Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 10°C | Anul XI Nr. 541

Știri

Controale ITM Călărași: Amenzi de 40.000 de lei pentru muncă nedeclarată și zeci de nereguli constatate! Ce au descoperit autoritățile

Published

on

În perioada 3-9 martie 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a desfășurat o serie de controale pentru combaterea muncii nedeclarate și verificarea respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă.

În domeniul relațiilor de muncă, inspectorii au efectuat 21 de controale, dintre care 17 au vizat identificarea muncii nedeclarate. Trei angajatori au fost sancționați, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 40.000 de lei.

Pe partea de securitate și sănătate în muncă, s-au realizat 10 verificări în urma cărora au fost identificate 13 deficiențe, iar 9 angajatori au fost sancționați. Inspectorii au dispus măsuri corective cu termene clare de remediere.

Acțiunile de control au fost efectuate în diferite domenii de activitate: construcții, agricultură, comerț, fabricarea pâinii, prăjiturilor și a produselor de patiserie, creșterea păsărilor, activități de asistență spitalicească, învățământ secundar general, colectarea deșeurilor nepericuloase, activități de servicii privind sistemele de securizare, alte activități anexe transporturilor, lucrări de tâmplărie și dulgherie, fabricarea de uși și ferestre din metal, baruri și alte activități de servire a băuturilor, comerț cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor, comerț cu amănuntul al hranei pentru animalele de companie, în magazinele specializate, activități de jocuri de noroc și pariuri, școli de conducere (pilotaj), potrivit comunicatului de presă. 

Advertisement

Neregulile constatate 

  • angajatorul nu a respectat prevederile art. 4(1)a din HG nr. 905/2017, cu privire la transmiterea în Revisal a contractelor individuale de muncă;
  • nu a respectat prevederile art. 4 alin.1 lit.a  din H.G.  905/ 2017 cu privire la transmiterea datelor în registrul general de evidenţă a salariaţilor;
  • nu a întocmit programarea concediilor de odihnă conform prevederilor art. 148 alin. 1, din Lg. 53/2003, republicată- respectiv cu consultarea salariaţilor ;
  • nu face dovada achitării drepturilor salariale;
  • nu a avut în vedere, ca la emiterea deciziilor de încetare, sub sancţiunea nulităţii absolute, acestea să conţină precizări cu privire la termenul în care decizia poate fi contestată în instanţa judecătorească ;
  • nu face dovada comunicării adeverinţelor de vechime și a extrasului din revisal, pentru salariații care au încetat activitatea;
  • nu a respectat prevederile art. 3 alin. 2 lit. o și 4 alin. 1 lit. e din H.G. 905/2017 cu privire la completarea și transmiterea în registrul general de evidenţă a salariaţilor, a cauzelor de suspendare a contractelor individuale de muncă pentru concediile fără plată sau absențele nemotivate ;
  • nu a respectat prevederile art. 97 alin.1 şi art. 98  din Legea nr. 367/2022 cu privire la procedura de iniţiere a negocierii colective la nivel de unitate a contractului colectiv de muncă;
  • nu face dovada compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat în cursul anului pentru toți salariații care au încetat activitatea;
  • angajatorul  nu a făcut evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă “magaziner”;
  • în fața tabloului electric nu exista covor electroizolant sau grătar din lemn;
  • societatea nu a luat măsuri de protejarea corespunzătoare a cablurilor electrice;
  • fișele individuale de instruire ale lucrătorilor nu prevedeau traseul și durata deplasării de la domiciliu la locul de muncă și invers;
  • marcajele căilor de acces și circulație nu erau refăcute;
  • căile de circulație nu erau eliberate și menținute libere de orice obstacol;
  • la fișa individuală de SSM a fiecarui salariat, nu era anexată o copie a fișei de aptitudini completată și semnată de medicul de medicina muncii;
  • căile de ieșire în caz de urgență nu erau semnalizate în mod corespunzator;
  • evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă  “stivuitorist”, nu era efectuată;
  • prizele de alimentare cu energie electrică nu erau inscripționate cu valoarea tensiunii de alimentare, așa cum rezultă din buletinul de verificare PRAM.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”

Published

on

În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.

Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut

Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.

În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.

ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”

Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.

Advertisement

Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:

  • incapacitate administrativă,
  • lipsă de personal specializat,
  • dezinteres sau amânări repetate.

Diferențe uriașe între localități vecine

Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.

Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.

Ce pierd localitățile care au stat pe margine

Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:

  • drumuri nemodernizate,
  • școli și clădiri publice nereabilitate,
  • servicii publice rămase în urmă,
  • oportunități economice ratate.

În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Agricultură și Industrie

10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei

Published

on

Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.

De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.

Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.

Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.

Advertisement

Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi

Published

on

Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.

Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.

Proiectele de pe ordinea de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;

Advertisement

2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;

3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;

6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;

Advertisement

7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.

8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;

9. Diverse

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading