Știri
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina, un loc unde istoria și supranaturalul se împletesc
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina este una dintre cele mai fascinante și misterioase construcții din România, asociată adesea cu fenomene paranormale și legende care au captivat imaginația multora. Construit între 1894 și 1896 de Bogdan Petriceicu Hașdeu, un renumit savant și scriitor român, castelul a fost ridicat în memoria fiicei sale, Iulia, care a murit la doar 19 ani, în 1888, răpusă de tuberculoză. Hașdeu, devastat de pierderea unicului său copil, considerat un geniu precoce, a apelat la spiritism pentru a menține o legătură cu ea, iar castelul a fost conceput ca un loc unde să poată interacționa cu spiritul fiicei sale.
Povestea castelului începe cu durerea profundă a lui Hașdeu. După moartea Iuliei, el a susținut că aceasta i-a transmis, prin ședințe de spiritism, planurile pentru construirea edificiului. Aceste ședințe, detaliate în lucrarea sa „Sic Cogito” („Așa cuget eu”), ar fi inclus mesaje directe de la Iulia, care i-ar fi ghidat tatăl în realizarea unui „templu spiritist”. Castelul, situat în Câmpina, are o arhitectură neobișnuită, cu trei turnuri crenelate, o ușă masivă de piatră care se rotește pe un ax, și numeroase simboluri ezoterice – de la „Ochiul Lumii” deasupra intrării, la oglinzi paralele și statui care sugerează o legătură cu lumea de dincolo.
De-a lungul timpului, castelul a devenit celebru pentru presupusele evenimente inexplicabile care au avut loc acolo, atât în timpul vieții lui Hașdeu, cât și după moartea sa, în 1907. Iată câteva dintre cele mai cunoscute relatări:
Una dintre cele mai persistente legende spune că pianul Iuliei, aflat în castel, începe să cânte fără să fie atins. Vizitatori și angajați ai muzeului (castelul este acum Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu”) au raportat acorduri stranii auzite ziua sau noaptea, chiar și atunci când instrumentul era defect sau nu era nimeni în preajmă. Localnicii susțin că este spiritul Iuliei, care era o talentată pianistă în timpul vieții.
Se spune că silueta Iuliei a fost văzută de mai multe ori, fie în grădină, ținând margarete în mână, fie la ferestrele castelului. Uneori, a doua zi după astfel de apariții, margarete proaspete erau găsite în curte, deși anotimpul nu permitea înflorirea lor. De asemenea, urlete asemănătoare unor strigăte de lup, atribuite lui Hașdeu, ar fi fost auzite noaptea.
Camerele de supraveghere ale castelului au surprins, în unele momente, globuri luminoase mișcându-se inexplicabil prin pivnițe sau alte zone ale clădirii. Angajații muzeului au declarat că nu au găsit o explicație rațională pentru aceste fenomene.
În 1957, când castelul a fost folosit temporar drept cazarmă militară, un soldat a încercat să mute o statuie a lui Iisus din templul central al castelului. Deși părea un obiect ușor, statuia nu a putut fi clintită, ceea ce a alimentat ideea că o forță supranaturală o protejează. Statuia, sculptată de Raphael Casciani, se află și astăzi la locul ei.
Hașdeu însuși a documentat 101 ședințe de spiritism între 1890 și 1903, în care afirma că primea mesaje de la Iulia. Unele relatări sugerează că astfel de practici au „deschis” o poartă către lumea spiritelor, iar energia reziduală ar fi rămas în castel. După moartea sa, ședințele au continuat sub îndrumarea unor apropiați, precum avocatul C.M. Ciocazan.
Localnicii din Câmpina au contribuit la aura misterioasă a castelului. Unii povestesc că noaptea se aud aplauze și exclamații de „bravo”, atribuite lui Hașdeu, care ar fi ascultat-o pe Iulia cântând. Alții spun că oamenii evitau să treacă pe lângă castel după lăsarea întunericului, temându-se de „stafiile” locului. O relatare din 1936 vorbește despre trei tineri care, vizitând castelul, au râs de ideea spiritelor, iar unul dintre ei a murit ulterior într-un accident ciudat, legat de acid sulfuric, ceea ce a fost interpretat ca o „pedeapsă” supranaturală.
Deși aceste povești sunt captivante, multe pot fi puse pe seama imaginației, a sugestiei sau a contextului istoric. Hașdeu era un om profund afectat emoțional, iar spiritismul era o practică populară în Europa secolului XIX, mai ales în rândul celor care își pierduseră persoane dragi. Fenomene precum sunetele pianului ar putea fi explicate prin acustica neobișnuită a clădirii sau prin condițiile meteorologice, iar globurile luminoase ar putea fi reflexii sau defecte ale echipamentelor. Totuși, lipsa unor explicații definitive păstrează misterul viu.
Astăzi, Castelul Iuliei Hașdeu este un punct de atracție turistică și culturală, redeschis publicului în 1995 după restaurări parțiale. Vizitatorii pot explora cele șase camere, inclusiv „camera obscură” unde aveau loc ședințele de spiritism, și templul cu statuia lui Iisus. Deși restaurările recente (finalizate în 2022) au modernizat clădirea, atmosfera sa unică, încărcată de simbolism și istorie, continuă să inspire curiozitate și fiori.
În concluzie, fie că crezi în paranormal sau nu, castelul rămâne un monument al durerii unui tată și al geniului unei tinere dispărute prea devreme, învăluit într-un văl de mister care refuză să se risipească.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Finalul de an aduce un mesaj cald și optimist din partea Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu, care a transmis public mulțumiri cititorilor, colaboratorilor și tuturor celor care au trecut pragul instituției în 2025.
Reprezentanții bibliotecii vorbesc despre un an plin de întâlniri, idei, ateliere, activități culturale, proiecte de film, vizite și momente de descoperire, subliniind că biblioteca a devenit un spațiu viu, al bucuriei de a fi împreună și al pasiunii pentru lectură.
„La cumpăna dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către toți cei care, într-un fel sau altul, au făcut parte din viața bibliotecii”, este mesajul transmis comunității. Pentru iubitorii de carte, instituția își exprimă dorința ca noul an să aducă volume memorabile, autori care pun pe gânduri și povești care rămân în suflet.
Privind spre 2026, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își propune să rămână „o a doua casă” pentru cititori, un loc al curiozității, inspirației și eleganței cuvintelor. Totodată, conducerea instituției mulțumește partenerilor și colaboratorilor pentru implicare și își exprimă dorința de a continua împreună proiectele culturale și educaționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Județul Călărași a înregistrat în luna octombrie 2025 o evoluție economică mixtă, cu creșteri consistente în industrie, dar și cu scăderi vizibile în turism și un spor natural negativ, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Călărași.
Industrie în creștere accelerată
Producția industrială realizată în luna octombrie 2025 a crescut cu 19,8% față de luna precedentă și cu 11,2% comparativ cu octombrie 2024. Pe primele zece luni ale anului, industria județului a consemnat un avans de 2,1% față de perioada similară a anului trecut.
Industria prelucrătoare domină clar structura producției, cu o pondere de 99,9%, cele mai importante contribuții venind din fabricarea produselor chimice, a substanțelor și produselor din materiale plastice, precum și din industria alimentară.
Salarii peste media din 2024
Câștigul salarial mediu brut în județ a ajuns la 7.482 lei, iar cel net la 4.473 lei, în ușoară creștere față de luna septembrie, dar sub nivelul din octombrie 2024. Cele mai mari salarii s-au înregistrat în servicii, iar cele mai mici în agricultură.
Șomajul, ușor în creștere
La finalul lunii octombrie 2025, în evidențele AJOFM Călărași figurau 4.374 de șomeri, cu 155 mai mulți decât în septembrie. Rata șomajului a ajuns la 5,6%, peste media lunii precedente. Aproape 91% dintre șomeri provin din rândul persoanelor cu studii primare, gimnaziale sau profesionale.
Turismul, pe un trend descendent
Sectorul turistic rămâne unul vulnerabil. Indicele de utilizare netă a capacităților de cazare a fost de doar 16,4%, în scădere atât față de luna anterioară, cât și față de octombrie 2024. Numărul sosirilor turiștilor a scăzut cu peste 43% comparativ cu septembrie, iar numărul înnoptărilor cu aproape 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Demografie: spor natural negativ
Datele demografice indică o situație îngrijorătoare. În luna octombrie s-au înregistrat 191 de nașteri, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 321, rezultând un spor natural negativ de -130 persoane. Mortalitatea generală a crescut, iar numărul divorțurilor a fost mai mare decât în luna similară din 2024.
Comerț exterior: exporturile cresc
Exporturile județului au totalizat 47,3 milioane euro, iar importurile 42,5 milioane euro, rezultând un sold pozitiv al balanței comerciale de +4,8 milioane euro. Principalii parteneri externi la export au fost Italia, Germania și Olanda.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Cantina de Ajutor Social din Călărași: sprijin alimentar pentru peste 130 de persoane vulnerabile, la final de an
Cantina de Ajutor Social, serviciu aflat în subordinea Primăria Municipiului Călărași, continuă și în acest an acțiunile dedicate persoanelor vulnerabile din comunitate. Potrivit informațiilor transmise de administrația locală, aproximativ 136 de persoane vor beneficia de pachete alimentare, printre care se numără și opt persoane fără adăpost, cazate temporar în adăpostul de urgență pe timpul nopții.
Distribuirea pachetelor este programată pentru 30 decembrie, în intervalul 11:30 – 15:00, la sediul Cantinei de Ajutor Social. Alimentele sunt gândite să acopere necesarul pentru perioada 30 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026.
Conținutul pachetelor include produse din carne și lactate, conserve, dulciuri și fructe, valoarea unui pachet alimentar fiind de 198 de lei.
De serviciile Cantinei de Ajutor Social pot beneficia, conform Legii nr. 208/1997 și hotărârilor Consiliului Local Călărași, persoanele sau familiile cu venituri reduse, cele aflate în situații medicale speciale, pensionarii izolați social fără susținători legali, persoanele cu handicap sau boli cronice, copiii până la 18 ani aflați în întreținerea familiilor eligibile, precum și persoanele fără venituri temporare, pentru o perioadă de maximum 90 de zile pe an.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Tot mai puțini copii se nasc în județul Călărași. Unde duc aceste statistici
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
