La zi
Compania Rețele Electrice Dobrogea modernizează liniile electrice aeriene în județul Călărași printr-un proiect important
Compania Rețele Electrice Dobrogea atrage o nouă finanțare europeană, de 57 milioane lei, pentru investiții în infrastructura de distribuție din județul Călărași
- Companiile Rețele Electrice Dobrogea, Rețele Electrice Muntenia și Rețele Electrice Banat vor derula 3 proiecte, în valoare de peste 265 milioane de lei, din care finanțările europene vor acoperi aproximativ 191 milioane de lei
- Valoarea totală a proiectelor cu fonduri europene derulate de operatorii Rețele Electrice prin Fondul pentru Modernizare depășește astfel 1,1 miliarde de lei
București, 1 august 2024 – Ministerul Energiei și companiile Rețele Electrice Dobrogea, Rețele Electrice Banat și Rețele Electrice Muntenia (parte a grupului PPC în România) au semnat trei noi contracte de finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte care vizează infrastructura de distribuție de energie electrică în județele Călărași, Ilfov și Arad.
Cele trei proiecte de investiții care vor fi derulate de către operatorii de distribuție de energie electrică au o valoare totală de peste 265 milioane de lei (fără TVA), din care suma acoperită prin Fondul de Modernizare va fi de circa 191 milioane de lei (fără TVA).
Proiectele vizează îmbunătățirea calității serviciilor pentru consumatorii din comuna Perișoru (județul Călărași), comuna Mogoșoaia (Ilfov), , precum și orașul Nădlac (județul Arad). Ca parte a proiectelor, peste 90 de posturi de transformare vor fi modernizate, precum și aproximativ 126 de km de rețea de medie tensiune, respectiv 170 de km de cabluri de joasă tensiune, iar aproximativ 5.000 de branșamente vor fi refăcute.
Rețele Electrice Dobrogea va derula în județul Călărași un proiect de modernizare a liniei electrice aeriene (LEA) 20kV din zona comunei Perișoru, cu o valoare de 81,3 milioane de lei, fără TVA, din care suma maximă din Fondul pentru Modernizare este de 57 milioane de lei. Lucrările vor consta în
modernizarea rețelelor de medie și joasă tensiune pe distanță însumată de aproximativ 85 de km, prin înlocuirea cablurilor și conductoarelor MT și JT, modernizarea a 11 posturi de transformare și instalarea de 9 posturi noi, introducerea elementelor de rețea în sistem de telecontrol și refacerea a peste 2.500 de branșamente.
Rețele Electrice Muntenia va implementa un proiect ce vizează localitatea Mogoșoaia și, parțial, Chitila, Ilfov, unde valoarea totală a proiectului este de 61,4 milioane de lei, fără TVA, din care valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 48,3 milioane de lei. Vor fi vizate în total 58 de posturi de transformare, din care 25 existente și 33 care urmează să fie instalate. Rețeaua de medie tensiune va fi modernizată și extinsă pe o lungime de peste 80 de km, din care 57 de km de cabluri înlocuite și 22,6 km nou instalate. De asemenea, rețeaua de joasă tensiune va fi extinsă cu aproape 6 km.
Rețele Electrice Banat va implementa un proiect în localitatea Nădlac, județul Arad. Proiectul de modernizare care va fi derulat de către operatorul de distribuție a energiei electrice va consta în trecerea parțială în subteran a liniilor aeriene de medie tensiune pe o distanță de 13,5 km, demontarea unui număr de 18 posturi de transformare aeriene și transformarea în anvelopă de beton, trecerea parțială în subteran a unor linii electrice aeriene (LEA) de joasă tensiune și înlocuirea conductoarelor cu unele izolate pe o lungime totală de 155 km. De asemenea, peste 2.700 de branșamente vor fi înlocuite. Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 122,5 milioane de lei, fără TVA, din care valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 85,9 milioane de lei.
Valabilitatea celor trei contracte se încheie la expirarea perioadei de monitorizare a durabilității proiectelor, adică 5 ani de la data punerii în funcțiune a investițiilor.
Mihai Pește, director general al companiilor Rețele Electrice: ”Cele trei contracte semnate astăzi, cu o valoare totală de aproape 265 milioane de lei, se adaugă celorlalte 12 deja semnate în ultimul an, prin care am securizat cel puțin un proiect de anvergură în fiecare dintre județele unde ne desfășurăm activitatea. Astfel, avem în derulare, în diferite stadii, proiecte de peste 1,1 miliarde de lei susținute prin Fondul de Modernizare, în beneficiul consumatorilor din comunități diverse din nouă județe. Ne concentrăm în egală măsură pe lucrări din zone rurale și urbane mici unde trecem o parte a rețelelor de medie tensiune în subteran pentru a crește gradul de reziliență al acestora, protejându-le de condiții meteo extreme și facem același lucru și cu o parte dintre posturile de transformare pe care le trecem de pe stâlp în anvelope de beton sau le modernizăm pe cele existente. Vizăm și localități din zona periurbană a Bucureștiului, cu grad accelerat de dezvoltare, pentru care este nevoie de redimensionarea structurii elementelor de rețea. Cu fiecare nou proiect avansăm pentru a spori gradul de reziliență al rețelei de distribuție pentru tranziția energetică și pentru a ne demonstra angajamentul față de clienții noștri.”
Până în prezent, valoarea totală a proiectelor din fonduri nerambursabile semnate prin Fondul pentru Modernizare de cele trei societăți Rețele Electrice (inclusiv a celor la care se face referire mai sus) se ridică la peste 1,1 miliarde de lei fără TVA, din care valoarea granturilor este de peste 844 milioane de lei, fără TVA.
Companiile Rețele Electrice operează rețele cu o lungime totală de peste 134.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului PPC. Rețelele electrice operate de către cele trei companii Rețele Electrice numără 288 de stații de transformare și peste 25.000 de posturi de transformare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.
Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.
Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.
Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.
Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze și unul dintre cei mai cunoscuți luptători plătiți români, ajunge astăzi în România, escortat de polițiști, după ce a fost reținut în septembrie pe aeroportul din Dubai. Alături de el se află fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra, toți trei urmăriți penal în același dosar grav.
Potra, supranumit adesea „mercenarul lui Georgescu”, a părăsit România la începutul anului, imediat după ce autoritățile au emis mandate de arestare preventivă pe numele lor. Acuzațiile sunt extrem de serioase: procurorii susțin că, în decembrie anul trecut, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, Potra s-ar fi întâlnit în secret cu fostul candidat suveranist Călin Georgescu la o fermă de cai din Ilfov. Acolo, cei doi ar fi pus la cale un plan de transformare a protestelor pașnice în acțiuni violente, menite să răstoarne ordinea constituțională a țării.
Cu o experiență vastă în zone de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, unde a protejat lideri importanți și a condus operațiuni paramilitare, Potra ar fi coordonat un grup de aproximativ douăzeci de persoane cu pregătire militară. Ancheta a dezvăluit și alte nereguli: arme deținute ilegal, evaziune fiscală din veniturile obținute ca mercenar și chiar finanțare ascunsă a campaniei electorale a lui Georgescu.
Reținut în Dubai chiar când încerca să plece spre Moscova, Potra a ales să se predea voluntar autorităților române, declarând că dorește să-și dovedească nevinovăția în fața justiției și că îi este dor de familie. Aeronava care îi transportă pe cei trei a decolat deja din Emiratele Arabe Unite și se îndreaptă spre București. La aterizare, ei vor fi preluați imediat și prezentați procurorilor Parchetului General, urmând probabil să fie încarcerați.
Aducerea lui Potra în țară marchează un moment important în dosarul care a zguduit scena politică românească, ridicând întrebări despre securitatea națională și influențele externe asupra evenimentelor din ultimul an. Procesul se anunță unul dintre cele mai urmărite din ultimii ani, cu implicații majore pentru toți cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR amână până pe 4 februarie judecata unei sesizări care ar putea bloca definitiv majorarea taxelor locale din 2026
București, 20 noiembrie 2025 – Curtea Constituțională a României (CCR) a decis astăzi amânarea până pe 4 februarie 2026 a pronunțării asupra unei obiecții de neconstituționalitate depuse împotriva legii care prevede creșterea substanțială a impozitelor locale și a taxelor auto începând de la 1 ianuarie 2026.
Legea, adoptată marți de Parlament după reexaminare (în urma eliminării prevederilor declarate anterior neconstituționale privind testele poligraf la ANAF și Vamă), prevede:
- Actualizarea valorilor impozabile pentru clădiri și terenuri cu un factor de aproximativ 2,68 (bazat pe grila notarială actualizată), ceea ce va duce la creșteri medii ale impozitelor pe locuințe de până la 75-80%;
- Introducerea principiului „poluatorul plătește” la impozitul auto, cu majorări semnificative pentru vehiculele poluante;
- O taxă fixă de 25 de lei pentru coletele extracomunitare sub 150 euro (intră în vigoare tot din 1 ianuarie 2026).
Deși legea a fost votată și trimisă la promulgare, o sesizare de neconstituționalitate depusă împotriva ei face ca actul normativ să nu poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 cât timp dosarul este pe rolul CCR. Prin fixarea termenului de judecată abia pe 4 februarie, judecătorii constituționali blochează practic aplicarea majorărilor la începutul anului viitor.
Surse judiciare și guvernamentale confirmă că, în lipsa unei decizii CCR până la finalul lui 2025, autoritățile locale nu vor putea emite decizii de impunere pe noile valori, iar contribuabilii vor plăti în continuare impozitele la nivelul actualizat doar cu inflația (aproximativ +5-6% față de 2025).
Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că majorările sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, însă decizia de astăzi a CCR reprezintă o lovitură majoră pentru planurile fiscale ale Guvernului. Dacă sesizarea va fi admisă în februarie, legea ar putea fi declarată neconstituțională în ansamblu sau parțial, ceea ce ar amâna sau anula creșterile.
Contribuabilii primesc astfel o amânare neașteptată de cel puțin o lună, iar primăriile riscă să piardă venituri importante estimate la miliarde de lei în 2026. Următorul termen, 4 februarie, va decide dacă românii vor plăti sau nu impozite mai mari chiar de la începutul anului viitor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ANAF cere sechestru pe toată averea lui Klaus Iohannis
România pică cu TURCIA în semifinala barajului pentru Mondialul 2026!
Mercenarul Horațiu Potra, adus sub escortă din Dubai!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
