Știri
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina, un loc unde istoria și supranaturalul se împletesc
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina este una dintre cele mai fascinante și misterioase construcții din România, asociată adesea cu fenomene paranormale și legende care au captivat imaginația multora. Construit între 1894 și 1896 de Bogdan Petriceicu Hașdeu, un renumit savant și scriitor român, castelul a fost ridicat în memoria fiicei sale, Iulia, care a murit la doar 19 ani, în 1888, răpusă de tuberculoză. Hașdeu, devastat de pierderea unicului său copil, considerat un geniu precoce, a apelat la spiritism pentru a menține o legătură cu ea, iar castelul a fost conceput ca un loc unde să poată interacționa cu spiritul fiicei sale.
Povestea castelului începe cu durerea profundă a lui Hașdeu. După moartea Iuliei, el a susținut că aceasta i-a transmis, prin ședințe de spiritism, planurile pentru construirea edificiului. Aceste ședințe, detaliate în lucrarea sa „Sic Cogito” („Așa cuget eu”), ar fi inclus mesaje directe de la Iulia, care i-ar fi ghidat tatăl în realizarea unui „templu spiritist”. Castelul, situat în Câmpina, are o arhitectură neobișnuită, cu trei turnuri crenelate, o ușă masivă de piatră care se rotește pe un ax, și numeroase simboluri ezoterice – de la „Ochiul Lumii” deasupra intrării, la oglinzi paralele și statui care sugerează o legătură cu lumea de dincolo.
De-a lungul timpului, castelul a devenit celebru pentru presupusele evenimente inexplicabile care au avut loc acolo, atât în timpul vieții lui Hașdeu, cât și după moartea sa, în 1907. Iată câteva dintre cele mai cunoscute relatări:
Una dintre cele mai persistente legende spune că pianul Iuliei, aflat în castel, începe să cânte fără să fie atins. Vizitatori și angajați ai muzeului (castelul este acum Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu”) au raportat acorduri stranii auzite ziua sau noaptea, chiar și atunci când instrumentul era defect sau nu era nimeni în preajmă. Localnicii susțin că este spiritul Iuliei, care era o talentată pianistă în timpul vieții.
Se spune că silueta Iuliei a fost văzută de mai multe ori, fie în grădină, ținând margarete în mână, fie la ferestrele castelului. Uneori, a doua zi după astfel de apariții, margarete proaspete erau găsite în curte, deși anotimpul nu permitea înflorirea lor. De asemenea, urlete asemănătoare unor strigăte de lup, atribuite lui Hașdeu, ar fi fost auzite noaptea.
Camerele de supraveghere ale castelului au surprins, în unele momente, globuri luminoase mișcându-se inexplicabil prin pivnițe sau alte zone ale clădirii. Angajații muzeului au declarat că nu au găsit o explicație rațională pentru aceste fenomene.
În 1957, când castelul a fost folosit temporar drept cazarmă militară, un soldat a încercat să mute o statuie a lui Iisus din templul central al castelului. Deși părea un obiect ușor, statuia nu a putut fi clintită, ceea ce a alimentat ideea că o forță supranaturală o protejează. Statuia, sculptată de Raphael Casciani, se află și astăzi la locul ei.
Hașdeu însuși a documentat 101 ședințe de spiritism între 1890 și 1903, în care afirma că primea mesaje de la Iulia. Unele relatări sugerează că astfel de practici au „deschis” o poartă către lumea spiritelor, iar energia reziduală ar fi rămas în castel. După moartea sa, ședințele au continuat sub îndrumarea unor apropiați, precum avocatul C.M. Ciocazan.
Localnicii din Câmpina au contribuit la aura misterioasă a castelului. Unii povestesc că noaptea se aud aplauze și exclamații de „bravo”, atribuite lui Hașdeu, care ar fi ascultat-o pe Iulia cântând. Alții spun că oamenii evitau să treacă pe lângă castel după lăsarea întunericului, temându-se de „stafiile” locului. O relatare din 1936 vorbește despre trei tineri care, vizitând castelul, au râs de ideea spiritelor, iar unul dintre ei a murit ulterior într-un accident ciudat, legat de acid sulfuric, ceea ce a fost interpretat ca o „pedeapsă” supranaturală.
Deși aceste povești sunt captivante, multe pot fi puse pe seama imaginației, a sugestiei sau a contextului istoric. Hașdeu era un om profund afectat emoțional, iar spiritismul era o practică populară în Europa secolului XIX, mai ales în rândul celor care își pierduseră persoane dragi. Fenomene precum sunetele pianului ar putea fi explicate prin acustica neobișnuită a clădirii sau prin condițiile meteorologice, iar globurile luminoase ar putea fi reflexii sau defecte ale echipamentelor. Totuși, lipsa unor explicații definitive păstrează misterul viu.
Astăzi, Castelul Iuliei Hașdeu este un punct de atracție turistică și culturală, redeschis publicului în 1995 după restaurări parțiale. Vizitatorii pot explora cele șase camere, inclusiv „camera obscură” unde aveau loc ședințele de spiritism, și templul cu statuia lui Iisus. Deși restaurările recente (finalizate în 2022) au modernizat clădirea, atmosfera sa unică, încărcată de simbolism și istorie, continuă să inspire curiozitate și fiori.
În concluzie, fie că crezi în paranormal sau nu, castelul rămâne un monument al durerii unui tată și al geniului unei tinere dispărute prea devreme, învăluit într-un văl de mister care refuză să se risipească.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Străzile Aurel Vlaicu și Șoseaua Chirnogi din Oltenița intră în linie dreaptă: lucrările avansează rapid, termenul estimat este începutul lunii decembrie
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, anunță că modernizarea a două artere importante ale orașului – strada Aurel Vlaicu și Șoseaua Chirnogi – avansează într-un ritm foarte bun, iar echipele sunt mobilizate pentru finalizarea lucrărilor la începutul lunii decembrie.
Aurel Vlaicu: asfalt turnat în proporție de 80%
Pe strada Aurel Vlaicu, săpăturile au fost finalizate, iar straturile de balast și piatră spartă sunt deja gata. Primarul precizează că aproximativ 80% din stratul de asfalt a fost turnat, iar carosabilul este realizat în proporție de 70%. De mâine încep și lucrările la trotuare. Obiectivul este ca întreaga stradă să fie complet modernizată până la începutul lunii decembrie.
Șoseaua Chirnogi: trotuare montate, asfaltul urmează să fie turnat
Pe Șoseaua Chirnogi, lucrările au ajuns în etapa în care trotuarele și bordurile sunt montate, iar geogrila antifisură – materialul necesar stabilizării asfaltului – este pregătită. Vineri are loc etapa decisivă împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcții. Imediat după avizare se va turna asfaltul, iar recepția lucrării va putea fi făcută. Dacă nu apar probleme, drumul ar putea fi complet asfaltat luni sau marți.
Primarul Beștea: “Infrastructura are nevoie de continuitate și muncă bine făcută”
Edilul spune că este mulțumit de ritmul lucrărilor și de felul în care proiectele prind contur:
„Infrastructura orașului nostru are nevoie de grijă constantă, de muncă bine făcută și de continuitate. Asta voi urmări în fiecare etapă”, transmite primarul.
Lucrările fac parte din programul de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiul Oltenița, iar cele două artere sunt esențiale pentru traficul local și pentru legătura cu zonele rezidențiale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Ancuța, „perfecțiunea” din Grădiștea, lovește în plin pe Facebook: sute de bărbați cuceriți de o femeie care… nu există
O postare aparent banală a reușit să aprindă imaginația a sute de bărbați de pe Facebook. „Ancuța”, o tânără generată complet cu Inteligență Artificială, a stârnit o avalanșă de comentarii – de la declarații stângace până la invitații insistente la cafea și cereri directe de număr de telefon.
„Bună frumoas-o, dămi numărul să vorbim”, „Vrei o cafea? Sau un vin bun?”, „Nu are vaca mea așa uger” – sunt doar câteva dintre reacțiile care au umplut secțiunea de comentarii, unde utilizatorii s-au întrecut în replici amuzante, naive sau pur și simplu de tot râsul. Multe dintre comentarii, deși par amuzante, sunt scrise cu seriozitate.
Cei mai mulți nu au realizat nici măcar o clipă că „tânăra” nu există. Tot acești oameni încă n-au aflat ca Nicusor este, totuși, președintele țării. Ancuța este doar o imagine creată digital, dar cu un bust suficient de generos încât să fie comparat cu „palmaresul unei mame eroine de tripleți”.
În descrierea ei, Ancuța se prezintă ca fiind „singură de câteva luni”, lăsată acasă de iubitul plecat la muncă în străinătate. Tot ea spune că ar vrea „o cafea băută la lumina lumânării” alături de cineva „serios și respectuos”. Atât le-a trebuit internauților: secțiunea de comentarii a luat foc.
Printre cei care și-au dat seama de farsă, o utilizatoare a anunțat direct: „Alo, prostimea… e creată cu inteligență artificială!”. Degeaba. Daunele erau deja făcute.
Ancuța a reușit ceea ce multe conturi reale nu reușesc nici cu eforturi uriașe: a strâns sute de reacții, zeci de propuneri și o mulțime de inimioare în mai puțin de o zi.
Facebook-ul românesc a devenit, după TikTok, nu de puțină vreme, habitatul adevăraților iubitori de pământ de aur, cum ar fi spus un jurnalist din epoca ceaușistă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Biblioteca Județeană Călărași recomandă o lectură care colorează lumea: „Culorile – pasiune și mister”, de David Scott Kastan
Biblioteca Județeană Călărași aduce în atenția cititorilor un volum special, dedicat felului în care culorile ne modelează viața. Cartea „Culorile – pasiune și mister”, semnată de David Scott Kastan, propune o incursiune clară și fascinantă în universul culorilor – de la emoțiile pe care le trezesc, până la impactul lor asupra culturii și percepției umane.
Autorul subliniază că lumea în care trăim este inundată de culoare: cerul, iarba, hainele, obiectele din jurul nostru și chiar felul în care gândim și simțim sunt influențate de acest spectru vizual. Cartea merge mai departe și explică modul în care noi dăm sens culorilor, dar și cum acestea, la rândul lor, ne influențează identitatea și comportamentul.
În completare, Biblioteca descrie volumul ca fiind „un regal al operelor de artă”, o combinație între rigoare, erudiție și pasiunea autorului pentru subiect.
Citatul lui Henri Matisse, inclus în prezentare, rezumă perfect mesajul cărții: „Culoarea este un puternic mijloc de exprimare.”
Volumul poate fi consultat în Sala de Lectură a Bibliotecii Județene Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Străzile Aurel Vlaicu și Șoseaua Chirnogi din Oltenița intră în linie dreaptă: lucrările avansează rapid, termenul estimat este începutul lunii decembrie
Ancuța, „perfecțiunea” din Grădiștea, lovește în plin pe Facebook: sute de bărbați cuceriți de o femeie care… nu există
Curăță-ți vasele de sânge cu ceaiul din mei de canari
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
