La zi
Ciorba rădăuțeană, în trending pe Netflix datorită lui Charlie Ottley și iubitei sale din Călărași
Charlie Ottley, jurnalistul britanic de renume, și partenera sa, Mihai Oana, originară din Călărași, au reușit să aducă o rețetă tradițională de ciorbă rădăuțeană pe cele mai mari culmi ale succesului. Călătoria lor prin România a transformat această mâncare într-o stea internațională, iar Ottley a dedicat chiar un episod întreg din documentarul lor celebru “Flavours of Romania” acestei delicatese. Povestea lor de dragoste pentru ciorba rădăuțeană a făcut ca acest preparat să ajungă pe Netflix, devenind cunoscut în întreaga lume.
Serialul documentar “Flavours of Romania” poate fi acum vizionat pe Netflix, iar o secvență recentă din acesta prezintă renumita Ciorbă Rădăuțeană, o mâncare inventată de Cornelia Dumitrescu, originară din Botoșani.
Cornelia Dumitrescu, acum în vârstă de 77 de ani, s-a născut în Mihăileni, județul Botoșani, și a creat această ciorbă pe vremea când lucra într-un restaurant din județul Suceava.
Cu mândrie, putem spune că Ciorba Rădăuțeană a ajuns pe locul 12 în topul celor mai bune supe din lume, conform clasamentului realizat de Taste Atlas în aprilie 2023.
Reteta de ciorba rădăuțeană a Corneliei Dumitrescu este simplă și gustoasă, iar ingredientele includ un pui întreg, morcovi, pătrunjel, păstârnac, ceapă, țelină, ardei sau gogoșar, sare, piper, gălbenușuri, făină pentru dres ciorba, usturoi, smântână, ardei iute și oțet pentru servit (opțional). [Vezi aici modul de preparare.]
Acest succes nu a trecut neobservat, deoarece jurnalistul britanic lucrează pentru BBC, care a încheiat un contract valorând 100.000 de euro cu el pentru promovarea turismului în România. Această colaborare începe din 15 octombrie, când opt clipuri promoționale vor rula pe postul britanic de televiziune BBC. Scopul acestei campanii este de a atrage turiștii britanici să viziteze România și să le schimbe percepția despre țara noastră.
Această inițiativă deschide noi oportunități pentru turismul românesc, iar Charlie Ottley și rețeta sa de ciorba rădăuțeană se dovedesc a fi o combinație câștigătoare pentru a promova frumusețile României în lume.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Miercuri dimineața, Dana 5 din Portul Constanța a fost scena unui accident de muncă cumplit. În timpul înlocuirii unei anvelope la un utilaj de încărcare și ridicare containere, acesta a explodat violent. Din păcate, două persoane au decedat pe loc, iar o a treia a suferit escoriații și a fost transportată la spital.
UPDATE 31 decembrie, ora 10:53 Potrivit informațiilor oficiale, explozie s-a produs la un utilaj de manipulare containere în timp ce se efectua operațiunea de schimbare a anvelopei. Au murit doi bărbați (52 și 64 de ani), care nu au răspuns manevrelor de resuscitare. Un alt lucrător (57 de ani) a ajuns la spital cu traumatism la picior, iar un al patrulea bărbat (63 de ani) a refuzat transportul medical.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili exact cauzele exploziei și eventualele nereguli în procedurile de lucru. Un incident devastator care umbrește ultimele ore ale anului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ne asumăm în fiecare zi un angajament clar: siguranță, calitate și continuitate, cu transparență și orientare către nevoile dumneavoastră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul schimbă regulile concediilor medicale: prima zi nu va mai fi plătită, începând cu 2026
Guvernul României a decis modificarea modului de plată a concediilor medicale. Potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate în ultima ședință de guvern din 2025, prima zi a concediului medical nu va mai fi plătită, pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
Măsura vizează fiecare episod de boală și schimbă un mecanism aplicat până acum ani la rând.
Cine plătește concediul medical, de acum înainte
Conform noilor reguli:
- ziua 1 a concediului medical – neplătită;
- zilele 2–6 – suportate de angajator;
- din ziua a 7-a – costurile sunt preluate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Anterior, angajatorii plăteau primele cinci zile de concediu medical, iar din ziua a șasea intervenea CNAS.
Ministerul Sănătății: „Nu este o măsură definitivă”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că decizia are caracter temporar și urmărește reducerea abuzurilor.
Potrivit acestuia, măsura este menită să descurajeze concediile medicale scurte, de 2–3 zile, identificate frecvent în jurul sărbătorilor sau al „puntei” dintre zilele libere. Oficialul spune că, dacă fenomenul concediilor fictive scade semnificativ, ordonanța poate fi modificată sau chiar anulată înainte de termen.
Ce alternativă a fost respinsă
Guvernul a analizat și varianta introducerii unei contribuții CASS de 10% din indemnizația de concediu medical. Această opțiune a fost abandonată, considerându-se că ar fi produs pierderi mai mari pentru angajați decât eliminarea plății primei zile.
Practică existentă și în alte state UE
Ministerul Sănătății argumentează că măsura nu este o excepție la nivel european. În state precum Belgia sau Franța, în funcție de tipul asigurării și de codul de boală, prima sau chiar a doua zi de concediu medical nu este remunerată.
Impact bugetar: un miliard de lei anual
Economiile estimate se ridică la aproximativ un miliard de lei pe an. Potrivit ministrului Sănătății, banii vor fi direcționați către:
- introducerea de noi tratamente compensate, inclusiv pentru pacienți oncologici și boli rare;
- extinderea programelor de screening;
- finanțarea altor programe de sănătate publică.
În 2025, din măsuri similare, statul a economisit circa 500 de milioane de lei, sumă care a permis includerea a 41 de noi medicamente pe lista celor compensate.
Controale mai stricte
Ordonanța introduce și un mecanism prin care angajatorii pot sesiza direct Ministerul Sănătății sau CNAS în cazurile suspecte de abuz privind concediile medicale, urmând ca acestea să fie verificate prin proceduri clare.
Potrivit datelor prezentate de minister, România se numără printre puținele state UE unde, în anumite situații, concediul medical este plătit în proporție de 100% din salariu. În majoritatea țărilor europene, indemnizația se situează între 75% și 85%.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primarul comunei Borcea, mesaj de final de an către locuitori: „2025 a fost un an al provocărilor, dar și al realizărilor”
Tragedie dublă în Portul Constanța: explozie la utilaj și două vieți pierdute
ECOAQUA S.A. vă urează un An Nou fericit!
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
