Sănătate și Asistență Socială
Ce faci dacă apar reacții adverse după vaccinarea copilului?

Sănătate și Asistență Socială
Legătura invizibilă dintre sănătatea orală și afecțiunile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, dar puțini știu cât de des inima suferă în tăcere… din cauza gurii. Sănătatea orală nu este doar o problemă de estetică sau confort. E un barometru tăcut al inflamației generale din corp. Și când inflamația persistă – chiar și de la o carie netratată sau o infecție gingivală – ea poate crea dezechilibre sistemice cu impact grav.
Tot mai mulți pacienți amână decizii importante, crezând că o extracție fără înlocuire e mai „convenabilă”. Dar când te uiți în detaliu, o punte dentară, în special una realizată corect, cu materiale biocompatibile și rezistente – nu mai pare o extravaganță, ci o alegere cu impact major asupra întregului organism. Și da, vorbim de un preț care nu e doar financiar. E și prețul sănătății, al digestiei, al somnului și, uneori, al inimii tale.
Sfaturi utile pentru alegerile tale
În ultimii ani, tot mai multe persoane aleg tratamente restaurative, chiar dacă necesită efort financiar. De ce? Pentru că beneficiile pe termen lung cântăresc mai greu decât orice, chiar și pentru punte dentară 3 dinți preț.
Aleg opțiuni stabile, personalizate:
- Coroane ceramice pe implanturi
- Punte metalo-ceramică fixată pe dinții adiacenți
- Tratamente fără metal pentru biocompatibilitate ridicată
Cum poate o infecție dentară să afecteze inima?
Legătura e biologică, nu simbolică. Atunci când bacteriile din cavitatea orală pătrund în sânge (prin leziuni gingivale, extracții sau carii profunde netratate), ele pot declanșa inflamații la distanță. Endocardita infecțioasă e doar un exemplu – o infecție periculoasă a valvelor inimii, asociată frecvent cu igiena orală precară.
Dar și fără complicații extreme, inflamația cronică de la nivelul gurii contribuie la:
- Îngroșarea peretelui arterial (ateroscleroză)
- Risc crescut de infarct miocardic
- Creșterea tensiunii arteriale
Un studiu publicat în „The Journal of Periodontology” a arătat că pacienții cu boală parodontală severă au un risc de două ori mai mare de a suferi un eveniment cardiac major.
Ce se întâmplă când pierzi dinți… și nu îi înlocuiești?
În afară de partea estetică, pierderea unui dinte destabilizează întregul sistem dentar:
- Dinții vecini migrează, ducând la mușcături incorecte
- Maxilarul începe să se atrofieze (pierdere osoasă)
- Masticația devine ineficientă, iar digestia are de suferit
Aici, intervenții precum cea mai buna proteza dentara totala devin mai mult decât restaurări estetice – ele sunt piese-cheie în menținerea echilibrului funcțional.
Sănătatea digestivă pornește de la dinți
Când nu poți mesteca bine, stomacul preia tot efortul. Alimentația bogată în fibre, legume crude și carne slabă devine dificilă. Încep să apară refluxul, balonările, oboseala digestivă.
La polul opus, pacienții care au trecut printr-o reconstrucție completă – inclusiv cu proteze fixe – au relatat:
- Dispariția senzației de „greutate” după masă
- Somn mai odihnitor
- Energie crescută în timpul zilei
Psihologia dinților: ce nu-ți spun pacienții
Mulți oameni își pierd încrederea în propriul zâmbet. Se simt rușinați să râdă, evită pozele sau chiar mesele în public. Totul pornește de la o pierdere aparent „mică” – poate un singur dinte. Dar rușinea se adună în straturi, ca placa pe smalț.
Recuperarea nu e doar orală, ci și emoțională. Să poți mânca o cireașă fără frică, să zâmbești la o poză de familie, să vorbești clar fără bâlbe – sunt lucruri care schimbă viața.
Cât „costă” să îți refaci zâmbetul?
Dincolo de tot felul de calcule și presupuneri, costul real înseamnă:
- Mai puține probleme digestive
- Mai puține infecții silențioase
- Mai puțină rușine de sine
Pentru cei interesați de cifre, o punte dentară de 3 dinți are prețuri care pot varia în funcție de:
- Materiale folosite (metalo-ceramică vs. zirconiu)
- Dacă implică sau nu implanturi
- Experiența clinicii și tehnologia utilizată
Gama uzuală se încadrează între 2500 și 6000 lei, dar beneficiile sunt pe termen de 10–15 ani, dacă nu mai mult.
Și totuși, de ce amânăm?
Pentru că, psihologic, durerea invizibilă e mai ușor de ignorat. Dacă nu te doare, nu te preocupă. Dar dintele lipsă, deși nu strigă, afectează în lanț. Te face să mesteci doar pe o parte. Îți tensionează articulația temporo-mandibulară. Îți schimbă postura feței. Îți alterează expresia. Și, în timp, te face să te simți mai bătrân decât ești. E o eroziune lentă, tăcută, care poate fi oprită cu o simplă decizie. O punte dentară bine realizată, cu sau fără implanturi, e una dintre cele mai eficiente metode de a restabili nu doar funcția, ci și demnitatea în propria imagine. Iar acel preț care părea mare la început, devine, în retrospectivă, una dintre cele mai înțelepte investiții făcute vreodată.
Concluzie
Sănătatea orală nu este o opțiune estetică. Este o investiție de bază în sănătatea ta generală. Dinții nu sunt piese de mobilier – sunt instrumente esențiale pentru digestie, vorbire, relații sociale și, da, pentru sănătatea inimii.
Nu lăsa ca o problemă mică să devină o criză majoră. Un control la timp, o punte dentară corect realizată, o igienă bună – toate pot reduce riscurile invizibile, dar reale, din spatele unui simplu zâmbet.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sănătate și Asistență Socială
Depistarea timpurie a tuberculozei, prioritate în Județul Călărași. Consiliul Județean anunță o campanie de screening gratuit în 20 de localități

Consiliul Județean Călărași anunță lansarea unei inițiative importante de sănătate publică: o campanie de screening pentru depistarea precoce a tuberculozei, desfășurată în cadrul proiectului național „SCREENING TB”.
Acest demers aduce serviciile medicale gratuite mai aproape de cetățenii din județ, în special de cei din comunitățile vulnerabile.
Un proiect de sănătate publică cu impact local major
Proiectul, intitulat „SCREENING TB – Organizarea programului de depistare precoce a tuberculozei la populația vulnerabilă”, se va desfășura în perioada mai – iunie 2025, în 20 de localități din județul Călărași: Sărulești, Fundulea, Dragoș Vodă, Lehliu Gară, Budești, Ciocănești, Frasinet, Frumușani, Galbinași, Plătărești, Roseti, Spantov, Ștefan Vodă, Ulmu, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mănăstirea, Curcani, Nicolae Bălcescu și Chiselet.
Selecția acestor localități s-a făcut pe baza datelor privind incidența tuberculozei, cu sprijinul reprezentantului județean al Programului Național de Prevenire și Control al Tuberculozei, vizând eficiența maximă a intervenției.
Esența campaniei este caravana medicală mobilă, echipată cu aparatură de ultimă generație și susținută de o echipă de specialiști în pneumologie și sănătate publică. Aceasta va oferi servicii gratuite de radiografie pulmonară și consultații medicale, facilitând astfel depistarea precoce a tuberculozei — o boală care, netratată la timp, poate deveni severă și contagioasă.
Care este programul caravanei?
- Frumușani – 5, 6, 7 mai
- Budești (oraș) – 8, 9, 12 mai
- Curcani – 13, 14, 15 mai
- Spanțov – 16, 19 mai
- Chiselet – 20, 21 mai
- Mânăstirea – 22, 23 mai
- Ulmu – 26 mai
- Ciocănești – 27, 28 mai
- Roseți – 29, 30 mai, 2 iunie
- Ștefan cel Mare – 3, 4 iunie
- Ștefan Vodă – 5 iunie
- Dragoș Vodă – 6 iunie
- Vlad Țepeș – 10 iunie
- Lehliu Gară (oraș) – 11, 12, 13 iunie
- Frăsinet – 16 iunie
- Nicolae Bălcescu – 17 iunie
- Sărulești – 18 iunie
- Fundulea (oraș) – 19, 20, 23 iunie
- Plătărești – 24, 25 iunie
- Gălbinași – 26, 27 iunie

Sursă: Facebook Consiliul Județean Călărași
Pe lângă examinările medicale, campania include și o componentă esențială de informare și educare a populației, privind prevenirea tuberculozei și importanța diagnosticării precoce. Specialiștii vor discuta direct cu cetățenii, în limbaj accesibil, despre riscuri, simptome și metode de protecție.
„Sănătatea este prioritatea zero – nu doar declarativ, ci prin fapte”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Bogdan Mihai, cu ocazia lansării proiectului. „Tuberculoza nu doare la început. Dar când doare, de multe ori e prea târziu. De aceea, e mult mai ușor să previi decât să tratezi. Și pentru asta, trebuie să știi. Să înțelegi. Să vrei.”
Parteneriate solide pentru un viitor sănătos
Campania este realizată în parteneriat cu Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București și cu sprijinul jurnalistei și activistei în domeniul sănătății, Paula Rusu, recunoscută pentru implicarea sa constantă în lupta împotriva tuberculozei.
Această inițiativă reafirmă angajamentul autorităților locale pentru protejarea sănătății cetățenilor, demonstrând că prevenția nu este doar o opțiune, ci o responsabilitate colectivă.
Proiectul „SCREENING TB” este o șansă reală pentru comunitățile din județul Călărași de a avea acces la diagnostic precoce, educație sanitară și sprijin medical. Este un pas important către o societate mai sănătoasă și mai bine informată. Autoritățile locale și partenerii de proiect demonstrează, prin fapte concrete, că sănătatea publică este o prioritate care merită toată atenția și efortul nostru.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sănătate și Asistență Socială
Inteligența artificială în slujba sănătății și a vieții

Studii precum cele realizate de Universitatea Oxford și Cedars-Sinai au dezvoltat algoritmi IA (Inteligență Artificială) care analizează imagini de la scanări CT (Computer Tomograf) coronariene pentru a evalua acumularea de placă în artere și inflamația asociată, factori care pot indica un risc crescut de infarct. Aceste modele au demonstrat capacitatea de a prezice evenimente cardiovasculare, inclusiv infarctul, cu o acuratețe ridicată pe perioade de 5-10 ani, dar nu există încă dovezi concludente că pot stabili un interval exact.
Tehnologia actuală se bazează pe date precum imagini medicale, istoricul pacientului și biomarkeri, dar predicțiile pe termen foarte scurt (cum ar fi două săptămâni) sunt limitate de complexitatea factorilor declanșatori ai unui infarct, care pot include evenimente acute imprevizibile (de exemplu, ruperea bruscă a unei plăci). Cu toate acestea, pe măsură ce IA evoluează și se integrează cu monitorizarea în timp real (cum ar fi dispozitivele purtabile care măsoară ritmul cardiac sau tensiunea arterială), ar putea deveni posibilă o predicție mai precisă pe termen scurt în viitor. Momentan, astfel de afirmații specifice (două săptămâni) nu sunt susținute pe deplin de literatura științifică disponibilă.
Într-un timp relativ scurt, vom putea purta ceasuri inteligente care ne vor proteja de moartea subită și vor salva numeroase vieți. Astfel, tehnologia avansează rapid în domeniul sănătății, ceea ce ne bucură.
Imaginați-vă o lume în care un algoritm vă avertizează că inima dumneavoastră ar putea ceda în exact două săptămâni. Deși sună ca un scenariu desprins din filmele SF, inteligența artificială face pași uriași spre a transforma această idee în realitate. Prin analiza subtilă a semnelor pe care corpul le oferă – de la bătăile inimii la umbrele invizibile din scanările medicale – IA învață să detecteze tipare ascunse, acele semnale discrete care scapă ochiului uman. Nu e încă o profeție perfectă: un infarct e ca o furtună care se poate dezlănțui brusc, iar două săptămâni e o țintă precisă pe care tehnologia de azi nu o poate garanta. Totuși, cu fiecare zi, IA devine mai isteață, mai atentă, promițând un viitor în care sănătatea noastră nu mai e o ghicitoare, ci o poveste pe care o putem rescrie înainte de final.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.