Știri
Cât timp sunt valabile, de fapt, zilele de concediu. Detaliul din Codul Muncii pe care angajatorii îl ignoră
Din diverse motive, mulți angajați români amână luarea zilelor de concediu, sperând să le folosească atunci când au mai multă nevoie. Din păcate, aceste zile expiră, un aspect pe care mulți angajatori omit să-l comunice salariaților.
Zilele de concediu reprezintă un drept fundamental al angajaților, oferindu-le posibilitatea de a se odihni și de a-și menține un echilibru între viața profesională și cea personală. Totuși, mulți angajați nu sunt pe deplin informați despre durata de valabilitate a zilelor lor de concediu și despre posibilitatea de a le reporta în anii următori.
Conform Codului Muncii din România, orice angajat beneficiază de un concediu de odihnă plătit de minimum 20 de zile lucrătoare pe an. În anumite situații, contractele colective de muncă sau cele individuale pot stabili un număr mai mare de zile libere.
Zilele de concediu trebuie, de obicei, să fie utilizate în anul în care au fost acordate, pentru a asigura angajaților o odihnă constantă. Totuși, există cazuri în care concediul nu poate fi luat în anul respectiv.
Dacă un angajat nu își utilizează toate zilele de concediu într-un an, acestea nu sunt pierdute imediat, ci pot fi reportate pentru o perioadă limitată de timp. Conform legislației din România, zilele de concediu neefectuate pot fi folosite într-un interval de maximum 18 luni de la finalul anului în care au fost acumulate. De exemplu, dacă un angajat are 10 zile de concediu neutilizate din 2024, le poate lua până pe 30 iunie 2026. După această dată, zilele rămase vor fi pierdute.
Ce consecințe există dacă angajatul nu își ia concediul în termenul stabilit
Dacă angajatul nu își utilizează concediul în termenul legal de 18 luni, acesta se pierde și nu mai poate fi solicitat. Totuși, angajatorul are obligația de a crea condițiile necesare pentru ca salariații să își poată lua concediul.
Dacă angajatorul refuză acordarea concediului, angajatul poate solicita intervenția Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) sau poate deschide un proces în instanță.
Un alt aspect important este faptul că, de regulă, concediul de odihnă nu poate fi compensat în bani, deoarece scopul său este de a asigura odihna angajatului. Totuși, există o excepție: dacă angajatul își încheie contractul de muncă (prin demisie, concediere etc.) și mai are zile de concediu neutilizate, acestea trebuie compensate financiar.
Compensația se calculează în funcție de salariul mediu zilnic al angajatului.
Angajatorul trebuie să garanteze că angajații pot beneficia de concediu și să întocmească un plan anual de concedii. Dacă refuză să acorde concediul de odihnă, angajatorul riscă sancțiuni conform legislației muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Sold OUT la „Five Nights at Freddy’s 2” la Cinema 2D/3D Călărași. Noi proiecții programate săptămâna viitoare
Interes uriaș la Cinema 2D/3D Călărași pentru filmul „Five Nights at Freddy’s 2”. Proiecția de duminică, 7 decembrie 2025, a fost SOLD OUT la scurt timp după anunțul programului, sala umplându-se rapid cu fanii francizei.
Reprezentanții cinematografului au transmis că biletele pentru această dată sunt oficial epuizate, însă publicul este așteptat la următoarele proiecții programate pentru marți, miercuri și joi, de la ora 20:00.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La Olimpiada din 1904 de la Saint Louis, maratonul a rămas în istorie drept cea mai dezastruoasă și absurdă cursă de alergare din toate timpurile. Traseul de peste 40 de kilometri trecea pe drumuri de pământ neasfaltate, sub un soare ucigător de peste 32 de grade, cu nori denși de praf ridicați de mașinile, automobilele oficialilor și chiar de un tren care circula pe lângă rută. Organizatorii au oferit doar un singur punct de hidratare pe toată distanța și o singură fântână, considerând că apa în exces „încetinește” alergătorii – o teorie științifică greșită care aproape i-a omorât pe concurenți.
Primul care a trecut linia de sosire a fost americanul Fred Lorz. A fost aclamat, i s-a înmânat coroana de laur și a pozat chiar lângă fiica președintelui Roosevelt… până când s-a aflat că alergase doar primii 16 kilometri, apoi urcase într-un automobil care îl dusese până aproape de stadion. Trișarea lui grosolană a fost descoperită imediat, Lorz a fost descalificat pe loc și i s-a interzis participarea pe viață la competiții.
Câștigătorul oficial a devenit Thomas Hicks, un alergător american care abia mai mergea în ultimele sute de metri. Motivul? Antrenorul lui îi dăduse pe parcurs un amestec halucinant: stricnină (otravă de șobolani folosită în doze mici ca stimulant), coniac și ouă crude. Hicks avea pupilele dilatate, era alb ca varul și trebuia ținut de braț de însoțitori ca să nu cadă. Medicii au declarat ulterior că fără intervenția lor imediată ar fi murit chiar pe stadion.
Din cei 32 de participanți, doar 14 au terminat cursa. Unul dintre ei, cubanezul Félix Carvajal, a alergat în pantofi de stradă tăiați cu foarfeca, s-a oprit să mănânce mere verzi culese dintr-un livrai (ceea ce i-a provocat crampe groaznice) și a stat de vorbă cu spectatorii. Alt alergător sud-african a fost urmărit de câini sălbatici și a pierdut aproape o oră deviind de la traseu.
Maratonul din 1904 a fost un coșmar total, o combinație letală de organizare catastrofală, experimente medicale iresponsabile și trișare sfruntată – o rușine care a intrat în legendă ca cea mai neagră pagină din istoria olimpică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”
Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.
Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.
Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.
Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”
Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.
Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.
Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Recomandare de carte – „O moarte foarte ușoară” – de Simone De Beauvoir
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
