Știri
Cât timp sunt valabile, de fapt, zilele de concediu. Detaliul din Codul Muncii pe care angajatorii îl ignoră
Din diverse motive, mulți angajați români amână luarea zilelor de concediu, sperând să le folosească atunci când au mai multă nevoie. Din păcate, aceste zile expiră, un aspect pe care mulți angajatori omit să-l comunice salariaților.
Zilele de concediu reprezintă un drept fundamental al angajaților, oferindu-le posibilitatea de a se odihni și de a-și menține un echilibru între viața profesională și cea personală. Totuși, mulți angajați nu sunt pe deplin informați despre durata de valabilitate a zilelor lor de concediu și despre posibilitatea de a le reporta în anii următori.
Conform Codului Muncii din România, orice angajat beneficiază de un concediu de odihnă plătit de minimum 20 de zile lucrătoare pe an. În anumite situații, contractele colective de muncă sau cele individuale pot stabili un număr mai mare de zile libere.
Zilele de concediu trebuie, de obicei, să fie utilizate în anul în care au fost acordate, pentru a asigura angajaților o odihnă constantă. Totuși, există cazuri în care concediul nu poate fi luat în anul respectiv.
Dacă un angajat nu își utilizează toate zilele de concediu într-un an, acestea nu sunt pierdute imediat, ci pot fi reportate pentru o perioadă limitată de timp. Conform legislației din România, zilele de concediu neefectuate pot fi folosite într-un interval de maximum 18 luni de la finalul anului în care au fost acumulate. De exemplu, dacă un angajat are 10 zile de concediu neutilizate din 2024, le poate lua până pe 30 iunie 2026. După această dată, zilele rămase vor fi pierdute.
Ce consecințe există dacă angajatul nu își ia concediul în termenul stabilit
Dacă angajatul nu își utilizează concediul în termenul legal de 18 luni, acesta se pierde și nu mai poate fi solicitat. Totuși, angajatorul are obligația de a crea condițiile necesare pentru ca salariații să își poată lua concediul.
Dacă angajatorul refuză acordarea concediului, angajatul poate solicita intervenția Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) sau poate deschide un proces în instanță.
Un alt aspect important este faptul că, de regulă, concediul de odihnă nu poate fi compensat în bani, deoarece scopul său este de a asigura odihna angajatului. Totuși, există o excepție: dacă angajatul își încheie contractul de muncă (prin demisie, concediere etc.) și mai are zile de concediu neutilizate, acestea trebuie compensate financiar.
Compensația se calculează în funcție de salariul mediu zilnic al angajatului.
Angajatorul trebuie să garanteze că angajații pot beneficia de concediu și să întocmească un plan anual de concedii. Dacă refuză să acorde concediul de odihnă, angajatorul riscă sancțiuni conform legislației muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Biblioteca Județeană Călărași deschide „Cutia Poștală a Moșului”. Copiii își pot primi răspuns chiar de la Moș Crăciun
Cum transformăm pasiunea pentru creație în ajutor pentru animale
Recomandare de carte -„Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică” de Radu Mărculescu
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
