Știri
Consilierii județeni, convocați în ședință ordinară, joi, 29 august. Vezi ordinea de zi
ȘEDINȚĂ PUBLICĂ
Ședință ordinară 29.08.2019, ora 13.00
1.Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Hotărârii nr. 63/2019 privind aprobarea utilizării excedentului bugetar înregistrat la 31 decembrie 2018 în exercițiul bugetar 2019, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14458 din 21.08.2019, raportul Direcţiei Economice, nr. 14559 din 21.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
2.Proiect de hotărâre privind repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile comunale pe unități administrativ-teritoriale, pe anul 2019, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14498 din 09.01.2018, raportul comun al Direcţiei Economice și al Direcției Tehnice, nr. 14499 din 09.01.2018, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
3.Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării bugetului propriu al Județului Călărași pe anul 2019, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14518 din 22.08.2019, raportul Direcţiei Economice, nr. 14519 din 22.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
4.Proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea Anexei nr. 6 la Hotărârea nr. 261/2018 privind aprobarea taxelor și tarifelor, din competența Consiliului Județean Călărași, pentru anul 2019, însoțit de expunerea de motive a inițiatorului: Președintele Consiliului Județean Călărași, nr. 11608 din 03.07.2019, raportul Direcției Economice nr. 11609 din 03.07.2019, ce va transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanțe
5.Proiect de hotărâre privind privind aprobarea taxelor speciale pentru activități de evidență a persoanelor și stare civilă prestate de către Direcția Comunitară de Evidență a Persoanelor a Județului Călărași, pentru anul 2019, însoţit de expunerea de motive al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 12357 din 16.07.2019, raportul Direcţiei Economice, nr. 12358 din 16.07.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
6.Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr. 236/2018 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiție ”Modernizare pod trecere râu Argeș, km 23+000, inclusiv taxe și avize” – faza DALI, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14333 din 20.08.2019, raportul Direcţiei Tehnice, nr. 14334 din 20.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
7.Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr. 132/2019 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de investiţie “Zonă de agrement, inclusiv spații de cazare, săli de conferințe, sală multifuncțională, terenuri de sport”, Faza – Studiu de Fezabilitate, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14547 din 23.08.2019, raportul DDRRE, nr. 14548 din 23.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
8.Proiect de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea sau amplasarea în zona drumurilor publice de interes județean a căilor de acces, a panourilor publicitare, a oricăror construcții sau activității comerciale, amenajări sau instalații în orice scop, însoțit de expunerea de motive a inițiatorului: Președintele Consiliului Județean Călărași, nr. 12105 din 11.07.2019, raportul Direcției Tehnice nr. 12106 din 11.07.2019, ce va transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanțe
9.Proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 116/2009 privind aprobarea Caietului de sarcini și a Regulamentului de organizare și funcționare ale serviciului de administrare a drumurilor județene, a podurilor și a infrastructurii aferente, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14303 din 19.08.2019, raportul Direcţiei Tehnice, nr. 14304 din 19.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
10.Proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preemțiune asupra imobilului situat în Municipiul Călărași, Bd. Gării, nr. 35, Județul Călărași, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14358 din 20.08.2019, raportul Direcţiei de Urbanism, nr. 14359 din 20.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
11.Proiect de hotărâre privind revocarea Hotărârii nr. 191/2018 pentru completarea Hotărârii nr. 39/1999 privind însuşirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al judeţului Călăraşi, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14306 din 19.08.2019, raportul Serviciului Juridic, nr. 14307 din 19.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
12.Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de menținere a calității aerului în județul Călărași 2019-2023, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14415 din 21.08.2019, raportul Direcţiei Economice, nr. 14416 din 21.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
13.Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Organigramei, a Statului de funcții și a Regulamentului de organizare și funcționare ale aparatului de specialitate al Consiliului Județean Călărași, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14553 din 23.08.2019, raportul Serviciului Organizare și Resurse Umane, nr. 14557 din 23.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
14.Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Hotărârii nr. 140/2017 privind stabilirea salariilor de bază pentru aparatul de specialitate al Consiliului Județean Călărași, Cabinetul Președintelui precum și pentru serviciile publice din subordinea acestuia, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14561 din 23.08.2019, raportul comun al Direcției Economice și al Serviciului Organizare și Resurse Umane, nr. 14562 din 23.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
15.Proiect de hotărâre privind modificarea Statului de funcții al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14509 din 22.08.2019, raportul Compartimentului Guvernanță Corporativă, Sănătate și Instituții Publice Subordonate, nr. 14510 din 22.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
16.Proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea Organigramei, a Statului de funcții, a Regulamentului de Organizare și Funcționare și a Regulamentului de serviciu ale Direcției Județene de Administrare a Domeniului Public și Privat a Județului Călărași, însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14399 din 21.08.2019, raportul Compartimentului Guvernanță Corporativă, Sănătate și Instituții Publice Subordonate, nr. 14400 din 21.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
17.Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Județului Călărași, prin Consiliul Județean Călărași, la implementarea proiectului ”Punte cultură inovativă pentru dezvoltarea regională sustenabilă” în cadrul Programului INTERREG VA România-Bulgaria, , însoţit de referatul de aprobare al iniţiatorului: Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, nr. 14573 din 23.08.2019, raportul DDRRE, nr. 14574 din 23.08.2019, ce va fi transmis spre avizare Comisiei Buget – Finanţe;
18.Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
