Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Cardul European de Asigurări de Sănătate, necesar pentru călătoriile în străinătate. Ce servicii medicale acoperă

Published

on

Sursa: infobox.ro

Din ce în ce mai mulți români optează să își petreacă vacanțele în străinătate. Pentru cei care aleg să călătorească în statele membre UE, cardul european de asigurări de sănătate reprezintă un document esențial care poate evita neplăcerile și costurile neprevăzute.

În 2023, numărul turiștilor români care au călătorit în străinătate a ajuns la 19,5 milioane, înregistrând o creștere de 12,6% față de anul anterior, scrie evz.ro. Dintre aceștia, 3,3 milioane au optat pentru vacanțe în Bulgaria (2,1 milioane) și Grecia (1,3 milioane). Pentru cei care aleg să călătorească în țări din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Elveția, cardul european de asigurări de sănătate este un document esențial necesar.

Cardul european de sănătate, cunoscut oficial sub denumirea de Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS), permite turiștilor români să beneficieze de asistență medicală în statele membre ale Uniunii Europene. Documentul poate fi utilizat în timpul unei „șederi temporare”, perioada maximă fiind de 12 luni.

Regulamentele Uniunii Europene nu impun restricții legate de motivul deplasării. Astfel, cardul poate fi utilizat de către românii care călătoresc în scop turistic, de studii, profesional sau familial.

Advertisement

Cardul european de sănătate permite turiștilor să beneficieze de servicii medicale gratuite sau la costuri reduse în statele membre ale UE. Cu toate acestea, în anumite situații, ar putea fi necesară o coplată pentru servicii care sunt gratuite în România.

Este important de menționat că acest card nu substituie asigurarea de călătorie. Nu acoperă serviciile private de asistență medicală și nu suportă costurile repatrierii în țara de origine. De asemenea, nu poate fi utilizat în scopul efectuării de tratamente medicale într-o altă țară.

Cum poate fi obținut cardul european de sănătate

Pentru a obține cardul european de sănătate, persoanele interesate trebuie să completeze o cerere la Casa de Asigurări de Sănătate la care sunt înregistrați. Cererea trebuie însoțită de o copie a actului de identitate și de o dovadă a calității de asigurat. Este necesar ca solicitantul să fie în regulă cu plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Eliberarea cardului este gratuită și nu implică niciun cost suplimentar.

Cererea poate fi completată și depusă online, accesând site-ul oficial al cardului european de sănătate sau platformele online ale Caselor de asigurări de sănătate din fiecare județ.

Advertisement

Durata de valabilitate a documentului este de doi ani (dublată din 2019).

Unde este valabil și ce servicii acoperă

Cardul european de sănătate este valabil exclusiv în afara teritoriului României conform Legii 95/2006, care specifică că acesta nu are efecte pe teritoriul României și nu impune obligații furnizorilor de servicii medicale din țară.

Acest card este recunoscut în toate statele membre ale Uniunii Europene, alături de Elveția, Islanda, Liechtenstein, Marea Britanie și Norvegia.

Prin intermediul cardului european de sănătate, utilizatorii pot accesa servicii medicale oferite de furnizorii incluși în sistemul de securitate socială al țării respective. Conform legislației, sunt acoperite doar “serviciile medicale necesare în timpul șederii temporare”.

Advertisement

Acestea includ spitalizarea continuă sau de zi pentru urgențe medicale, inclusiv tratamentele stomatologice, bolile epidemiologice, nașterile, chimioterapia, și altele. De asemenea, pot fi acoperite consultații de urgență la domiciliu sau transportul pacienților la unitățile medicale.

Cardul nu poate fi folosit pentru tratamente medicale planificate și nu acoperă afecțiunile preexistente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Justiția se reorganizează: cauze eliminate, atribuții redistribuite și digitalizare accelerată

Published

on

Consiliul Superior al Magistraturii înaintează un pachet amplu de modificări legislative care urmăresc reducerea încărcării instanțelor și fluidizarea procedurilor judiciare. Propunerile vizează atât scoaterea unor categorii de cauze din competența judecătorilor, cât și redistribuirea unor sarcini către personalul auxiliar sau către asistenți, extinderea competențelor judecătorilor stagiari și accelerarea digitalizării în sistemul judiciar.

Printre schimbările esențiale se numără eliminarea din sala de judecată a unor proceduri considerate repetitive sau administrative. Dizolvarea și radierea firmelor, cererile necontencioase privind ONG‑urile, înlocuirea amenzii cu muncă în folosul comunității, precum și divorțul prin acord sunt propuse pentru a fi soluționate în afara instanțelor. De asemenea, se renunță la procedura actuală de încuviințare a executării silite pentru hotărârile judecătorești, iar o parte dintre atribuțiile privind tutela și curatela sunt transferate către autoritatea tutelară.

Reforma include și ajustări ale competenței teritoriale în diverse materii, lărgirea atribuțiilor judecătorilor stagiari și clarificarea rolului judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În paralel, se propune actualizarea taxelor judiciare de timbru, în acord cu costurile reale ale procedurilor și cu evoluția economică.

Un capitol important îl reprezintă digitalizarea: implementarea unei baze de date comune pentru comunicarea soluțiilor, dezvoltarea programului REJUST pentru generarea automată a unor hotărâri simple, transmiterea electronică a cererilor de executare silită și acces extins la bazele de date ale instituțiilor publice. Toate acestea urmăresc reducerea timpilor de soluționare și eliminarea întârzierilor cauzate de proceduri administrative.

Advertisement

Propunerile sunt analizate în cadrul proiectului „EFICIENȚĂ”, iar până la finalul lunii februarie urmează consultări cu UNBR și alte profesii juridice pentru identificarea eventualelor dificultăți practice și ajustarea legislației secundare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Campionul sinecurilor: Andrei Gabriel Benghea Mălăieș și cele 11 surse de venit

Published

on

Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, funcționar public și consultant în vârstă de 45 de ani, a devenit simbolul cumulului excesiv de funcții în România. În ultimii ani a strâns simultan 11 surse de venit oficiale, majoritatea plătite din bani publici sau din contracte cu instituții de stat.

A ocupat sau ocupă poziții precum: consilier personal la un minister, expert în cadrul mai multor autorități publice centrale, membru în consilii de administrație la companii de stat, consultant pe proiecte europene, lector universitar plătit cu ora, director interimar la o instituție publică, membru în comisii de licitație, evaluator de proiecte naționale și europene, consilier local într-o localitate mică, președinte sau membru în asociații finanțate public și alte activități de consultanță contractuală.

Veniturile lunare cumulate au depășit de mai multe ori salariul mediu net pe economie, iar unele funcții se suprapuneau temporal, ridicând semne de întrebare privind compatibilitatea și timpul efectiv dedicat fiecăreia. Cazul său a fost intens mediatizat ca exemplu clasic de cumul aberant de sinecuri, în care un singur om poate încasa bani de la stat pe mai multe canale în același timp.

Deși a fost criticat public și semnalat în rapoarte de integritate, Benghea Mălăieș a continuat să dețină majoritatea acestor poziții ani la rând, profitând de lacunele legislative și de lipsa controalor stricte privind conflictul de interese și cumulul funcțiilor publice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Moarte sub tăcere la Poliția din Corabia

Published

on

Un bărbat de 69 de ani, posesor al dublei cetățenii română și americană, a fost oprit în trafic de polițiștii din Corabia. Avea doar permisul de conducere valabil în Statele Unite, nu și pe cel românesc. A fost legitimat și condus la sediul Poliției Municipiului Corabia pentru verificări suplimentare.

Câteva minute mai târziu, în interiorul clădirii, omul s-a prăbușit. A lovit violent capul de pardoseală, a suferit un traumatism cranio-cerebral grav. Polițiștii au încercat resuscitarea, au chemat ambulanța, dar bărbatul a murit pe loc. Autopsia a indicat infarct miocardic acut urmat de stop cardio-respirator, combinat cu leziunile de la cădere.

IPJ Olt a transmis un comunicat extrem de laconic: „persoana s-a dezechilibrat și a căzut”. Nicio explicație clară despre ce s-a întâmplat exact în acele minute din sediu, nicio mențiune despre eventuale lovituri prealabile, despre starea sănătății lui înainte de eveniment sau despre martori. Niciun detaliu despre comportamentul polițiștilor în momentul în care cetățeanul a intrat în clădire.

Procurorii au deschis dosar penal pentru ucidere din culpă și continuă cercetările. Totuși, lipsa comunicării oficiale detaliate alimentează speculații și nemulțumire publică. Oamenii se întreabă: cum moare cineva în custodia poliției într-un interval atât de scurt? De ce autoritățile refuză să ofere informații concrete și transparente?

Advertisement

Cazul rămâne învăluit în tăcere oficială. Familia așteaptă răspunsuri. Societatea așteaptă adevărul. Până atunci, un om a intrat viu într-o secție de poliție și a ieșit mort – iar explicațiile lipsesc cu desăvârșire.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading