, 3 ocupate de cadre în rezervă. În multe cazuri, chiria plătită este semnificativ mai mică decât cea de pe piața liberă. Motivul schimbării Ministerul Justiției argumentează că locuințele de serviciu sunt menite să fie un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o proprietate în localitatea de serviciu. Legislația actuală, considerată neclară, a transformat acest beneficiu temporar într-unul permanent, generând inechități. Scopul noii reglementări este redistribuirea fondului locativ către angajații în funcție și prevenirea utilizării îndelungate după pensionare. Proiectul urmează să fie avizat la nivel guvernamental, adoptat de Executiv și apoi votat în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc rapid, în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale și a sistemului judiciar.Advertisement Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Continue Reading La zi Cutremur în justiție: Președintele Nicușor Dan anunță referendum exploziv printre magistrați – CSM sub presiune maximă! Published 5 ore ago on 21 decembrie 2025 By Bițuică Dan Președintele României, Nicușor Dan, a făcut o declarație de răsunet duminică, 21 decembrie 2025, la Palatul Cotroceni, dezvăluind că a primit mii de pagini de sesizări de la magistrați din toată țara. Aceste mesaje semnalează probleme grave în sistemul judiciar: presiuni, intimidări, promovări pe criterii de obediență față de un grup restrâns și nu pe merit profesional, decizii arbitrare la nivelul conducerilor instanțelor și o atmosferă de teamă care împiedică magistrații să-și exprime deschis opiniile. După ce a analizat personal o mare parte din aceste documente – aproximativ două treimi din cele circa 2.000 de pagini primite –, președintele a concluzionat că situația este extrem de gravă. În esență, majoritatea sesizărilor indică existența unei categorii de magistrați, inclusiv membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și șefi de instanțe, care acționează nu în interesul public, ci în favoarea unui grup intern, influențând discreționar carierele colegilor lor. Ca răspuns direct la aceste semnale, Nicușor Dan a anunțat că va iniția, în luna ianuarie 2026, imediat după sărbătorile de iarnă, un referendum în rândul întregului corp al magistraților. Consultarea va avea o singură întrebare clară și directă: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?” Președintele a fost ferm în privința consecințelor: dacă magistrații, în majoritatea lor, vor răspunde că CSM acționează în interes public, se vor continua discuțiile pe căi legislative pentru reforme. Însă, dacă votul va indica faptul că CSM servește mai degrabă interesul unui grup intern sau al breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să plece de urgență.Advertisement Anunțul vine într-un context tensionat, după ce puțini magistrați au acceptat să participe public la consultările programate inițial pentru luni, invocând teama de repercusiuni. Președintele a menționat chiar cazuri în care s-au cerut întâlniri confidențiale, cu preluări discrețe din locuri publice, pentru a evita orice suspiciuni. Ca urmare, discuțiile publice vor avea loc, iar cele confidențiale vor fi reprogramate. Această inițiativă reprezintă o premieră în România și ridică întrebări majore despre independența și funcționarea justiției, punând sub reflector modul în care este condus sistemul de către actuala structură a CSM. Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Continue Reading Advertisement Advertisement Advertisement Facebook Ultimele stiri Video Cultură12 minute ago Program special de sărbători la Biblioteca Județeană Călărași Știri42 de minute ago Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile La zi2 ore ago Diferențe mari între primării: cine a atras fonduri europene și cine a tras chiulul Administrație Locală3 zile ago Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare Administrație Locală3 luni ago Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte» La zi3 luni ago VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL” ✕
Criză de recenzori la Călărași! Peste 30.000 de călărășeni nu s-au autorecenzat complet Published 4 ani ago on 22 iunie 2022 By C.C Share Tweet Criză de recenzori la Călărași! Peste 30.000 de călărășeni nu s-au autorecenzat complet https://calarasipress.ro/criza-de-recenzori-la-calarasi-peste-30-000-de-calaraseni-nu-s-au-autorecenzat-complet/"> Recensământul din acest acest an se desfășoară cu totul diferit. Acesta conține mai multe etape, iar prima etapă a fost încheiată pe 27 mai. Până pe 17 iulie 2022 românii trebuie să completeze chestionarul pe care îl va completa împreună cu un recenzor. La nivel național, aproximativ un milion de români care s-au autorecenzat incomplet vor fi vizitați de recenzor, în a doua etapă a Recensământului Populației, care se încheie în 17 iulie. Recensământul fizic se desfășoară dificil în Călărași, din cauza lipse de recenzori. Aproape 11 milioane de chestionare au fost completate online de români la Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) 2022, între 14 martie – 31 mai. Criză de recenzori la Recensământ 2022. Motivul pentru care aproape un milion de români s-au autorecenzat greșit. La nivelul județul Călărași, peste 30.000 de călărășeni nu s-au autorecenzat complet, anunță autoritățile locale. “Dragi călărăşeni, Sunt puţine oprelişti de a deveni recenzor. Funcţionarii publici care prestează această activitate nu sunt incompatibili cu acest rol, şomerii nu îşi pierd indemnizaţia de şomaj, studenţii pot câştiga nişte bani care se pot dovedi a fi de folos în vacanţa ce urmează. Cei care doresc să intre în acest rol nu trebuie decât să ia legătura cu Primăria municipiului Călăraşi, să participe la un minim instructaj, să semneze contractul şi să înceapă efectiv munca pe teren. Nu veţi avea niciun fel de impediment în colectarea datelor şi trebuie să ştiţi că în conformitate cu prevederile legale toate persoanele trebuie să se recenzeze, sub aplicarea sancţiunilor contravenţionale în condiţiile în care acestea nu răspund solicitării dumneavoastră. Celor familiarizaţi mai puţin cu tehnica actuală de calcul, le transmitem că formularul de pe tabletă este astfel conceput încât să ajute recenzorul iar în condiţiile, puţin probabile, ale unor neconcordanţe puteţi apela cu încredere la sprjinul recenzorului şef sau al reprezentantului Direcţiei Judeţene de Statistică. Recenzorii câştigă 7 lei per chestionar pentru recenzarea unei persoane şi 3,5 lei pentru recenzarea unei locuinţe. Astfel pentru o vizită la o singură gospodărie puteţi câştiga 10,5 lei. Pare o sumă mică dar conform ultimelor evidenţe mai sunt de recenzat peste 30.000 de persoane. Aşa că, vă rog să analizaţi şi să luaţi în considerare rugăminte mea astfel încât să ducem, împreună, această sarcină la bun sfârşit şi să fim mândri că ne-am făcut datoria faţă de oraşul în care locuim. Vă mulţumesc! Primarul municipiului Călăraşi, Ing. Marius Grigore Dulce Relaţii suplimentare puteţi obţine la nr. de telef. 0242 / 311005, int. 120, de luni până joi între orele 09:00 – 16:00 şi vineri între orele 09:00 – 13:00.” – transmite primarul Marius Dulce pe o rețea de socializare Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Related Topics: Up Next 70.000 de pachete de țigarete, în valoare de 252.000 de euro, descoperite la punctul de trece a frontierei Don't Miss Autobuze hibrid în Călărași Advertisement Browserul tău nu suportă tagul video. You may like La zi Diferențe mari între primării: cine a atras fonduri europene și cine a tras chiulul Published 2 ore ago on 22 decembrie 2025 By Cătălin Cojocaru Situația proiectelor depuse la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR), în actualul exercițiu financiar 2021–2027, arată cât de activă a fost fiecare administrație locală din județul Călărași în atragerea fondurilor europene. Pe scurt, unele primării au depus multe proiecte și au atras sume importante, în timp ce altele nu apar deloc, cel puțin până în acest moment, în evidențele ADR. Câte proiecte și câți bani sunt, în total La nivelul județului Călărași au fost înregistrate 110 proiecte, cu o valoare totală de 1,769 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro).Din această sumă, 1,539 miliarde de lei reprezintă fonduri nerambursabile, adică bani europeni care nu trebuie returnați. Consiliul Județean, cele mai mari finanțări Consiliul Județean Călărași a depus 5 proiecte, dar cu valori foarte mari. În total, acestea ajung la 691,9 milioane de lei, din care 615,3 milioane de lei sunt bani nerambursabili.Practic, vorbim despre cele mai costisitoare proiecte din județ, cu impact la nivel regional sau județean.Advertisement Primăriile cele mai active Dacă ne uităm strict la numărul de proiecte depuse, pe primele locuri sunt municipiile: Oltenița – 16 proiecte Călărași – 12 proiecte Urmează alte localități, cu activitate constantă: Ulmeni – 5 proiecte Lehliu-Gară, Unirea, Spanțov, Chiselet și Alexandru Odobescu – câte 4 proiecte fiecare Cine a atras cei mai mulți bani Clasamentul se schimbă atunci când criteriul este valoarea fondurilor nerambursabile: Municipiul Călărași – aproximativ 220 milioane de lei Municipiul Oltenița – aproximativ 150 milioane de lei Sume importante au ajuns și în localități mai mici: Nana – 52,3 milioane de lei Lehliu-Gară – 43,2 milioane de lei Căscioarele – 42,0 milioane de lei Localități fără proiecte depuse (până acum) Potrivit documentelor analizate, următoarele localități nu apar cu proiecte depuse în această etapă a perioadei 2021–2027: Belciugatele, Dragoș Vodă, Fundeni, Grădiștea, Gurbănești, Ileana, Luica, Lupșanu, Modelu, Mânăstirea, Perișoru, Sărulești, Valea Argovei și Șoldanu.Advertisement Această absență nu înseamnă automat lipsă totală de interes, ci doar faptul că, până la acest moment, aceste UAT-uri nu figurează în centralizarea ADR. Unele pot avea proiecte în pregătire sau pot aplica în etape viitoare ale exercițiului financiar. Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Continue Reading La zi Evacuare în 3 luni: Pensionarii magistrați, militari și polițiști, ar putea fi dați afară din locuințele de serviciu! Published 3 ore ago on 21 decembrie 2025 By Bițuică Dan Foștii judecători, procurori, militari, polițiști, polițiști de penitenciare și angajați ai serviciilor de informații nu vor mai avea dreptul să locuiască în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberare din funcție. Aceasta este principala prevedere a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției și lansat recent în dezbatere publică. Dacă va intra în vigoare, noua lege va elimina definitiv toate excepțiile existente, care permiteau în prezent păstrarea acestor imobile în anumite condiții – cum ar fi venituri reduse sau contracte încheiate înainte de date-limită specifice. Pierderea automată a dreptului de folosință Proiectul stabilește clar că dreptul de a locui în locuința de serviciu încetează automat la data ieșirii din activitate, indiferent de motiv (pensionare sau eliberare din funcție) și de momentul semnării contractului de închiriere. Contractele se extind și asupra familiei Măsura afectează nu doar titularul, ci și soțul/soția sau urmașii care locuiesc în imobil. Chiar dacă aceștia ocupă locuința la momentul adoptării legii, vor trebui să o elibereze în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli.Advertisement Eliminarea excepțiilor actuale Legea modifică mai multe acte normative din domeniile justiției, apărării, ordinii publice, securității naționale și administrației penitenciarelor. Actualele prevederi care permiteau pensionarilor sau urmașilor să rămână în locuințe sunt eliminate complet. Câte locuințe sunt ocupate de persoane inactive? Potrivit expunerii de motive, aproximativ 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de pensionari sau urmași: Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe totale, 53 ocupate de pensionari. Ministerul Public: 23 locuințe, 7 ocupate de procurori pensionari. Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari sau urmași. Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari sau urmași. Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari. SRI: 33 locuințe (date incomplete privind ocuparea). STS: 8 locuințe, 3 ocupate de cadre în rezervă. În multe cazuri, chiria plătită este semnificativ mai mică decât cea de pe piața liberă. Motivul schimbării Ministerul Justiției argumentează că locuințele de serviciu sunt menite să fie un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o proprietate în localitatea de serviciu. Legislația actuală, considerată neclară, a transformat acest beneficiu temporar într-unul permanent, generând inechități. Scopul noii reglementări este redistribuirea fondului locativ către angajații în funcție și prevenirea utilizării îndelungate după pensionare. Proiectul urmează să fie avizat la nivel guvernamental, adoptat de Executiv și apoi votat în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc rapid, în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale și a sistemului judiciar.Advertisement Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Continue Reading La zi Cutremur în justiție: Președintele Nicușor Dan anunță referendum exploziv printre magistrați – CSM sub presiune maximă! Published 5 ore ago on 21 decembrie 2025 By Bițuică Dan Președintele României, Nicușor Dan, a făcut o declarație de răsunet duminică, 21 decembrie 2025, la Palatul Cotroceni, dezvăluind că a primit mii de pagini de sesizări de la magistrați din toată țara. Aceste mesaje semnalează probleme grave în sistemul judiciar: presiuni, intimidări, promovări pe criterii de obediență față de un grup restrâns și nu pe merit profesional, decizii arbitrare la nivelul conducerilor instanțelor și o atmosferă de teamă care împiedică magistrații să-și exprime deschis opiniile. După ce a analizat personal o mare parte din aceste documente – aproximativ două treimi din cele circa 2.000 de pagini primite –, președintele a concluzionat că situația este extrem de gravă. În esență, majoritatea sesizărilor indică existența unei categorii de magistrați, inclusiv membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și șefi de instanțe, care acționează nu în interesul public, ci în favoarea unui grup intern, influențând discreționar carierele colegilor lor. Ca răspuns direct la aceste semnale, Nicușor Dan a anunțat că va iniția, în luna ianuarie 2026, imediat după sărbătorile de iarnă, un referendum în rândul întregului corp al magistraților. Consultarea va avea o singură întrebare clară și directă: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?” Președintele a fost ferm în privința consecințelor: dacă magistrații, în majoritatea lor, vor răspunde că CSM acționează în interes public, se vor continua discuțiile pe căi legislative pentru reforme. Însă, dacă votul va indica faptul că CSM servește mai degrabă interesul unui grup intern sau al breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să plece de urgență.Advertisement Anunțul vine într-un context tensionat, după ce puțini magistrați au acceptat să participe public la consultările programate inițial pentru luni, invocând teama de repercusiuni. Președintele a menționat chiar cazuri în care s-au cerut întâlniri confidențiale, cu preluări discrețe din locuri publice, pentru a evita orice suspiciuni. Ca urmare, discuțiile publice vor avea loc, iar cele confidențiale vor fi reprogramate. Această inițiativă reprezintă o premieră în România și ridică întrebări majore despre independența și funcționarea justiției, punând sub reflector modul în care este condus sistemul de către actuala structură a CSM. Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Continue Reading Advertisement Advertisement Advertisement Facebook Ultimele stiri Video Cultură12 minute ago Program special de sărbători la Biblioteca Județeană Călărași Știri42 de minute ago Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile La zi2 ore ago Diferențe mari între primării: cine a atras fonduri europene și cine a tras chiulul Administrație Locală3 zile ago Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare Administrație Locală3 luni ago Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte» La zi3 luni ago VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
Criză de recenzori la Călărași! Peste 30.000 de călărășeni nu s-au autorecenzat complet https://calarasipress.ro/criza-de-recenzori-la-calarasi-peste-30-000-de-calaraseni-nu-s-au-autorecenzat-complet/">
Recensământul din acest acest an se desfășoară cu totul diferit. Acesta conține mai multe etape, iar prima etapă a fost încheiată pe 27 mai. Până pe 17 iulie 2022 românii trebuie să completeze chestionarul pe care îl va completa împreună cu un recenzor. La nivel național, aproximativ un milion de români care s-au autorecenzat incomplet vor fi vizitați de recenzor, în a doua etapă a Recensământului Populației, care se încheie în 17 iulie. Recensământul fizic se desfășoară dificil în Călărași, din cauza lipse de recenzori. Aproape 11 milioane de chestionare au fost completate online de români la Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) 2022, între 14 martie – 31 mai. Criză de recenzori la Recensământ 2022. Motivul pentru care aproape un milion de români s-au autorecenzat greșit. La nivelul județul Călărași, peste 30.000 de călărășeni nu s-au autorecenzat complet, anunță autoritățile locale.
