Opoziția a lansat miercuri o ofensivă coordonată împotriva Guvernului, depunând în plenul Senatului trei moțiuni simple care ating domenii-cheie: politica externă, Apărarea și Educația. Anunțate încă din vacanța parlamentară, inițiativele AUR și PACE – Întâi România vor fi dezbătute și supuse votului luni, de la ora 16:00. Autorii acuză lipsa de transparență, declarații considerate hazardate și o administrare deficitară a unor sectoare esențiale pentru funcționarea statului.

Acordul UE–Mercosur, contestat în Senat

Prima moțiune o vizează pe ministra Oana Țoiu și critică modul în care Guvernul a gestionat poziția României în negocierile europene privind acordul comercial UE–Mercosur. Semnată de 47 de senatori, moțiunea susține că Executivul ar fi intrat într-un angajament strategic fără o analiză de impact solidă și fără consultarea actorilor interni relevanți. Liderul grupului AUR, Petrișor Peiu, a prezentat documentul în plen, reclamând lipsa de transparență a mandatului de negociere.

Ministrul Apărării, criticat pentru declarații publice

A doua moțiune îl are în centru pe ministrul Apărării, Radu Miruță. Susținută de 41 de senatori și introdusă de Dorin Petrea (PACE – Întâi România), aceasta reproșează oficialului declarații considerate neinspirate și absența unei viziuni strategice coerente. Inițiatorii avertizează că astfel de poziționări pot afecta credibilitatea României în domeniul securității.

Educația, un nou front politic

Cea de-a treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în calitatea sa de ministru interimar al Educației. Documentul, semnat tot de 41 de senatori și depus de Ninel Peia, critică modul în care sunt gestionate problemele din învățământul superior și impactul măsurilor bugetare asupra studenților. Inițiatorii avertizează asupra riscului degradării calității actului educațional și acuză lipsa unor soluții reale.

Consecințe politice

Deși moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor, ele transmit un semnal politic puternic și pot amplifica presiunea asupra Guvernului într-un moment sensibil.

Mii de angajați din învățământ sunt așteptați astăzi în Piața Victoriei, unde cele trei mari federații sindicale – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – organizează un protest amplu împotriva măsurilor adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. La manifestație se va alătura și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, care își exprimă solidaritatea cu profesorii și îngrijorarea față de diminuarea finanțării educației.

Protestul este programat în intervalul prânzului, iar organizatorii estimează participarea a aproximativ două mii de persoane. Cadrele didactice acuză faptul că noile măsuri afectează direct salarizarea, normele de lucru, numărul de elevi la clasă, plata cu ora și statutul profesional. Mulți profesori au pierdut, de la începutul anului, drepturi precum norma de hrană sau tichetele de vacanță, iar sindicatele consideră că aceste tăieri subminează stabilitatea sistemului și descurajează rămânerea în profesie.

Reprezentanții sindicatelor cer abrogarea pachetului de austeritate care a modificat structura normei didactice, a redus sprijinul financiar pentru personalul din școli și a afectat bursele elevilor și studenților. Ei solicită revenirea la reglementările anterioare, precum și reluarea dialogului real cu Guvernul pentru găsirea unor soluții care să nu lovească în educație.

Studenții din ANOSR se alătură protestului pentru a atrage atenția asupra reducerii bugetului alocat Ministerului Educației, măsură care riscă să afecteze investițiile în campusuri, bursele și programele de sprijin academic. Ei avertizează că diminuarea finanțării va avea consecințe directe asupra calității actului educațional.

Manifestația de astăzi reprezintă primul protest de amploare al începutului de an și vine într-un moment în care nemulțumirile din sistemul de învățământ se acumulează. Sindicatele transmit că vor continua acțiunile publice dacă Guvernul nu revine asupra deciziilor considerate nedrepte și dăunătoare pentru întregul sector educațional.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că majorările recente ale taxelor și impozitelor locale au împins populația peste „limita de suportabilitate”, iar Guvernul trebuie să dea dovadă de maturitate și să revină asupra unor decizii considerate excesive.

Hunor a explicat că UDMR a cerut ca primarii să poată ajusta taxele în intervalul permis de lege, cu posibilitatea de a le reduce cu până la 50% înainte de aprobarea bugetelor locale. El a subliniat că cele mai afectate sunt taxele pentru autovehicule – în special după eliminarea facilităților pentru hibride – și impozitele pe clădiri, unde creșterile au depășit cu mult estimările inițiale.

Potrivit acestuia, presiunea economică asupra populației, amplificată de inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare, justifică o recalibrare a politicilor fiscale. Hunor a atras atenția că Guvernul nu poate ignora nemulțumirea oamenilor și a dat exemplu măsurile deja luate pentru locuitorii din Delta Dunării și Munții Apuseni.

El a criticat și eliminarea scutirilor de impozite pentru persoanele cu dizabilități, considerând că necesitatea reducerii deficitului bugetar a generat „decizii nechibzuite”. În unele cazuri, spune liderul UDMR, taxele au crescut chiar și de 100–250 %, din cauza eliminării mai multor facilități fiscale.

Hunor a afirmat că a discutat deja cu premierul Ilie Bolojan, pe care îl descrie drept „un dur”, iar acesta i-a cerut timp pentru analiză. Totuși, liderul UDMR avertizează că, fără ajustări, Guvernul riscă să piardă sprijinul public până în vară.

Într-un comunicat oficial, UDMR a transmis că furia oamenilor este justificată și a anunțat inițierea unor măsuri care să permită reducerea taxelor locale și reintroducerea facilităților fiscale, precum și acordarea unui sprijin suplimentar pensionarilor cu venituri mici.