Știri
CJ Călărași prezintă stadiul lucrărilor la Centrul de Zi pentru copii cu Sindrom Down și tulburări de spectru autist
CJ Călărași și Fundația SERA vor construi un Centru de recuperare destinat copiilor diagnosticați cu autism și Sindrom Down.
https://www.facebook.com/calarasipress/videos/275382336586130/?vh=e
In data de 28 mai 2019 președintele C.J. Călărași Vasile Iliuță și directorul executiv al Fundației SERA, domnul Bogdan Simion, au fost prezenți în incinta fostei unități militare situate pe str. Independenței din Călărași pentru a prezenta planul lucrărilor ce vor începe la obiectivul “Centru de recuperare destinat copiilor diagnosticaţi cu Sindrom Down şi autism”.
În incinta fostei unități miilitare s-a construit deja un bloc de tip A.N.L. destinat personalului medical care lucrează în Spitalul Județean de Urgență Călărași.
Amplasamentul a fost predat, iar valoarea totală a proiectului se estimează a fi la 420.000 de euro, din care 63.000 de euro aparțit Consiliului Județean Călărași. Ampalsamentul pe care se construiește Centru de Zi pentru copiii sindrom Down și autism are o intindedre de aproximativ 500 mp.
Iată ce declara președintele Vasile Iliuță în anul 2019
Vasile Iliuță: “Astăzi predăm amplasamentul pentru construirea unui Centru SERA pentru copiii cu dizabilităţi care vor fi preluaţi din sIstem sau din cadrul familiilor cu probleme. Încă de la preluarea mandatului, am încercat ca tot ce am promis călărăşenilor să devină realitate. Ne interesează problemele de acest gen ale cetăţenilor.
Împreună cu Fundaţia SERA, reprezentată astăzi de directorul executiv domnul Bogdan Simion, am reuşit să demarăm acest proiect care va avea o valoare totală de 420 de mii de euro, fiind vorba de 500 mp de construcţie. Contribuţia Consiliului Judeţean este de 63 de mii de euro iar a Fundaţiei SERA, de 357 de mii de euro. Utilităţile, drumul şi toate celelalte obiective care nu sunt incluse în proiect vor fi preluate de Consiliul Judeţean ca să putem asigura punerea în funcţiune a acestui proiect” – declară președintele CJ, Vasile Iliuță – 28 mai 2019
DIRECTORUL FUNDATIEI SERA SPRIJINĂ JUDEȚUL CALARASI
Bogdan Simion – directorul executiv al Fundaţiei SERA: “Fundaţia SERA are o intervenţie începând cu 1997 în Călăraşi. A fost o perioadă în care n-am mai venit probabil pentru că DGASPC n-a mai avut nevoie de ajutorul nostru. La cererea Consiliului Judeţean ne-am întors şi practic construim un Centru de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi atât pentru cei din centrele şi asistenţa maternală a Direcţiei cât şi pentru cei care provin din cadrul familiilor din comunitate, ceea ce înseamnă Călăraşiul şi periferia. Pentru noi este al 52-lea centru de recuperare pentru copiii cu handicap pe care-l facem în ţară alături de Consiliile Judeţene şi Direcţiile Generale de Asistenţă Socială”.
Directorul Eduard Grama: “Sunt mulţi copii cu astfel de probleme şi atunci am decis să facem ceva pentru ca acestea să fie rezolvate.”
Directorul Direcției Dezvoltare din cadrul CJ Călărași, Eduard Grama a declarat: “Un nou proiect al echipei Direcției de Dezvoltare din cadrul Consiliului Județean Călărași prinde contur. Împreună cu colegii mei cărora le mulţumesc, am identificat această problemă la nivel de judeţ. Sunt mulţi copii cu astfel de probleme şi atunci am decis să facem ceva pentru ca acestea să fie rezolvate. Am contactat SERA şi le mulţumim şi pe această cale pentru faptul că disponibilitatea lor a fost maximă. E adevărat că şi noi am fost destul de insistenţi pentru ca lucrurile să se mişte foarte repede. Anul trecut am pornit acest proiect şi astăzi suntem aici pentru predarea amplasamentului. Sunt convins că aceşti copii cât şi părinţii lor vor beneficia de condiţii foarte bune.”
Lucrările acestui Centru au demarat încă din prima luna de la predarea amplasamentului. Durata de finalizare a proiectului se întinde pe 9 luni.
Directorul Fundației SERA declara anul trecut ca a obținut in timp foarte scurt autorizația de construire iar procedura de selecție a fost eliberată in prima luna de la predarea amplasamentului.
Directorul Fundației SERA, Bogdan Simion a mai adăugat: “Va fi un Centru de zi în care copilul va fi îngrijit doar pe durata zilei. În mod normal va avea o capacitate de 36 de copii / zi cu funcţiunile esenţiale pe reabilitare: kinetoterapie, hidroterapie, educaţie specială, logopedie, consiliere psihologică.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Laptele cu usturoi este un remediu naturist tradițional, foarte apreciat în medicina ayurvedică și populară, folosit de secole pentru susținerea sănătății. Combină proprietățile antibacteriene și antiinflamatoare ale usturoiului cu nutrienții din lapte, oferind un sprijin natural pentru diverse afecțiuni. Deși multe beneficii sunt susținute de tradiție și studii preliminare pe usturoi, nu înlocuiește tratamentele medicale – consultă întotdeauna un medic înainte de utilizare.
Iată principalele beneficii raportate:
- Elimină paraziții intestinali – Usturoiul are proprietăți antiparazitare tradiționale, eficient împotriva unor viermi intestinali.
- Combate insomnia – Consumată caldă, băutura ajută la relaxare și inducerea somnului, datorită efectului calmant.
- Ameliorează tusea uscată – Mai eficientă dacă laptele este încălzit și adăugată o linguriță de miere; acționează ca expectorant natural.
- Susține în caz de astm – Poate reduce simptomele respiratorii, datorită compușilor antiinflamatori din usturoi.
- Îmbunătățește starea în tuberculoză – Tradițional folosit pentru afecțiuni pulmonare, dar fără dovezi științifice solide pentru vindecare.
- Menține sănătatea tractului digestiv – Stimulează digestia, reduce balonarea și susține flora intestinală.
- Ajută în pneumonie – Proprietăți antibacteriene pot oferi sprijin, dar nu tratează boala.
- Reduce durerile articulare din artrită – Efect antiinflamator poate ameliora inflamația și durerea.
- Scade colesterolul – Usturoiul contribuie semnificativ la reducerea LDL-ului (“colesterolul rău”), susținut de unele studii.
- Susține sănătatea cardiacă – Poate îmbunătăți circulația și reduce riscurile cardiovasculare.
Cum prepari acest remediu:
Ai nevoie de un cățel de usturoi românesc (preferabil, pentru proprietăți mai intense) și 500 ml lapte proaspăt de vacă sau de capră. Curăță și zdrobește usturoiul, apoi amestecă-l în lapte. Consumă amestecul pe parcursul unei zile întregi, până când simptomele se ameliorează. Pentru un efect mai bun, poți încălzi laptele ușor (fără a-l fierbe intens, pentru a păstra compușii activi).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Chirurgul” de Leslie Wolfe
Dansatoarea cu guler (Myioborus torquatus)
Nicu Gogoașă – Românul salvat de soartă de pe Titanic
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
