Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -8°C | Anul XI Nr. 545

La zi

Ciorba rădăuțeană, în trending pe Netflix datorită lui Charlie Ottley și iubitei sale din Călărași

Published

on

Charlie Ottley, jurnalistul britanic de renume, și partenera sa, Mihai Oana, originară din Călărași, au reușit să aducă o rețetă tradițională de ciorbă rădăuțeană pe cele mai mari culmi ale succesului. Călătoria lor prin România a transformat această mâncare într-o stea internațională, iar Ottley a dedicat chiar un episod întreg din documentarul lor celebru “Flavours of Romania” acestei delicatese. Povestea lor de dragoste pentru ciorba rădăuțeană a făcut ca acest preparat să ajungă pe Netflix, devenind cunoscut în întreaga lume.


Serialul documentar “Flavours of Romania” poate fi acum vizionat pe Netflix, iar o secvență recentă din acesta prezintă renumita Ciorbă Rădăuțeană, o mâncare inventată de Cornelia Dumitrescu, originară din Botoșani.

Cornelia Dumitrescu, acum în vârstă de 77 de ani, s-a născut în Mihăileni, județul Botoșani, și a creat această ciorbă pe vremea când lucra într-un restaurant din județul Suceava.

Cu mândrie, putem spune că Ciorba Rădăuțeană a ajuns pe locul 12 în topul celor mai bune supe din lume, conform clasamentului realizat de Taste Atlas în aprilie 2023.

Reteta de ciorba rădăuțeană a Corneliei Dumitrescu este simplă și gustoasă, iar ingredientele includ un pui întreg, morcovi, pătrunjel, păstârnac, ceapă, țelină, ardei sau gogoșar, sare, piper, gălbenușuri, făină pentru dres ciorba, usturoi, smântână, ardei iute și oțet pentru servit (opțional). [Vezi aici modul de preparare.]

Advertisement

Acest succes nu a trecut neobservat, deoarece jurnalistul britanic lucrează pentru BBC, care a încheiat un contract valorând 100.000 de euro cu el pentru promovarea turismului în România. Această colaborare începe din 15 octombrie, când opt clipuri promoționale vor rula pe postul britanic de televiziune BBC. Scopul acestei campanii este de a atrage turiștii britanici să viziteze România și să le schimbe percepția despre țara noastră.

Această inițiativă deschide noi oportunități pentru turismul românesc, iar Charlie Ottley și rețeta sa de ciorba rădăuțeană se dovedesc a fi o combinație câștigătoare pentru a promova frumusețile României în lume.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Atenție, călărășeni! Nu dați bani pe locuri de veci – nu se vând și puteți rămâne păgubiți

Published

on

Administrația Cimitirelor trage un semnal de alarmă după ce tot mai mulți oameni au întrebat, în ultimele zile, dacă pot cumpăra sau vinde locuri de veci în Călărași. Răspunsul este clar și fără echivoc: locurile de veci NU se vând.

Pe românește, nu cumperi nimic. Locul de veci nu este proprietate, ci doar un drept de folosință (concesiune). Așa că orice „afacere” făcută pe sub mână este ilegală și nu valorează nimic în fața legii.

Ce se întâmplă, de fapt:

  • Nu există vânzare de locuri de veci
  • Nu există „înțelegere între oameni”
  • Nu există „chitanță de mână” care să te apere

Singura variantă legală:
Dreptul de concesiune poate fi trecut doar la rude apropiate, prin act notarial. Atât. În rest, totul este zero.

Atenție mare!
Dacă cineva vă cere bani pe un loc de veci, riscați să rămâneți fără bani și fără loc. Tranzacția nu produce niciun efect juridic.

Advertisement

Există și varianta în care titularul renunță la loc, iar acesta revine Administrației Cimitirelor, nu altei persoane.

Pentru informații corecte și sigure, oamenii sunt sfătuiți să se adreseze direct Administrația Cimitirelor Municipiului Călărași.

Mesajul autorităților este tranșant: nu cumpărați povești și nu aruncați banii pe tranzacții ilegale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Proiect de lege pentru legalizarea prostituției în România: inițiativă PNL pentru reglementarea unei realități ignorate

Published

on

Un deputat liberal a anunțat depunerea unui proiect de lege care urmărește legalizarea și reglementarea prostituției în România. Inițiativa aparține parlamentarului PNL Ion Iordache, care susține că actul normativ are ca obiectiv autorizarea și controlul activităților de natură sexuală, în prezent desfășurate în afara oricărui cadru legal.

Iordache afirmă că fenomenul există deja la scară largă, însă funcționează în „zona neagră”, fără controale sanitare, fără protecție juridică și sub influența rețelelor de trafic de persoane. El consideră că statul are obligația de a reglementa o realitate socială, nu de a o ignora.

Potrivit inițiatorului, proiectul de lege prevede un sistem strict de control, care include:

  • controale medicale periodice obligatorii
  • instrumente suplimentare pentru poliție și justiție în combaterea exploatării
  • reguli clare privind amplasarea spațiilor unde se desfășoară activitatea
  • autorizarea exclusivă a persoanelor majore, voluntare și înregistrate legal

Deputatul invocă exemple din state precum Germania, Olanda, Austria, Elveția și Grecia, unde prostituția este legalizată și reglementată, susținând că doar prin legalitate poate fi redus traficul de persoane. Ministerul Justiției a precizat în 2025 că prostituția nu este legalizată în România, după ce o eroare de traducere a generat confuzii în spațiul public. O tentativă similară de legalizare a existat în 2011, însă a fost respinsă în Parlament.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

PRO TV închide emisiunea „La Măruță” după 18 ani – sfârșitul unui capitol major în televiziunea românească

Published

on

PRO TV a confirmat încheierea emisiunii „La Măruță” după 18 ani de emisie live. Decizia face parte dintr-un proces amplu de adaptare editorială, prin care postul urmărește să răspundă atât publicului de televiziune liniară, cât și consumatorilor din mediul digital, într-o piață media aflată în continuă schimbare.

Declarația lui Cătălin Măruță

Cătălin Măruță a transmis că finalul emisiunii marchează încheierea unui capitol important din cariera sa. El a subliniat că proiectul a devenit, în timp, o parte esențială din viața sa profesională și personală. În perioada următoare, prezentatorul își va concentra activitatea pe proiecte din zona online și pe dezvoltarea unor formate noi.

Poziția conducerii PRO TV

Aleksandras Cesnavicius, CEO PRO TV, a declarat că „La Măruță” a reprezentat un format unic în televiziunea românească și un element definitoriu al istoriei postului. El a precizat că schimbarea nu reprezintă o separare, ci o evoluție naturală în strategia de conținut. PRO TV analizează în prezent oportunități interne pentru echipa de producție, cu intenția de a valorifica experiența acumulată.

Evoluția emisiunii

De-a lungul celor 18 ani, emisiunea a trecut prin mai multe etape:

Advertisement
  • 2007 – Debutul: Lansată sub numele „Happy Hour”, cu un format de divertisment.
  • 2014–2016 – Perioada tabloid: Emisiunea a abordat subiecte controversate, de la scandaluri la cazuri sociale.
  • După 2017 – Revenirea la divertisment: Programul s-a reorientat către rubrici variate, interviuri și concursuri.
  • 2026 – Finalul: PRO TV anunță închiderea formatului, marcând sfârșitul uneia dintre cele mai longevive producții de pe piața locală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading