Curtea Constituțională a României se află duminică în ședință pentru a analiza sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la noul proiect legislativ al Guvernului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Ședința a început la ora 13:00, cu toți cei nouă judecători prezenți. Judecătorul raportor desemnat este Simina Tănăsescu. După o scurtă deliberare, magistrații CCR au luat o pauză și au supus la vot o cerere de amânare a pronunțării deciziei, urmând ca aceasta să fie luată într-o dată din luna ianuarie.
Înalta Curte a decis în unanimitate, la începutul lunii decembrie, să sesizeze Curtea Constituțională. Cei 102 judecători prezenți la Secțiile Unite, convocați de președintele Lia Savonea, au votat în bloc în favoarea acestei sesizări.
Potrivit argumentelor prezentate de ÎCCJ, proiectul legislativ ar crea discriminări față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, ar afecta grav independența justiției și ar elimina practic pensia de serviciu pentru magistrați. Judecătorii invocă standardele internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și decizii anterioare ale CCR care ar fi încălcate.
În plus, se susține că noua reglementare ar reduce semnificativ sau chiar ar anula caracterul de pensie de serviciu pentru actualii magistrați care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni inferioară celei din sistemul public obișnuit. Totodată, se critică lipsa de claritate legislativă și absența unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive.
ÎCCJ subliniază și diferențele financiare majore: din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu, peste 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane), în timp ce magistrații și celelalte categorii profesionale reprezintă doar circa 10.000 de beneficiari. Bugetul necesar pentru plata pensiilor magistraților și ale celorlalte categorii mici a fost de 2,2 miliarde de lei, comparativ cu peste 14 miliarde de lei alocați doar pensiilor militare în 2024.
Proiectul Guvernului prevede creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect similar a fost declarat neconstituțional în octombrie, tot după o sesizare a ÎCCJ.
Decizia CCR rămâne așteptată și va influența decisiv viitorul sistemului de pensii al magistraților.
