Situația fiscală a României este mult mai sumbră decât sugerează cifrele oficiale, analiștii avertizând că deficitul bugetar real ar putea ajunge la 11% din PIB în 2025, din cauza a peste 45 de miliarde de lei în cheltuieli ascunse și facturi necontabilizate din timpul guvernelor Ciolacu 1 și Ciolacu 2. Actualul guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, se confruntă acum cu provocarea uriașă de a gestiona această povară financiară neraportată.
Un buget construit pe iluzii
Bugetul guvernului Ciolacu 2, care prevedea un deficit de 7% din PIB, s-a bazat pe o prognoză excesiv de optimistă de creștere economică de 2,5%. Însă datele de la jumătatea anului arată o creștere de doar 0,3%, eforturile concentrându-se acum pe evitarea recesiunii, nu pe atingerea țintelor inițiale. Analiștii susțin că bugetul a fost construit intenționat pentru a părea favorabil, ascunzând amploarea reală a problemelor fiscale. „Deficitul nu a fost calculat corect – a fost făcut din pix pentru a da bine în poză”, explică experții.
Facturi uitate și costuri ascunse
Printre cheltuielile omise din buget se numără 5 miliarde de lei pentru rambursări restante de TVA, alte 5 miliarde pentru licitații și lucrări aprobate de CNI, 12 miliarde de lei din supracontractarea programelor de investiții, 10 miliarde de lei pentru cofinanțarea PNRR și 13 miliarde de lei cheltuieli suplimentare cu dobânzile, care vor ajunge la 55 de miliarde de lei în 2025, față de 42 de miliarde prevăzute inițial. În total, aceste facturi „uitate” adaugă 45 de miliarde de lei la nota de plată, schimbând complet punctul de plecare pentru reducerea deficitului.
„Ascunderea situației reale nu ajută pe nimeni”
„Reducerea deficitului începe de la un nivel real de 11% din PIB, dacă luăm în calcul toate cheltuielile și facturile ascunse care ies acum la iveală”, subliniază analistul economic Cristian Hostiuc. Deși pachetele fiscale succesive – cinci la număr – vor genera venituri suplimentare și reduceri de cheltuieli, aceste măsuri se raportează la deficitul real, nu la cel oficial. Premierul Ilie Bolojan a rezistat la patru moțiuni de cenzură votate recent, dar provocările sociale, presiunea piețelor și nevoia de finanțare rămân acute. „La un moment dat, aceste facturi vor ieși la plată, iar datele nu vor ieși la socoteală”, avertizează analiștii.
Premierul cunoaște adevărul din spatele cifrelor, spun experții. Într-un interviu acordat Bloomberg pe 14 august, Bolojan a menționat riscul real al incapacității de plată, bazându-se pe datele reale, dar fără a le dezvălui public. Cu rectificarea bugetară, guvernul va trebui să își asume transparent situația, intrând oficial în „curățenia de toamnă” fiscală.
Acordurile cu Bruxelles-ul – ultima speranță
În cel mai optimist scenariu, deficitul ar putea scădea la 8,3-8,4% din PIB, dar doar dacă măsurile fiscale vor avea efect și toate costurile reale vor fi recunoscute oficial. România continuă să se împrumute la dobânzi ridicate, din cauza rigidității bugetului – cheltuielile cu salariile, pensiile și dobânzile la datoria publică reprezintă peste 80% din încasări. În acest context, acordurile cu Comisia Europeană sunt cruciale pentru menținerea finanțării externe, fără de care presiunea pe buget ar crește exponențial.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
