Știri
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina, un loc unde istoria și supranaturalul se împletesc
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina este una dintre cele mai fascinante și misterioase construcții din România, asociată adesea cu fenomene paranormale și legende care au captivat imaginația multora. Construit între 1894 și 1896 de Bogdan Petriceicu Hașdeu, un renumit savant și scriitor român, castelul a fost ridicat în memoria fiicei sale, Iulia, care a murit la doar 19 ani, în 1888, răpusă de tuberculoză. Hașdeu, devastat de pierderea unicului său copil, considerat un geniu precoce, a apelat la spiritism pentru a menține o legătură cu ea, iar castelul a fost conceput ca un loc unde să poată interacționa cu spiritul fiicei sale.
Povestea castelului începe cu durerea profundă a lui Hașdeu. După moartea Iuliei, el a susținut că aceasta i-a transmis, prin ședințe de spiritism, planurile pentru construirea edificiului. Aceste ședințe, detaliate în lucrarea sa „Sic Cogito” („Așa cuget eu”), ar fi inclus mesaje directe de la Iulia, care i-ar fi ghidat tatăl în realizarea unui „templu spiritist”. Castelul, situat în Câmpina, are o arhitectură neobișnuită, cu trei turnuri crenelate, o ușă masivă de piatră care se rotește pe un ax, și numeroase simboluri ezoterice – de la „Ochiul Lumii” deasupra intrării, la oglinzi paralele și statui care sugerează o legătură cu lumea de dincolo.
De-a lungul timpului, castelul a devenit celebru pentru presupusele evenimente inexplicabile care au avut loc acolo, atât în timpul vieții lui Hașdeu, cât și după moartea sa, în 1907. Iată câteva dintre cele mai cunoscute relatări:
Una dintre cele mai persistente legende spune că pianul Iuliei, aflat în castel, începe să cânte fără să fie atins. Vizitatori și angajați ai muzeului (castelul este acum Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu”) au raportat acorduri stranii auzite ziua sau noaptea, chiar și atunci când instrumentul era defect sau nu era nimeni în preajmă. Localnicii susțin că este spiritul Iuliei, care era o talentată pianistă în timpul vieții.
Se spune că silueta Iuliei a fost văzută de mai multe ori, fie în grădină, ținând margarete în mână, fie la ferestrele castelului. Uneori, a doua zi după astfel de apariții, margarete proaspete erau găsite în curte, deși anotimpul nu permitea înflorirea lor. De asemenea, urlete asemănătoare unor strigăte de lup, atribuite lui Hașdeu, ar fi fost auzite noaptea.
Camerele de supraveghere ale castelului au surprins, în unele momente, globuri luminoase mișcându-se inexplicabil prin pivnițe sau alte zone ale clădirii. Angajații muzeului au declarat că nu au găsit o explicație rațională pentru aceste fenomene.
În 1957, când castelul a fost folosit temporar drept cazarmă militară, un soldat a încercat să mute o statuie a lui Iisus din templul central al castelului. Deși părea un obiect ușor, statuia nu a putut fi clintită, ceea ce a alimentat ideea că o forță supranaturală o protejează. Statuia, sculptată de Raphael Casciani, se află și astăzi la locul ei.
Hașdeu însuși a documentat 101 ședințe de spiritism între 1890 și 1903, în care afirma că primea mesaje de la Iulia. Unele relatări sugerează că astfel de practici au „deschis” o poartă către lumea spiritelor, iar energia reziduală ar fi rămas în castel. După moartea sa, ședințele au continuat sub îndrumarea unor apropiați, precum avocatul C.M. Ciocazan.
Localnicii din Câmpina au contribuit la aura misterioasă a castelului. Unii povestesc că noaptea se aud aplauze și exclamații de „bravo”, atribuite lui Hașdeu, care ar fi ascultat-o pe Iulia cântând. Alții spun că oamenii evitau să treacă pe lângă castel după lăsarea întunericului, temându-se de „stafiile” locului. O relatare din 1936 vorbește despre trei tineri care, vizitând castelul, au râs de ideea spiritelor, iar unul dintre ei a murit ulterior într-un accident ciudat, legat de acid sulfuric, ceea ce a fost interpretat ca o „pedeapsă” supranaturală.
Deși aceste povești sunt captivante, multe pot fi puse pe seama imaginației, a sugestiei sau a contextului istoric. Hașdeu era un om profund afectat emoțional, iar spiritismul era o practică populară în Europa secolului XIX, mai ales în rândul celor care își pierduseră persoane dragi. Fenomene precum sunetele pianului ar putea fi explicate prin acustica neobișnuită a clădirii sau prin condițiile meteorologice, iar globurile luminoase ar putea fi reflexii sau defecte ale echipamentelor. Totuși, lipsa unor explicații definitive păstrează misterul viu.
Astăzi, Castelul Iuliei Hașdeu este un punct de atracție turistică și culturală, redeschis publicului în 1995 după restaurări parțiale. Vizitatorii pot explora cele șase camere, inclusiv „camera obscură” unde aveau loc ședințele de spiritism, și templul cu statuia lui Iisus. Deși restaurările recente (finalizate în 2022) au modernizat clădirea, atmosfera sa unică, încărcată de simbolism și istorie, continuă să inspire curiozitate și fiori.
În concluzie, fie că crezi în paranormal sau nu, castelul rămâne un monument al durerii unui tată și al geniului unei tinere dispărute prea devreme, învăluit într-un văl de mister care refuză să se risipească.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Deszăpezire la prețuri mari sau eficientă? Calarasipress.ro compară municipiile Tulcea și Călărași cu județele Ialomița, Giurgiu și Tulcea și dezvăluie diferențe incredibile
Iarna nu vine la fel pentru toți.
Când comparați bugetele, utilajele, stocurile și strategiile celor patru administrații locale – Municipiul Călărași, Municipiul Tulcea, Județul Călărași, Județul Ialomița și Județul Giurgiu – apare o imagine surprinzătoare: aceleași ninsori, dar costuri total diferite.
Unele autorități pregătesc flote întregi, altele cumpără doar cât să nu fie luate prin surprindere.
Rezultatul? Un tablou complet al modului în care banul public este folosit… sau risipit.
Municipiul Călărași: 800.000 lei pentru deszăpezire prin BRAI CATA
Primăria Municipiului Călărași intră în iarnă cu un buget considerabil:
→ 800.000 lei pentru activitatea de deszăpezire, prestări asigurate de operatorul BRAI CATA.
Pentru iarna 2025–2026, Municipiul Călărași anunță, oficial, un dispozitiv extins de deszăpezire: 64 de utilaje propuse, dintre care 27 sunt plătite în regim de staționare. Cifrele apar într-un proiect de hotărâre aprobat la nivel local și sunt prezentate drept garanția unei bune coordonări în cazul ninsorilor abundente, poleiului sau viscolului.
Pe hârtie, planul este amplu. În practică, rămân câteva semne de întrebare esențiale.
Plata staționării pentru aproape jumătate dintre utilaje ridică, inevitabil, problema raportului cost–beneficiu. Câte dintre aceste utilaje sunt efectiv mobilizate în timpul episoadelor de iarnă severă și câte rămân, de fapt, în așteptare, cu costuri care curg indiferent de intervenții?
Programul de deszăpezire promite prioritizarea arterelor principale, a legăturilor dintre cartiere, a accesului către spitale, școli, piețe, stații de transport public și instituții-cheie.
Municipiul Tulcea: buget mare, cheltuieli mari
Municipiul Tulcea a alocat pentru iarna 2024-2025
-
500.000 lei pentru deszăpezire
Și oferă cea mai detaliată listă de tarife dintre toate instituțiile:
- curățat zăpadă manual: 404,26 lei / 1000 mp
- împrăștiere material antiderapant: 57,22 lei / 1000 mp
- intervenții mecanizate, transport de zăpadă, rigole, stropiri etc.
În octombrie 2025, Primaria Tulcea a finalizat achiziția a două utilaje multifuncționale, utilizabile în orice anotimp, pentru activități de deszăpezire, împrăștiat material antiderapant, măturat mecanizat, spălat carosabil, udat zone verzi sau transport materiale.
Județul Călărași: utilaje multe, stocuri mari și cost/km mic
Pe partea județeană, Călărași devine un model de eficiență.
- Buget total: ~2.500.000
- Lungime drumuri: 650 km
- Utilaje: 41
- Materiale: 1600 tone antiderapante
- Puncte de intervenție: 3 baze strategice
Cifrele arată clar:
📉 Cost/km în Călărași: ~769 euro/km
unul dintre cele mai mici costuri din regiune.
Cu un buget la jumătate față de Ialomița, Călărași reușește să pregătească:
→ de două ori mai multe utilaje,
→ de peste două ori mai multe materiale antiderapante.
Județul Ialomița: cel mai mare buget, cele mai mici rezultate
Consiliul Județean Ialomița rămâne „campioană” la cheltuieli.
- Buget total: 5.535.699,71 lei (aprox. 1,11 milioane euro)
- Lungime drumuri: 507 km
- Utilaje: doar 20
- Materiale: 675 tone
- Baze operative: 2
Concluzia amară:Ialomița are cel mai mare buget, dar cel mai mic randament.
Cost/km ajunge la 2.189 euro, de aproape 3 ori mai mare decât în Călărași.
Județul Giurgiu: buget mic, performanță mare
Județul Giurgiu devine liderul eficienței:
- Buget total: 1.703.000 lei (342.000 euro)
- Lungime drumuri: 472 km
- Utilaje: 35
- Materiale antiderapante: 3.522 tone
- Puncte de intervenție: 6
💡 Cost/km: ~724 euro/km,
CEL MAI MIC din toată analiza.
Giurgiu depășește toate celelalte administrații la capitolul materiale și puncte de intervenție, în ciuda celui mai mic buget.
Județul Tulcea: contract multianual, sume mari „în așteptare”
La nivel județean, Tulcea merge pe o strategie diferită față de celelalte administrații analizate: contract multianual de deszăpezire, nu buget anual clar, defalcat.
Consiliul Județean Tulcea a lansat procedura de achiziție publică pentru deszăpezirea drumurilor județene din zona de est, pentru perioada 2025–2028, adică trei sezoane de iarnă consecutive.
Valoarea totală estimată a contractului se situează între:
-
3.584.318,82 lei și
-
12.388.496,45 lei, fără TVA.
Diferența mare între minim și maxim arată că autoritatea județeană își rezervă legal posibilitatea de a cheltui mult mai mult în cazul unor ierni grele, cu ninsori abundente și intervenții repetate.
Cât înseamnă, de fapt, pe fiecare iarnă
Dacă împărțim contractul pe sezoane de iarnă, rezultă că deszăpezirea drumurilor județene din estul județului Tulcea ar putea costa, estimativ:
-
aproximativ 1,19 milioane lei / iarnă – în scenariul unor ierni blânde;
-
până la aproximativ 4,13 milioane lei / iarnă – în scenariul unor ierni grele.
Aceste sume nu sunt bani alocați automat, ci plafoane maxime, iar plata se face doar pentru intervențiile efectiv realizate, în funcție de condițiile meteo din fiecare sezon.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La Muzeul Municipal Călărași a avut loc, recent, reuniunea de 10 ani de la absolvirea liceului a promoției 2015, profil Matematică-Informatică, intensiv engleză, din cadrul Colegiului Național „Barbu Știrbei” Călărași. Evenimentul a adus împreună foști colegi care au pășit emoționați în spațiul revederii, mulți dintre ei nemaivăzându-se din momentul absolvirii.
Deși nu toți absolvenții au putut fi prezenți, evenimentul a fost plin de căldură, încărcat de nostalgie, zâmbete și bucuria reîntâlnirii. Sala muzeului a devenit, pentru câteva ore, un loc al amintirilor vii, unde anii de liceu au prins din nou contur prin povești și emoții împărtășite.
La reuniune au participat și câțiva dintre profesorii care le-au fost alături în anii de formare, prezența lor fiind primită cu respect și afecțiune. Unul dintre cele mai așteptate momente a fost strigarea catalogului, care a readus în prim-plan chipuri, întâmplări și replici rămase în memoria colectivă a generației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Asociația Alături de tine 2007, fondată de Mirela Marcu, organizează cea de-a doua ediție a evenimentului caritabil „Suflete Unite”, o inițiativă dedicată sprijinirii animalelor abandonate și fără adăpost.
Timp de șase zile – 19, 20, 21, 26, 27 și 28 decembrie, începând cu ora 16:00, iubitorii de animale sunt așteptați pe Strada Morii nr. 10, Ceacu, în clădirea viitoarei clinici veterinare HOPE CLINIC, un spațiu pregătit special pentru a deveni loc de întâlnire între oameni și sufletele care încă așteaptă o șansă.
Evenimentul aduce laolaltă accesorii pentru animale, decorațiuni realizate cu suflet, ceai fierbinte, cafea, colinde și momente de emoție autentică. Fiecare cadou ales înseamnă hrană, îngrijire și speranță pentru animalele aflate în grija voluntarilor, iar fiecare gest, oricât de mic, contribuie direct la bunăstarea acestora.
„Suflete Unite” nu este doar un târg caritabil, ci o invitație la solidaritate și empatie. Este locul în care animalele și oamenii stau umăr lângă umăr, uniți de convingerea că niciun suflet nu ar trebui să fie singur.
Participarea este deschisă tuturor, cu sau fără animale de companie, iar organizatorii îi încurajează pe cei care ajung la Ceacu să vină cu inima deschisă și dorința de a dărui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deszăpezire la prețuri mari sau eficientă? Calarasipress.ro compară municipiile Tulcea și Călărași cu județele Ialomița, Giurgiu și Tulcea și dezvăluie diferențe incredibile
Recomandare de carte -„Un animal sălbatic” de Joel Dicker
Ioana Cantacuzino – Prințesa cerului românesc
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
