Știri
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina, un loc unde istoria și supranaturalul se împletesc
Castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina este una dintre cele mai fascinante și misterioase construcții din România, asociată adesea cu fenomene paranormale și legende care au captivat imaginația multora. Construit între 1894 și 1896 de Bogdan Petriceicu Hașdeu, un renumit savant și scriitor român, castelul a fost ridicat în memoria fiicei sale, Iulia, care a murit la doar 19 ani, în 1888, răpusă de tuberculoză. Hașdeu, devastat de pierderea unicului său copil, considerat un geniu precoce, a apelat la spiritism pentru a menține o legătură cu ea, iar castelul a fost conceput ca un loc unde să poată interacționa cu spiritul fiicei sale.
Povestea castelului începe cu durerea profundă a lui Hașdeu. După moartea Iuliei, el a susținut că aceasta i-a transmis, prin ședințe de spiritism, planurile pentru construirea edificiului. Aceste ședințe, detaliate în lucrarea sa „Sic Cogito” („Așa cuget eu”), ar fi inclus mesaje directe de la Iulia, care i-ar fi ghidat tatăl în realizarea unui „templu spiritist”. Castelul, situat în Câmpina, are o arhitectură neobișnuită, cu trei turnuri crenelate, o ușă masivă de piatră care se rotește pe un ax, și numeroase simboluri ezoterice – de la „Ochiul Lumii” deasupra intrării, la oglinzi paralele și statui care sugerează o legătură cu lumea de dincolo.
De-a lungul timpului, castelul a devenit celebru pentru presupusele evenimente inexplicabile care au avut loc acolo, atât în timpul vieții lui Hașdeu, cât și după moartea sa, în 1907. Iată câteva dintre cele mai cunoscute relatări:
Una dintre cele mai persistente legende spune că pianul Iuliei, aflat în castel, începe să cânte fără să fie atins. Vizitatori și angajați ai muzeului (castelul este acum Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu”) au raportat acorduri stranii auzite ziua sau noaptea, chiar și atunci când instrumentul era defect sau nu era nimeni în preajmă. Localnicii susțin că este spiritul Iuliei, care era o talentată pianistă în timpul vieții.
Se spune că silueta Iuliei a fost văzută de mai multe ori, fie în grădină, ținând margarete în mână, fie la ferestrele castelului. Uneori, a doua zi după astfel de apariții, margarete proaspete erau găsite în curte, deși anotimpul nu permitea înflorirea lor. De asemenea, urlete asemănătoare unor strigăte de lup, atribuite lui Hașdeu, ar fi fost auzite noaptea.
Camerele de supraveghere ale castelului au surprins, în unele momente, globuri luminoase mișcându-se inexplicabil prin pivnițe sau alte zone ale clădirii. Angajații muzeului au declarat că nu au găsit o explicație rațională pentru aceste fenomene.
În 1957, când castelul a fost folosit temporar drept cazarmă militară, un soldat a încercat să mute o statuie a lui Iisus din templul central al castelului. Deși părea un obiect ușor, statuia nu a putut fi clintită, ceea ce a alimentat ideea că o forță supranaturală o protejează. Statuia, sculptată de Raphael Casciani, se află și astăzi la locul ei.
Hașdeu însuși a documentat 101 ședințe de spiritism între 1890 și 1903, în care afirma că primea mesaje de la Iulia. Unele relatări sugerează că astfel de practici au „deschis” o poartă către lumea spiritelor, iar energia reziduală ar fi rămas în castel. După moartea sa, ședințele au continuat sub îndrumarea unor apropiați, precum avocatul C.M. Ciocazan.
Localnicii din Câmpina au contribuit la aura misterioasă a castelului. Unii povestesc că noaptea se aud aplauze și exclamații de „bravo”, atribuite lui Hașdeu, care ar fi ascultat-o pe Iulia cântând. Alții spun că oamenii evitau să treacă pe lângă castel după lăsarea întunericului, temându-se de „stafiile” locului. O relatare din 1936 vorbește despre trei tineri care, vizitând castelul, au râs de ideea spiritelor, iar unul dintre ei a murit ulterior într-un accident ciudat, legat de acid sulfuric, ceea ce a fost interpretat ca o „pedeapsă” supranaturală.
Deși aceste povești sunt captivante, multe pot fi puse pe seama imaginației, a sugestiei sau a contextului istoric. Hașdeu era un om profund afectat emoțional, iar spiritismul era o practică populară în Europa secolului XIX, mai ales în rândul celor care își pierduseră persoane dragi. Fenomene precum sunetele pianului ar putea fi explicate prin acustica neobișnuită a clădirii sau prin condițiile meteorologice, iar globurile luminoase ar putea fi reflexii sau defecte ale echipamentelor. Totuși, lipsa unor explicații definitive păstrează misterul viu.
Astăzi, Castelul Iuliei Hașdeu este un punct de atracție turistică și culturală, redeschis publicului în 1995 după restaurări parțiale. Vizitatorii pot explora cele șase camere, inclusiv „camera obscură” unde aveau loc ședințele de spiritism, și templul cu statuia lui Iisus. Deși restaurările recente (finalizate în 2022) au modernizat clădirea, atmosfera sa unică, încărcată de simbolism și istorie, continuă să inspire curiozitate și fiori.
În concluzie, fie că crezi în paranormal sau nu, castelul rămâne un monument al durerii unui tată și al geniului unei tinere dispărute prea devreme, învăluit într-un văl de mister care refuză să se risipească.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deputatul PSD Ion Samoilă, mesaj de Ziua Națională: „Libertatea și demnitatea unui popor nu se negociază”
Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural
Senatorul Cristian Rusu, prezent la ceremoniile de 1 Decembrie din Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
