Știri
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina, un loc unde istoria și supranaturalul se împletesc
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina este una dintre cele mai fascinante și misterioase construcții din România, asociată adesea cu fenomene paranormale și legende care au captivat imaginația multora. Construit între 1894 și 1896 de Bogdan Petriceicu Hașdeu, un renumit savant și scriitor român, castelul a fost ridicat în memoria fiicei sale, Iulia, care a murit la doar 19 ani, în 1888, răpusă de tuberculoză. Hașdeu, devastat de pierderea unicului său copil, considerat un geniu precoce, a apelat la spiritism pentru a menține o legătură cu ea, iar castelul a fost conceput ca un loc unde să poată interacționa cu spiritul fiicei sale.
Povestea castelului începe cu durerea profundă a lui Hașdeu. După moartea Iuliei, el a susținut că aceasta i-a transmis, prin ședințe de spiritism, planurile pentru construirea edificiului. Aceste ședințe, detaliate în lucrarea sa „Sic Cogito” („Așa cuget eu”), ar fi inclus mesaje directe de la Iulia, care i-ar fi ghidat tatăl în realizarea unui „templu spiritist”. Castelul, situat în Câmpina, are o arhitectură neobișnuită, cu trei turnuri crenelate, o ușă masivă de piatră care se rotește pe un ax, și numeroase simboluri ezoterice – de la „Ochiul Lumii” deasupra intrării, la oglinzi paralele și statui care sugerează o legătură cu lumea de dincolo.
De-a lungul timpului, castelul a devenit celebru pentru presupusele evenimente inexplicabile care au avut loc acolo, atât în timpul vieții lui Hașdeu, cât și după moartea sa, în 1907. Iată câteva dintre cele mai cunoscute relatări:
Una dintre cele mai persistente legende spune că pianul Iuliei, aflat în castel, începe să cânte fără să fie atins. Vizitatori și angajați ai muzeului (castelul este acum Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu”) au raportat acorduri stranii auzite ziua sau noaptea, chiar și atunci când instrumentul era defect sau nu era nimeni în preajmă. Localnicii susțin că este spiritul Iuliei, care era o talentată pianistă în timpul vieții.
Se spune că silueta Iuliei a fost văzută de mai multe ori, fie în grădină, ținând margarete în mână, fie la ferestrele castelului. Uneori, a doua zi după astfel de apariții, margarete proaspete erau găsite în curte, deși anotimpul nu permitea înflorirea lor. De asemenea, urlete asemănătoare unor strigăte de lup, atribuite lui Hașdeu, ar fi fost auzite noaptea.
Camerele de supraveghere ale castelului au surprins, în unele momente, globuri luminoase mișcându-se inexplicabil prin pivnițe sau alte zone ale clădirii. Angajații muzeului au declarat că nu au găsit o explicație rațională pentru aceste fenomene.
În 1957, când castelul a fost folosit temporar drept cazarmă militară, un soldat a încercat să mute o statuie a lui Iisus din templul central al castelului. Deși părea un obiect ușor, statuia nu a putut fi clintită, ceea ce a alimentat ideea că o forță supranaturală o protejează. Statuia, sculptată de Raphael Casciani, se află și astăzi la locul ei.
Hașdeu însuși a documentat 101 ședințe de spiritism între 1890 și 1903, în care afirma că primea mesaje de la Iulia. Unele relatări sugerează că astfel de practici au „deschis” o poartă către lumea spiritelor, iar energia reziduală ar fi rămas în castel. După moartea sa, ședințele au continuat sub îndrumarea unor apropiați, precum avocatul C.M. Ciocazan.
Localnicii din Câmpina au contribuit la aura misterioasă a castelului. Unii povestesc că noaptea se aud aplauze și exclamații de „bravo”, atribuite lui Hașdeu, care ar fi ascultat-o pe Iulia cântând. Alții spun că oamenii evitau să treacă pe lângă castel după lăsarea întunericului, temându-se de „stafiile” locului. O relatare din 1936 vorbește despre trei tineri care, vizitând castelul, au râs de ideea spiritelor, iar unul dintre ei a murit ulterior într-un accident ciudat, legat de acid sulfuric, ceea ce a fost interpretat ca o „pedeapsă” supranaturală.
Deși aceste povești sunt captivante, multe pot fi puse pe seama imaginației, a sugestiei sau a contextului istoric. Hașdeu era un om profund afectat emoțional, iar spiritismul era o practică populară în Europa secolului XIX, mai ales în rândul celor care își pierduseră persoane dragi. Fenomene precum sunetele pianului ar putea fi explicate prin acustica neobișnuită a clădirii sau prin condițiile meteorologice, iar globurile luminoase ar putea fi reflexii sau defecte ale echipamentelor. Totuși, lipsa unor explicații definitive păstrează misterul viu.
Astăzi, Castelul Iuliei Hașdeu este un punct de atracție turistică și culturală, redeschis publicului în 1995 după restaurări parțiale. Vizitatorii pot explora cele șase camere, inclusiv „camera obscură” unde aveau loc ședințele de spiritism, și templul cu statuia lui Iisus. Deși restaurările recente (finalizate în 2022) au modernizat clădirea, atmosfera sa unică, încărcată de simbolism și istorie, continuă să inspire curiozitate și fiori.
În concluzie, fie că crezi în paranormal sau nu, castelul rămâne un monument al durerii unui tată și al geniului unei tinere dispărute prea devreme, învăluit într-un văl de mister care refuză să se risipească.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
2026 – Anul cu cele mai lungi minivacanțe! 17 zile libere legale și 5 super-șanse de weekend prelungit
Anul 2026 începe în forță pentru români: luna ianuarie aduce cele mai multe zile libere legale din întreg anul – nu mai puțin de cinci! Pe parcursul întregului an sunt stabilite 17 zile libere legale, dintre care 12 cad în timpul săptămânii (de luni până vineri), oferind astfel numeroase ocazii perfecte de minivacanțe.
Din păcate, 5 dintre aceste sărbători legale aterizează sâmbăta sau duminica, așa că nu aduc zile suplimentare de odihnă pentru majoritatea angajaților.
Calendarul complet al zilelor libere legale în 2026:
- 1 ianuarie (joi) – Anul Nou
- 2 ianuarie (vineri) – a doua zi după Anul Nou → Super start! Patru zile consecutive libere (joi–duminică), după ce ultima zi lucrătoare din 2025 este miercuri, 31 decembrie.
- 6 ianuarie (marți) – Boboteaza
- 7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan
- 24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române (pică în weekend – fără zi liberă în plus)
- 10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
- 13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște (Paștele ortodox 2026: 12 aprilie – duminică)
- 1 mai (vineri) – Ziua Muncii
- 1 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii + Ziua Copilului (31 mai – duminică: Rusaliile)
- 15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului (weekend – fără beneficiu suplimentar)
- 30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei
- 1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
- 25 decembrie (vineri) – Crăciunul
- 26 decembrie (sâmbătă) – a doua zi de Crăciun
Concluzie: 2026 este un an excelent pentru minivacanțe! Cele mai atractive perioade vor fi: început de ianuarie (4 zile libere), Paștele, 1 Mai, Rusalii + 1 Iunie și podul de Sfântul Andrei – 1 Decembrie. Planifică din timp și bucură-te de mai mult timp liber alături de cei dragi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Un final de carieră aplaudat în picioare la ISU Călărași. Dispecerul Laurențiu Sebastian Ghioca s-a retras la pensie
Un moment cu puternică încărcătură emoțională a avut loc marți, 30 decembrie 2025, la sediul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei”, unde plutonierul adjutant șef Ghioca Laurențiu Sebastian, dispecer al unității, a încheiat oficial cariera militară și a trecut în rezervă.
Ceremonia s-a desfășurat în sala de conferințe a inspectoratului, într-o atmosferă de respect, recunoștință și nostalgie. După o activitate îndelungată în Dispeceratul ISU Călărași, colegii l-au condus pe „Sebi”, așa cum este cunoscut în unitate, cu aplauze și mesaje de apreciere pentru anii dedicați misiunilor de salvare.
De-a lungul carierei sale, plutonierul adjutant șef Ghioca Laurențiu Sebastian a fost o verigă cheie în coordonarea intervențiilor operative, sprijinind zilnic echipajele aflate în prima linie și contribuind direct la salvarea de vieți și bunuri.
Inspectorul-șef al ISU Călărași, Păduraru Adrian Iulian, i-a adresat felicitări pentru profesionalismul și loialitatea demonstrate de-a lungul anilor, urându-i sănătate, liniște și o pensie îndelungată. Totodată, acesta i-a transmis că ușa pompierilor îi va rămâne mereu deschisă, iar reîntoarcerea ca vizitator va fi oricând binevenită.
Dincolo de activitatea profesională, Laurențiu Sebastian Ghioca s-a remarcat și prin implicarea în viața comunității, participând constant la activități sportive și acțiuni caritabile dedicate copiilor din medii vulnerabile, fiind apreciat ca un veritabil ambasador al faptelor bune.
La final de drum profesional, colegii din cadrul ISU „Barbu Știrbei” Călărași i-au transmis proaspătului pensionar urări de sănătate, liniște și bucurie alături de cei dragi, după o carieră construită sub semnul datoriei și onoarei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Finalul de an aduce un mesaj cald și optimist din partea Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu, care a transmis public mulțumiri cititorilor, colaboratorilor și tuturor celor care au trecut pragul instituției în 2025.
Reprezentanții bibliotecii vorbesc despre un an plin de întâlniri, idei, ateliere, activități culturale, proiecte de film, vizite și momente de descoperire, subliniind că biblioteca a devenit un spațiu viu, al bucuriei de a fi împreună și al pasiunii pentru lectură.
„La cumpăna dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către toți cei care, într-un fel sau altul, au făcut parte din viața bibliotecii”, este mesajul transmis comunității. Pentru iubitorii de carte, instituția își exprimă dorința ca noul an să aducă volume memorabile, autori care pun pe gânduri și povești care rămân în suflet.
Privind spre 2026, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își propune să rămână „o a doua casă” pentru cititori, un loc al curiozității, inspirației și eleganței cuvintelor. Totodată, conducerea instituției mulțumește partenerilor și colaboratorilor pentru implicare și își exprimă dorința de a continua împreună proiectele culturale și educaționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
2026 – Anul cu cele mai lungi minivacanțe! 17 zile libere legale și 5 super-șanse de weekend prelungit
„Oamenii de gheață” – Cum au salvat siberienii Moscova în iarna lui 1941
Cum să scapi de mahmureală în cel mai rapid și eficient mod
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
