La zi
Criza ascunsă a bugetului României: Deficitul real se apropie de 11% din PIB
Situația fiscală a României este mult mai sumbră decât sugerează cifrele oficiale, analiștii avertizând că deficitul bugetar real ar putea ajunge la 11% din PIB în 2025, din cauza a peste 45 de miliarde de lei în cheltuieli ascunse și facturi necontabilizate din timpul guvernelor Ciolacu 1 și Ciolacu 2. Actualul guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, se confruntă acum cu provocarea uriașă de a gestiona această povară financiară neraportată.
Un buget construit pe iluzii
Bugetul guvernului Ciolacu 2, care prevedea un deficit de 7% din PIB, s-a bazat pe o prognoză excesiv de optimistă de creștere economică de 2,5%. Însă datele de la jumătatea anului arată o creștere de doar 0,3%, eforturile concentrându-se acum pe evitarea recesiunii, nu pe atingerea țintelor inițiale. Analiștii susțin că bugetul a fost construit intenționat pentru a părea favorabil, ascunzând amploarea reală a problemelor fiscale. „Deficitul nu a fost calculat corect – a fost făcut din pix pentru a da bine în poză”, explică experții.
Facturi uitate și costuri ascunse
Printre cheltuielile omise din buget se numără 5 miliarde de lei pentru rambursări restante de TVA, alte 5 miliarde pentru licitații și lucrări aprobate de CNI, 12 miliarde de lei din supracontractarea programelor de investiții, 10 miliarde de lei pentru cofinanțarea PNRR și 13 miliarde de lei cheltuieli suplimentare cu dobânzile, care vor ajunge la 55 de miliarde de lei în 2025, față de 42 de miliarde prevăzute inițial. În total, aceste facturi „uitate” adaugă 45 de miliarde de lei la nota de plată, schimbând complet punctul de plecare pentru reducerea deficitului.
„Ascunderea situației reale nu ajută pe nimeni”
„Reducerea deficitului începe de la un nivel real de 11% din PIB, dacă luăm în calcul toate cheltuielile și facturile ascunse care ies acum la iveală”, subliniază analistul economic Cristian Hostiuc. Deși pachetele fiscale succesive – cinci la număr – vor genera venituri suplimentare și reduceri de cheltuieli, aceste măsuri se raportează la deficitul real, nu la cel oficial. Premierul Ilie Bolojan a rezistat la patru moțiuni de cenzură votate recent, dar provocările sociale, presiunea piețelor și nevoia de finanțare rămân acute. „La un moment dat, aceste facturi vor ieși la plată, iar datele nu vor ieși la socoteală”, avertizează analiștii.
Premierul cunoaște adevărul din spatele cifrelor, spun experții. Într-un interviu acordat Bloomberg pe 14 august, Bolojan a menționat riscul real al incapacității de plată, bazându-se pe datele reale, dar fără a le dezvălui public. Cu rectificarea bugetară, guvernul va trebui să își asume transparent situația, intrând oficial în „curățenia de toamnă” fiscală.
Acordurile cu Bruxelles-ul – ultima speranță
În cel mai optimist scenariu, deficitul ar putea scădea la 8,3-8,4% din PIB, dar doar dacă măsurile fiscale vor avea efect și toate costurile reale vor fi recunoscute oficial. România continuă să se împrumute la dobânzi ridicate, din cauza rigidității bugetului – cheltuielile cu salariile, pensiile și dobânzile la datoria publică reprezintă peste 80% din încasări. În acest context, acordurile cu Comisia Europeană sunt cruciale pentru menținerea finanțării externe, fără de care presiunea pe buget ar crește exponențial.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Avatar: Fire and Ash” – Recenzii mixte și un buget uriaș de peste 400 de milioane de dolari: Merită continuarea francizei?
Primele reacții critice la „Avatar: Fire and Ash”, al treilea film din seria regizată de James Cameron, au apărut și opiniile sunt clar împărțite. Lansat în cinematografe pe 19 decembrie, lungmetrajul cu Zoe Saldaña și Sigourney Weaver în distribuție are un buget estimat la peste 400 de milioane de dolari – o sumă comparabilă cu cea a predecesorului „The Way of Water”.
Pe Rotten Tomatoes, scorul criticilor este în jurul a 70%, cel mai scăzut din franciză până acum. Unii recenzori sunt entuziasmați de efectele vizuale spectaculoase și elementele de producție inovatoare, considerând filmul o experiență captivantă și greu de refuzat. Alții, însă, îl critică dur: Robbie Collin de la The Telegraph i-a acordat doar o stea, numindu-l „lipsit de umor”, iar Peter Bradshaw de la The Guardian vorbește despre un „nonsens gigantic de trei ore”. Nicholas Barber (BBC) sugerează că James Cameron ar trebui să oprească seria cât timp este încă în avantaj, iar Time Out avertizează că filmul de peste trei ore poate provoca „oboseală oculară”.
Durata lungă (aproximativ 3 ore și 15 minute), intriga considerată reciclată și lipsa de noutate sunt principalele reproșuri, în ciuda laudelor pentru imaginile uimitoare și acțiune. Franciza Avatar rămâne un gigant la box office, cu încasări totale de peste 5 miliarde de dolari, dar presiunea pe „Fire and Ash” este enormă: pentru a justifica aceste costuri și a permite continuări (Avatar 4 și 5 sunt planificate), filmul trebuie să depășească pragul de cel puțin un miliard de dolari.
Va reuși James Cameron să cucerească din nou publicul cu Pandora? Răspunsul vine curând în sălile de cinema!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând cu 1 ianuarie 2026, proprietarii de locuințe și autoturisme considerate de valoare mare vor plăti un impozit suplimentar de trei ori mai mare decât în prezent. Această măsură vine în urma modificărilor aduse cadrului fiscal, prin care cota impozitului special crește de la 0,3% la 0,9%. Impozitul se aplică doar asupra părții care depășește anumite praguri, nu asupra întregii valori a bunului.
Pentru locuințe, pragul este de aproximativ 500.000 de euro, echivalentul a 2,5 milioane de lei. Valoarea luată în calcul nu este cea de pe piață, ci valoarea impozabilă stabilită de compartimentele de taxe locale din primării. Aceasta ține cont de factori precum materialele de construcție, suprafața, utilitățile disponibile și zona în care se află proprietatea. Proprietarul primește o notificare cu această valoare și, dacă nu este de acord, poate solicita o reevaluare prin intermediul unui expert autorizat.
Pentru autoturisme, pragul rămâne la 75.000 de euro, echivalentul a 375.000 de lei, iar baza de calcul este valoarea de achiziție, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. De exemplu, la o locuință cu valoare impozabilă de 600.000 de euro, impozitul anual va fi de circa 900 de euro, calculat prin aplicarea cotei de 0,9% asupra diferenței de 100.000 de euro față de prag.
Proprietarii obligați să plătească acest impozit trebuie să declare bunurile prin completarea și depunerea formularului 216 la administrația fiscală. Acest formular servește pentru calculul, declararea și plata impozitului special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare. El include datele personale ale proprietarului, detalii despre proprietate – precum adresa, numărul cadastral și valoarea impozabilă – și suma datorată. Depunerea se face electronic, iar termenul variază în funcție de tipul bunului: până la sfârșitul lunii septembrie pentru locuințe și până la sfârșitul anului pentru autoturisme.
Această majorare are scopul de a echilibra contribuțiile la bugetul statului, deși impactul rămâne limitat comparativ cu alte țări europene. Proprietarii afectați ar trebui să verifice notificările primite și să pregătească documentația necesară pentru conformitate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrația Națională de Meteorologie a emis un COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri, favorizând pe alocuri formarea ghețușului.
Avertizarea este valabilă joi, 18 decembrie 2025, în intervalul orar 06:30 – 10:00 și vizează localitățile Borcea, Perișoru, Jegălia, Unirea, Ștefan cel Mare și Dichiseni.
Autoritățile recomandă șoferilor să circule cu prudență sporită, să reducă viteza și să folosească luminile de ceață.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
“Emoții de iarnă”, spectacolul care readuce magia Crăciunului pe scena sălii “Barbu Știrbei”
Pas important pentru copiii din Grădiștea. Lucrările de la grădinița din comună au fost recepționate
„Avatar: Fire and Ash” – Recenzii mixte și un buget uriaș de peste 400 de milioane de dolari: Merită continuarea francizei?
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
