Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat luni o decizie definitivă de achitare în cazul fostului ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care era acuzat de abuz în serviciu. Hotărârea răstoarnă sentința primei instanțe, unde un complet de trei judecători îl condamnase la doi ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii DNA susținuseră că, în perioada 2017–2018, pe când era ministru al Sănătății, Bodog ar fi falsificat semnături pe două contracte de muncă pentru a acoperi absența totală a unei consiliere, care ar fi încasat salariul timp de un an fără să se prezinte la serviciu.

Completul de cinci judecători al ICCJ a stabilit însă că nu sunt întrunite elementele infracțiunii de abuz în serviciu, argumentând că activitatea consilierului personal se poate desfășura de la distanță, iar natura atribuțiilor nu impune prezență fizică la sediul instituției. Instanța a subliniat că funcția este una bazată pe încredere și colaborare directă, cu un conținut preponderent intelectual, dificil de evaluat prin criterii cantitative.

Judecătorii au mai arătat că eventualele nereguli administrative privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi încadrate în sfera penală, întrucât dreptul penal are caracter de ultima ratio și nu poate sancționa deficiențe de organizare instituțională.

În ceea ce privește acuzațiile de fals intelectual, Înalta Curte a considerat că acestea nu pot exista independent de presupusa faptă principală de abuz în serviciu, iar în lipsa acesteia nu se justifică răspunderea penală.

În prima instanță, Bodog fusese condamnat în decembrie 2024 la doi ani de închisoare cu suspendare și obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Oradea sau la Protopopiatul Ortodox Român Oradea.

Potrivit DNA, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, ministrul ar fi permis ca angajata sa, Olivia Andreea Marcu, să încaseze salariul fără să se prezinte la serviciu, semnând în locul ei documente oficiale și atestând în mod nereal prezența acesteia. Ancheta susținea că Bodog nu ar fi dispus nicio măsură disciplinară, deși cunoștea situația.

n fiecare zi, milioane de oameni trăiesc cu teama unui atac de cord, chiar și atunci când respectă tratamentele recomandate și își controlează atent alimentația. De zeci de ani, medicina s‑a concentrat pe colesterol, pe depunerile de pe vasele de sânge și pe medicamente care încetinesc evoluția bolii. Totuși, cercetările recente arată că adevărata cheie ar putea fi mult mai profundă: sistemul imunitar.

O serie de descoperiri din ultimii ani sugerează că inflamația joacă un rol decisiv în deteriorarea inimii după un infarct. În loc să fie doar o consecință, inflamația devine un factor care amplifică distrugerea celulelor cardiace. Aici intervine ideea revoluționară: stimularea anumitor celule imunitare care au rol protector, în special celulele reglatoare, capabile să reducă inflamația și să limiteze formarea țesutului cicatricial.

Această abordare, considerată până de curând imposibilă, ar putea permite inimii să se vindece mai eficient, să își păstreze funcția și chiar să își regenereze parțial țesutul. În loc să tratăm doar efectele, imunoterapia ar acționa asupra mecanismului care declanșează deteriorarea.

Imaginați‑vă un tratament care nu doar previne un nou atac de cord, ci ajută inima să se refacă după unul deja produs. Un tratament care nu se limitează la a reduce colesterolul, ci intervine direct în procesul inflamator care slăbește mușchiul cardiac. Aceasta este promisiunea noii direcții de cercetare: o medicină cardiacă mai precisă, mai personalizată și, mai ales, mai eficientă.

Deși tehnologia este încă în dezvoltare, rezultatele preclinice sunt încurajatoare. Dacă aceste terapii vor fi confirmate în studii clinice, ele ar putea schimba radical modul în care înțelegem și tratăm bolile inimii. Pentru prima dată, lupta împotriva atacurilor de cord ar putea fi dusă nu doar cu medicamente clasice, ci cu propriul nostru sistem imunitar, transformat în aliat.

Premiile Grammy 2026 au adus în prim‑plan o competiție intensă și o serie de momente care au redefinit scena muzicală internațională. Gala desfășurată la Los Angeles a confirmat două nume ca forțe dominante ale ediției: Bad Bunny și Kendrick Lamar, artiști care au transformat seara într‑un spectacol al recordurilor și al recunoașterii globale.

Albumul Anului a revenit lui Bad Bunny, care a scris istorie cu un material integral în limba spaniolă, consolidându‑și statutul de artist cu impact mondial. Energia, autenticitatea și forța culturală a albumului au fost celebrate de public și de industrie, marcând un moment de cotitură pentru reprezentarea muzicii latino la nivel internațional.

În același timp, Kendrick Lamar a dominat zona rap și a marilor categorii, confirmându‑și reputația de artist vizionar. Colaborarea sa cu SZA a fost recompensată cu Recordul Anului, o piesă care a devenit rapid un reper al anului muzical. Lamar a adunat mai multe trofee importante, consolidându‑și poziția în istoria premiilor și demonstrând încă o dată că rămâne una dintre cele mai influente voci ale generației sale.

Categoria Cântecul Anului a fost câștigată de Billie Eilish, care a continuat să impresioneze prin sensibilitate și rafinament, în timp ce titlul de Cel mai bun artist debutant a revenit unei voci noi din scena britanică, confirmând deschiderea tot mai mare a industriei către diversitate și experiment.

Gala din 2026 a fost, în ansamblu, o celebrare a pluralității culturale și a creativității fără frontiere. De la spectacolele live până la discursurile emoționante, totul a conturat imaginea unei industrii în continuă transformare, în care artiștii își afirmă identitatea și impactul în spații culturale tot mai variate.