Știri
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina, un loc unde istoria și supranaturalul se împletesc
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina este una dintre cele mai fascinante și misterioase construcții din România, asociată adesea cu fenomene paranormale și legende care au captivat imaginația multora. Construit între 1894 și 1896 de Bogdan Petriceicu Hașdeu, un renumit savant și scriitor român, castelul a fost ridicat în memoria fiicei sale, Iulia, care a murit la doar 19 ani, în 1888, răpusă de tuberculoză. Hașdeu, devastat de pierderea unicului său copil, considerat un geniu precoce, a apelat la spiritism pentru a menține o legătură cu ea, iar castelul a fost conceput ca un loc unde să poată interacționa cu spiritul fiicei sale.
Povestea castelului începe cu durerea profundă a lui Hașdeu. După moartea Iuliei, el a susținut că aceasta i-a transmis, prin ședințe de spiritism, planurile pentru construirea edificiului. Aceste ședințe, detaliate în lucrarea sa „Sic Cogito” („Așa cuget eu”), ar fi inclus mesaje directe de la Iulia, care i-ar fi ghidat tatăl în realizarea unui „templu spiritist”. Castelul, situat în Câmpina, are o arhitectură neobișnuită, cu trei turnuri crenelate, o ușă masivă de piatră care se rotește pe un ax, și numeroase simboluri ezoterice – de la „Ochiul Lumii” deasupra intrării, la oglinzi paralele și statui care sugerează o legătură cu lumea de dincolo.
De-a lungul timpului, castelul a devenit celebru pentru presupusele evenimente inexplicabile care au avut loc acolo, atât în timpul vieții lui Hașdeu, cât și după moartea sa, în 1907. Iată câteva dintre cele mai cunoscute relatări:
Una dintre cele mai persistente legende spune că pianul Iuliei, aflat în castel, începe să cânte fără să fie atins. Vizitatori și angajați ai muzeului (castelul este acum Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu”) au raportat acorduri stranii auzite ziua sau noaptea, chiar și atunci când instrumentul era defect sau nu era nimeni în preajmă. Localnicii susțin că este spiritul Iuliei, care era o talentată pianistă în timpul vieții.
Se spune că silueta Iuliei a fost văzută de mai multe ori, fie în grădină, ținând margarete în mână, fie la ferestrele castelului. Uneori, a doua zi după astfel de apariții, margarete proaspete erau găsite în curte, deși anotimpul nu permitea înflorirea lor. De asemenea, urlete asemănătoare unor strigăte de lup, atribuite lui Hașdeu, ar fi fost auzite noaptea.
Camerele de supraveghere ale castelului au surprins, în unele momente, globuri luminoase mișcându-se inexplicabil prin pivnițe sau alte zone ale clădirii. Angajații muzeului au declarat că nu au găsit o explicație rațională pentru aceste fenomene.
În 1957, când castelul a fost folosit temporar drept cazarmă militară, un soldat a încercat să mute o statuie a lui Iisus din templul central al castelului. Deși părea un obiect ușor, statuia nu a putut fi clintită, ceea ce a alimentat ideea că o forță supranaturală o protejează. Statuia, sculptată de Raphael Casciani, se află și astăzi la locul ei.
Hașdeu însuși a documentat 101 ședințe de spiritism între 1890 și 1903, în care afirma că primea mesaje de la Iulia. Unele relatări sugerează că astfel de practici au „deschis” o poartă către lumea spiritelor, iar energia reziduală ar fi rămas în castel. După moartea sa, ședințele au continuat sub îndrumarea unor apropiați, precum avocatul C.M. Ciocazan.
Localnicii din Câmpina au contribuit la aura misterioasă a castelului. Unii povestesc că noaptea se aud aplauze și exclamații de „bravo”, atribuite lui Hașdeu, care ar fi ascultat-o pe Iulia cântând. Alții spun că oamenii evitau să treacă pe lângă castel după lăsarea întunericului, temându-se de „stafiile” locului. O relatare din 1936 vorbește despre trei tineri care, vizitând castelul, au râs de ideea spiritelor, iar unul dintre ei a murit ulterior într-un accident ciudat, legat de acid sulfuric, ceea ce a fost interpretat ca o „pedeapsă” supranaturală.
Deși aceste povești sunt captivante, multe pot fi puse pe seama imaginației, a sugestiei sau a contextului istoric. Hașdeu era un om profund afectat emoțional, iar spiritismul era o practică populară în Europa secolului XIX, mai ales în rândul celor care își pierduseră persoane dragi. Fenomene precum sunetele pianului ar putea fi explicate prin acustica neobișnuită a clădirii sau prin condițiile meteorologice, iar globurile luminoase ar putea fi reflexii sau defecte ale echipamentelor. Totuși, lipsa unor explicații definitive păstrează misterul viu.
Astăzi, Castelul Iuliei Hașdeu este un punct de atracție turistică și culturală, redeschis publicului în 1995 după restaurări parțiale. Vizitatorii pot explora cele șase camere, inclusiv „camera obscură” unde aveau loc ședințele de spiritism, și templul cu statuia lui Iisus. Deși restaurările recente (finalizate în 2022) au modernizat clădirea, atmosfera sa unică, încărcată de simbolism și istorie, continuă să inspire curiozitate și fiori.
În concluzie, fie că crezi în paranormal sau nu, castelul rămâne un monument al durerii unui tată și al geniului unei tinere dispărute prea devreme, învăluit într-un văl de mister care refuză să se risipească.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Grupul PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă din România cu 130 MW de energie fotovoltaică
Grupul PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă din România cu 130 MW de energie fotovoltaică
- Grupul PPC anunță inaugurarea unui nou parc fotovoltaic de 130 MW în comuna Călugăreni, la 40 km sud de București.
- Noul parc de la Călugăreni va produce anual aproximativ 193 GWh, acoperind nevoile a circa 48.500 de gospodării.
- Proiectul va contribui la prevenirea a 116.000 de tone de emisii de CO₂.
Ghidat de viziunea de a-și intensifica rolul de lider în tranziția energetică din Europa de Sud-Est, Grupul PPC își consolidează portofoliul verde în România cu un nou proiect fotovoltaic în regiunea Călugăreni, la 40 km sud de București, care a fost recent conectat la rețea.
Pentru construcția noului parc fotovoltaic au fost utilizate 227.240 de panouri bifaciale. Se preconizează că producția anuală estimată de energie a proiectului va depăși 193 GWh, suficientă pentru a satisface nevoile energetice a peste 48.500 de gospodării. Odată operațional, se estimează că parcul fotovoltaic de la Călugăreni va împiedica eliberarea în atmosferă a circa 116.000 de tone de CO₂ anual.
Directorul Executiv Adjunct al RES PPC Group, Konstantinos Mavros, a declarat: „Ne menținem angajamentul față de strategia Grupului de a deveni un pilon energetic principal în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est. Noul parc fotovoltaic din România confirmă poziția noastră dominantă pe piața românească de energie regenerabilă. Continuăm să dezvoltăm în mod constant portofoliul verde, cu diversificare geografică și tehnologică, pentru a valorifica la maximum avantajele tranziției verzi și ale pieței energetice interconectate.”
Noul parc fotovoltaic face parte dintr-un acord între Grupul PPC și Metlen Energy & Metals pentru proiecte de energie regenerabilă. Un total de 460 MW de parcuri fotovoltaice, parte a unui acord cu Metlen Energy & Metals, urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului.
Grupul PPC își extinde prezența în Europa de Sud-Est
Grupul PPC continuă să evolueze într-un mod dinamic, prin extinderea portofoliului de energie regenerabilă, pe măsură ce noi proiecte eoliene și fotovoltaice se alătură constant celor deja existente. Odată cu inaugurarea noului parc fotovoltaic de la Călugăreni, capacitatea instalată va depăși 6,5 GW, din care 1,5 GW provin din România.
Potrivit planului strategic pe trei ani, până în 2027, Grupul PPC va dezvolta proiecte suplimentare de energie regenerabilă în Grecia și în întreaga regiune a Europei de Sud-Est, având ca obiectiv creșterea capacității instalate din surse regenerabile la 11,8 GW până în 2027. În prezent, peste 60% din proiectele de energie regenerabilă care urmează să fie adăugate sunt deja în construcție sau pregătite de construcție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Trei tineri din Călărași, prinși cu droguri oferite în schimbul unui tatuaj. Jandarmii au dat peste “barterul” nopții
Trei tineri din Călărași au fost surprinși de jandarmi după ce unul dintre ei a intrat brusc în panică la vederea echipajului și a fugit spre o mașină parcată, unde îl așteptau prietenii.
Când oamenii legii au deschis portiera autoturismului, mirosul puternic i-a trimis direct la control. În interior au găsit pungi cu resturi vegetale verde-oliv cu miros înțepător, două cântare electronice și recipiente folosite pentru depozitare. Exact “arsenalul” clasic pentru substanțe interzise cu efect psihoactiv.
Surpriza mare a venit când unul dintre tineri a recunoscut motivul “afacerii”. Le-a spus jandarmilor că a dat substanțe interzise unui prieten în schimbul unui tatuaj. Practic, droguri la schimb cu desen pe piele.
Toată “marfa”, împreună cu obiectele găsite, a ajuns la organele de cercetare. Ancheta continuă pentru stabilirea faptelor și a responsabilităților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Pregătiri pentru iarnă 2025: Drumuri și Poduri SA, gata să intervină zi și noapte pe traseele județene
Autoritățile județene au verificat astăzi flota de utilaje pregătite pentru intervențiile din sezonul rece. Președintele Consiliului Județean a analizat starea tehnică a echipamentelor, modul de organizare a echipelor și planul de intervenție valabil pentru perioada 15 noiembrie 2025, 24 decembrie 2025.
Utilajele sunt echipate cu sisteme GPS. Ele pot interveni non stop, conform standardelor CNAIR și SDN. Scopul este să previi blocajele și să asiguri circulația pe drumurile județene atunci când apar ninsori sau polei.
Angajații societății Drumuri și Poduri au prezentat modul în care pregătesc acțiunile din teren. Conducerea județului a cerut măsuri clare pentru a menține drumurile sigure. Te bazezi pe o flotă care include lame de deszăpezire, sărărițe, încărcătoare și utilaje grele pentru zonele cu depuneri mari de zăpadă.
Președintele Consiliului Județean a transmis că siguranța cetățenilor rămâne prioritară. Intervențiile vor începe imediat ce apar probleme pe drumurile județene, iar echipele pot acționa la cererea autorităților locale și în alte zone.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Polițiștii locali din Călărași patrulează pe rând din cauza autoturismelor neîncăpătoare. Senzorii de greutate au cedat
Grupul PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă din România cu 130 MW de energie fotovoltaică
Primăria Oltenița răspunde criticilor privind gunoiul și cere ca sesizările să fie trimise direct instituției
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
