Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 17°C | Anul XI Nr. 530

Administrație Locală

Comuna Jegălia, model de dezvoltare rurală în județul Călărași: drumuri asfaltate, iluminat inteligent și proiecte verzi

Published

on

Într-o perioadă în care multe localități rurale din România se luptă cu depopularea, subdezvoltarea și lipsa investițiilor, comuna Jegălia din județul Călărași oferă un contraexemplu elocvent. Printr-o strategie coerentă de modernizare și colaborare între administrație și comunitate, Jegălia devine tot mai mult un reper regional în ceea ce privește dezvoltarea rurală durabilă.

Sub conducerea primarului Vasile Aurel și a viceprimarului Marius Chiriac, comuna a bifat deja mai multe etape importante ale unui plan amplu, ce vizează nu doar infrastructura de bază, ci și valorificarea potențialului natural și ecologic al zonei.

Infrastructura rutieră, aproape de finalizare

Unul dintre cele mai clare semne ale progresului este asfaltarea a peste 99% din drumurile comunale. În toate cele trei sate componente ale comunei – Jegălia, Iezeru și Gâldău – lucrările de modernizare rutieră sunt aproape încheiate. Au mai rămas doar câteva străduțe care, din cauza unor probleme juridice sau de cadastru, nu pot fi încă asfaltate. Administrația locală lucrează însă pentru a rezolva aceste blocaje, astfel încât toate căile de acces să corespundă standardelor moderne.

Stația de compostare – o investiție verde cu dublu impact

La Jegălia funcționează una dintre puținele stații de compostare dedicate în mod special gestionării gunoiului de grajd și a deșeurilor vegetale. Proiectul, finanțat de Ministerul Mediului, are ca scop protejarea pânzei freatice de infiltrațiile toxice. Compostul rezultat este valorificat și vândut localnicilor la un preț accesibil – 100 de lei/tonă – oferind o soluție sustenabilă pentru fermierii din zonă.

Advertisement

Totuși, provocările rămân: micii crescători nu au infrastructura necesară pentru colectarea eficientă a gunoiului de grajd. Lipsa pubelelor speciale și a utilajelor de mică capacitate face imposibilă intervenția în gospodăriile izolate. Viceprimarul Chiriac atrage atenția asupra acestei realități și speră într-o finanțare viitoare care să permită extinderea colectării și către gospodăriile mici.

Iluminatul public inteligent și provocările rețelelor vechi

Un alt exemplu de modernizare inteligentă este sistemul de iluminat public cu becuri LED dimabile, reglate prin calculator în funcție de orele de circulație. În prima fază, au fost înlocuite corpurile de iluminat clasice, iar ulterior s-a trecut la integrarea unui sistem care permite reglarea intensității. Totuși, infrastructura electrică veche a ENEL creează încă probleme. Caburile neizolate, afectate de ploi și vânt, generează defecțiuni dese, iar lipsa unui abonament cu o firmă de mentenanță îngreunează intervențiile rapide.

Educația – o prioritate pe termen lung

Școala gimnazială și grădinițele din comună au fost renovate în ultimii ani. Cu toate acestea, un corp de clădire mai vechi a început să prezinte semne de degradare, fiind afectat de tasare. Administrația locală a transmis o solicitare oficială către Prefectură și Compania Națională de Investiții pentru obținerea de fonduri în vederea reabilitării. Viceprimarul Chiriac subliniază că siguranța elevilor și calitatea mediului educațional rămân priorități.

Energie verde pentru un viitor sustenabil

Un proiect de viitor extrem de ambițios este construcția unui parc fotovoltaic care să asigure alimentarea cu energie electrică a tuturor clădirilor publice din comună. Proiectul este deja în faza de proiectare, iar finanțarea provine de la Ministerul Energiei. După aprobarea finală și publicarea pe platforma SICAP, investiția ar putea fi pusă rapid în aplicare. Chiar dacă nu va acoperi integral consumul energetic, acest parc reprezintă un pas uriaș spre sustenabilitate și reducerea costurilor publice.

Turism ecologic și recreere pe malul Dunării

Poziționată pe malul Brațului Borcea al Dunării, Jegălia are un potențial turistic de invidiat. Administrația locală a început promovarea turismului ecologic, cu accent pe pescuit sportiv, observarea faunei și activități de tip drumeții. Se lucrează la amenajarea unor trasee turistice, iar planurile includ și piste de biciclete, zone de agrement și spații verzi pe malul Dunării. Aceste inițiative nu doar că încurajează un stil de viață activ, dar pot atrage și investitori în domeniul turismului rural.

Advertisement

Izlazul comunal – între cerere și compromis

Gestionarea izlazului comunal este una dintre cele mai complexe responsabilități ale administrației. La Jegălia, există aproximativ 630 de hectare de teren atribuite crescătorilor de animale, în funcție de numărul de capete. Împărțirea pășunilor se face prin încredințare directă, iar terenul arabil este scos la licitație. Prețurile pornesc de la 220 lei/ha pentru pășune și 320 lei/ha pentru arabil. Deși suprafața irigabilă este limitată, administrația încearcă să mențină un echilibru între cerințele crescătorilor și disponibilitatea terenului, inclusiv în zonele mai puțin dorite, cum este cea din deal.

Comuna Jegălia dovedește că dezvoltarea rurală nu este doar un concept teoretic, ci o realitate posibilă acolo unde administrația locală acționează responsabil, transparent și cu viziune. De la drumuri și iluminat public, până la turism ecologic și soluții pentru mediu, Jegălia oferă un model replicabil pentru alte comune din județul Călărași și nu numai. Cu pași siguri și strategii clare, comuna se transformă într-un spațiu atractiv atât pentru trai, cât și pentru investiții și recreere.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Administrație Locală

Scandal în ședința Consiliului Local Călărași din 25 septembrie! „Scandal pe piața pepenilor! Consilierii acuză haos și concurență neloială

Published

on

Ședința ordinară a Consiliului Local Călărași din 25 septembrie s-a transformat într-un circ politic cu acuzații, ironii și replici tăioase. De la întrebări despre banii publici și proiectele primarului Marius Dulce, până la răfuieli pe tarabele cu pepeni și struguri vânduți ca „de producător”, consilierii și-au aruncat vorbe grele și au încins atmosfera.

Consilierul PNL Elena Nicolache l-a luat direct pe primar la întrebări, cerând explicații pentru un nou proiect de finanțare. „Ieri spuneați că nu sunt bani, acum faceți alt împrumut. Cum vine asta?”, a întrebat Nicolache. Edilul Marius Dulce a încercat să își justifice decizia, dar intervenția consilierului PSD Carmen Filimon a aprins și mai tare spiritele: „Ați monopolizat toată ședința! Asta nu e interpelare, e spectacol!”. Sala a izbucnit în râsete și rumoare, iar Nicolache a cerut în scris răspunsuri clare.

Nici comerțul stradal nu a scăpat de ceartă. Amelia Giurcan, consilier USR, a ridicat, din nou, problema tarabelor cu pepeni și a vânzătorilor care ocupă colțurile de stradă fără reguli clare. „Oamenii cer curățenie și ordine, nu haos și politică în piețe”, a declarat ea. Primarul Dulce a recunoscut că situația nu este ușor de gestionat și a promis noi reguli din anul viitor, cu taxe de concesiune mai mari și zone bine stabilite pentru comercianți.

Giurcan a descris și „jungla” din piață: concurență neloială, vânzători care nu respectă regulile și influențe politice în împărțirea spațiilor. Nicolache a mers mai departe și a reclamat existența unor comercianți „mascați” în producători locali: „Avem struguri din Ostrov vânduți ca fiind din Călărași. Asta e corect față de cei care chiar muncesc pământul aici?”.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

VIDEO / SHOW LA CONSILIUL LOCAL! AMELIA GIURCAN L-A FĂCUT „CAMELEON” PE ALIN DRĂGULIN: „FACEȚI PLEDOARIE PESEDISTĂ!”

Published

on

Scandal și replici acide în ședința Consiliului Local Călărași de joi, 25 septembrie 2025! Consilierul USR Amelia Giurcan l-a atacat dur pe liberalul Alin Drăgulin, pe tema împrumutului de 350 de miliarde de lei vechi pe care primarul Marius Dulce (PSD) vrea să îl facă pentru dezvoltarea municipiului.

Giurcan a spus că banii ar sufoca bugetul de funcționare al primăriei și a acuzat lipsa de transparență în gestionarea acestora:
👉 „Am impresia că banii se duc mai mult pe cheltuieli de personal decât pe investiții reale. Acest credit riscă să blocheze funcționarea primăriei!”

Replica nu a întârziat să vină. Directorul economic Nae Valentina a explicat că alte credite au fost deja rambursate anticipat, fără dobânzi restante, iar banii actuali sunt necesari pentru a atrage fonduri europene. În 2028 gradul de îndatorare ar urma să fie de maximum 20%.

Primarul Marius Dulce a intervenit și el, subliniind că banii sunt pentru proiecte europene și pentru refinanțarea unor credite la o dobândă mai mică.

Advertisement

Drăgulin vs. Giurcan – duel de replici tăioase

Alin Drăgulin, fost candidat PNL la primărie, a acuzat-o pe Giurcan că dramatizează și a venit cu cifre: 24 milioane lei cash din care 35% merg la proiecte europene, 11 milioane lei împrumuturi pentru obiective locale – Piața Mare, str. București, Liceul Agricol.

Când Giurcan a insistat că este „înduioșată” de explicații, Drăgulin a răbufnit:
👉 „Nu vreau să fac CAN-CAN, nu am făcut niciodată! Mi-ați smuls o lacrimă… Sunteți cameleon… Faceți pledoarie pesedistă!”

În timp ce cei doi se duelau în replici, consilierii PSD s-au amuzat copios, iar doctorița Filimon chiar a glumit că Giurcan ar avea nevoie de „un consult psihiatric”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Administrație Locală

Primarul Dulce: „Pentru proprietățile nelocuite nu se plătește taxa de salubritate”. Procedura legală pe care cetățenii trebuie să o îndeplinească

Published

on

Foto CălărașiPRESS.ro/ Marius Dulce, edilul municipiului Călărași

În cadrul discuțiilor din ședința Consiliului Local Călărași din 25 septembrie 2025, primarul Marius Dulce a clarificat că, potrivit unei hotărâri recente, proprietarii nu mai trebuie să plătească taxa de salubritate pentru imobilele în care nu locuiesc efectiv. Excepție fac doar situațiile în care locuințele sunt închiriate.

Clarificări privind plata taxei

În urma întrebărilor adresate de cetățeni, edilul a explicat că administrația locală a modificat regulile pentru a evita plata nedreaptă a taxei de gunoi în cazul locuințelor goale.

Dacă într-o proprietate nu locuiește nimeni, nu se plătește absolut nimic. Am scos această obligație printr-o hotărâre recentă, tocmai pentru că nu era normal să împovărăm oamenii. Se plătește doar dacă acolo există chiriași”, a precizat primarul Dulce.

Situația anterioară, considerată împovărătoare

Anterior, proprietarii erau obligați să achite taxa de salubritate pentru fiecare locuință deținută, chiar dacă aceasta nu era folosită. Măsura a generat nemulțumiri și numeroase contestații, mai ales din partea celor care au apartamente moștenite sau case de vacanță.

Advertisement

„Nu avea rost să stăm toată ziua să ne certăm cu cetățenii pentru spații în care nu locuiește nimeni. Am simplificat regulile și am eliminat plata acolo unde proprietatea rămâne liberă”, a mai spus edilul.

Excepția: imobilele închiriate

Primarul a precizat însă că situația se schimbă dacă locuința este ocupată de chiriași:
„Dacă există chiriași, atunci trebuie declarat numărul de persoane și se achită taxa în funcție de aceștia. Nu putem exclude din calcul locuințele care generează deșeuri.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading