Connect with us

Știri

Calitatea aerului din Călărași, scăpată de sub controlul autorităților. Panoul de la Orizont prezintă date care nu există?

Dacă în restul municipiilor din România autoritățile pot controla calitatea aerului, la Călărași se întâmplă fix invers. Un exemplu concret al acestei concluzii: serile de vară în care mirosul de dejecții acapara tot municipiul, iar autoritățile care ar fi trebuie să identifice problema, ridicau din umeri fără vreun răspuns. Așteptăm cu multă nerăbdare vara viitoare! Deci, fără îndoială, nimeni nu poate stabili cu exactitate cât de poluat este aerul pe care îl respirăm în fiecare zi în orașul de lângă Borcea.

Pentru că am încercat să identificăm problema privind lipsa unor date clare asupra nivelului poluării aerului din Călărași, aflăm, pe surse, din rândul angajaților Agenția pentru Mediu Călărași,  faptul că, instituția nu deține echipamente și senzori pentru monitorizarea calității aerului. Există, totuși, în hârtii, o serie de echipamente, defecte sau care nu pot fi folosite în teren pentru stabilirea calității aerului.

Potrivit datelor, pe raza municipiului Călărași există trei stații care citesc valorile aerului și stabilesc calitatea acestuia. Una dintre stații este amplasată în zona Orizont, a doua în zona Stadionului Municipal, fiind o stație de fond urban, care monitorizează nivelul de poluare din ariile urbane, fără să fie influenţată direct de trafic sau industrie. Ultima stație din cele trei se află în comuna Modelu, care se încadrează în categoria de fond rural și monitorizează nivelul de fond al poluării în zona rurală.

Acum că am aflat unde sunt și ce fac acestea, ne lovim, așa cum v-am spus mai sus, de problema funcționării. Cele două puncte din Călărași sunt indisponibile, în vreme ce aerul din Modelu este analizare și se încadrează în pragul 4, adică rău.

Advertisement

Analiza de mai jos este de realizată astăzi, 13 noiembrie 2022, orele 12:29.

Nu mai este o surpriză faptul că tot municipiul este acoperit de mirosuri care te fac să te gândești că ești parcă în centrul unei ferme de porci sau vaci. Așa cum se observă în buletinul de valori prezentat mai jos, datele lipsesc iar raportul este realizat cu date lipsă.

Într-un interviu acordat Canal SUD, directorul Sandu Gheorghe cu greu își găsește cuvintele în încercarea de a da răspunsuri unor întrebări simple, care vizează, evident, calitatea aerului.

Se pare că, în cursul anului 2022, Agenția pentru Mediu Călărași a reușit performanța să identifice 5 depășiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate – 50 µg/m– la stația CL–3 Modelu și 5 la stația CL–2 Stadion Călărași.

Conducerea APM Călărași spune că depășirile au apărut din cauza lucrărilor de reabilitare și modernizare a infrastructurii, trafic rutier, sau  încălzirea rezidențială pe perioada de iarnă.

Advertisement

Panourile de la Orizont informează public cu date care nu există? Așa se pare!

Dacă cifrele din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului nu sunt afișate în sistem, ce valori prezintă Agenția pentru Mediu Călărași pe panourile colorate de la Orizont? Nu există aparatură care să verifică calitatea aerului, însă reprezentanții APM Călărași se bat cu pumnii în piept de dimineața până seara că țin sub control calitatea aerului. Fals.

“Menţionăm faptul că publicul este informat în timp real prin panoul de informare amplasat în zona ORIZONT cu privire la calitatea aerului. Centrul local de date (aflat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Călărași) colectează şi transmite panoului de informare a publicului datele furnizate de staţii – acestea sunt date brute, iar după validarea primară le transmit spre certificare Centrului de Evaluare a Calităţii Aerului (CECA) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.” se arată într-o precizare a APM Călărași.

Bucureștiul are, începând de astăzi, noi senzori care vor fi integrați în sistemul de monitorizare a calității aerului. Dispozitivele urmează să fie instalate în cursul lunii ianuarie 2023, după ce vor fi calibrați.

S-a dat Legea mirosurilor pentru prevenirea „disconfortului olfactiv”

În Monitorul Oficial din 13 iulie 2020 a fost republicată Legea nr. 123 pentru modificarea și completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, privind protecția mediului, în sensul introducerii definiţiei disconfortului olfactiv şi a măsurilor de gestionare a acestui tip de poluare precum prevenirea, reducerea şi chiar sistarea funcţionării instalaţiilor şi activităţii factorilor ale căror emisii produc un disconfort olfactiv care depăşeşte normele admise.

La Călărași cine trebuie să aplice legea? Aflați părerea călărășenilor din materialul urmtător:

Advertisement

https://youtu.be/dHGb1ors92w

Știri

Sulfinei, asfaltată! Ultima stradă din Mircea Vodă, reabilitată cu bani de la stat

Lucrările de reabilitare a ultimei străzi incluse în proiectul „Modernizare străzi în Cartierul Mircea Vodă, Lot 2” s-au încheiat oficial, anunță ziaruarena.ro Este vorba despre strada Sulfinei, ce a desăvârșit o serie de intervenții extinse realizate în zonă.

Primarul Marius Dulce a declarat că în perioada imediat următoare va fi organizată recepția lucrărilor efectuate. Proiectul, finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” (PNI), a avut o valoare totală de 19.937.764,27 lei, TVA inclus, dintre care statul a alocat 19.062.090,15 lei, iar contribuția de la bugetul local se ridică la 875.674,12 lei.

📏 Detalii tehnice ale proiectului

  • Străzi reabilitate (lungime individuală / total modernizat):

    • General Constantin Pantazi – 463,57 m

    • Aleea Canalului – 231,69 m

    • Prelungirea Luceafărului – 454,36 m

    • Pescăruș – 1.041,70 m

    • Luceafărului – 910,24 m

    • Macului – 849,27 m

    • Mușețelului Tr. I – 187,37 m

    • Mușețelului Tr. II – 257,19 m

    • Ciocârliei – 1.068,28 m

    • Digului – 1.180,78 m

    • Panduri – 105,05 m

    • Zăvoiului – 71,63 m

    • Prel. Mihai Viteazul – 204,26 m

    • Prel. Panduri – 197,70 m

    • Sulfinei – 934,29 m

    • 📌 Lungime totală: 8.034,28 m

    • Lățime carosabil: 3–7 m

  • Suprafețe modernizate:

    • Carosabil (inclusiv parcări): 54.065 m²

    • Trotuare: 24.945 m²

  • Lucrări de infrastructură suplimentară:

    • Aducere la cotă a căminelor – 89 buc.

    • Aducere la cotă a gurilor de scurgere – 5 buc.

    • Guri de scurgere noi – 181 buc.

    • Aducere la cotă a hidranților și căminelor apometrelor – 703 buc.

📅 Calendarul proiectului „Mircea Vodă, Lot 2”

  • 18 octombrie 2021 – Consiliul local aprobă cererea de finanțare și devizul general estimativ.

  • 8 iulie 2022 – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației acceptă planul de finanțare.

  • 23 martie 2023 – Ministrul Atilla Cseke semnează contractul de finanțare.

Advertisement
Continue Reading

Știri

Cea mai rară insectă din lume: Homarul de copac

Homarul de copac, cunoscut științific drept Dryococelus australis și denumit local „insecta baston a Insulei Lord Howe” sau „tree lobster” în engleză, este considerat cea mai rară insectă din lume. Această creatură fascinantă, originară din grupul de insule Lord Howe, situat în Marea Tasman între Australia și Noua Zeelandă, a trecut printr-o poveste incredibilă de supraviețuire, fiind crezută extinctă timp de peste 80 de ani, doar pentru a fi redescoperită în 2001 pe un stâncos izolat numit Ball’s Pyramid.

Caracteristici și trăsături

Homarul de copac este o insectă masivă pentru clasa sa, atingând lungimi de până la 20 de centimetri și o greutate de circa 25 de grame. Are un corp robust, de culoare brun-negricioasă, cu un exoschelet lucios care îi conferă o asemănare superficială cu un homar, de unde și numele popular. Spre deosebire de alte insecte baston, nu are aripi, dar este surprinzător de agilă, putând alerga rapid pe sol. Femelele sunt mai mari decât masculii, care au coapse mai groase și antene mai lungi. Un aspect unic al comportamentului său este formarea unor legături de cuplu între masculi și femele, neobișnuit pentru insecte. De asemenea, femelele pot reproduce asexuat prin partenogeneză, permițând supraviețuirea speciei chiar și în condiții de populație redusă.

O poveste de dispariție și redescoperire

Până în 1918, homarul de copac era comun pe Insula Lord Howe, fiind atât de abundent încât localnicii îl foloseau ca momeală pentru pescuit. Însă, în acel an, nava SS Makambo a eșuat pe insulă, eliberând accidental șobolani negri. Acești prădători invazivi au devastat fauna locală, inclusiv insectele baston, care, fiind lente și lipsite de apărare, au dispărut complet de pe insulă până în 1920. Specia a fost declarată extinctă în 1986, după decenii fără nicio observație.

Speranța a renăscut în anii 1960, când alpiniștii au găsit rămășițe de insecte pe Ball’s Pyramid, un vârf vulcanic abrupt situat la 23 de kilometri de Lord Howe. În 2001, o expediție condusă de cercetătorii australieni David Priddel și Nicholas Carlile a confirmat existența unei populații minuscule de doar 24 de indivizi, care trăiau sub un arbust Melaleuca howeana într-o crevasă la 100 de metri deasupra mării. Această descoperire a fost un miracol al conservării, iar homarul de copac a fost supranumit „cea mai rară insectă din lume”.

Advertisement

Conservare și eforturi de salvare

În 2003, două perechi de insecte au fost extrase cu grijă de pe Ball’s Pyramid și duse în Australia pentru un program de reproducere în captivitate. Melbourne Zoo a avut un succes remarcabil, crescând populația la mii de indivizi, iar ouăle au fost distribuite către alte grădini zoologice, precum San Diego Zoo, Toronto Zoo și Prague Zoo, pentru a crea populații de rezervă. În 2017, analizele genetice au confirmat că insectele de pe Ball’s Pyramid sunt aceeași specie cu cele dispărute de pe Lord Howe, în ciuda unor diferențe minore în aspect, atribuite mediului sau vârstei.

Astăzi, doar 20-30 de homari de copac mai trăiesc în sălbăticie pe Ball’s Pyramid, unde habitatul lor este amenințat de vreme extremă, alunecări de teren și o viță invazivă care sufocă singura lor sursă de hrană, Melaleuca howeana. Pe Insula Lord Howe, un program de eradicare a șobolanilor, început în 2019, a deschis calea pentru posibila reintroducere a speciei. Planuri sunt în derulare pentru a reintroduce insectele pe o insuliță din laguna Lord Howe, Blackburn Island, ca un test pentru revenirea lor pe insula principală.

Continue Reading

Știri

O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma

Un incident rutier s-a petrecut în noaptea de miercuri, 25 iunie, în jurul orei 23:15, în cartierul Fantoma, Aleea Centralei, bloc N 7 din municipiul Călărași. O fetiță de doar 4 ani, care se deplasa cu trotineta printre mașinile parcate, a fost acroșată de un autoturism al Poliției Locale aflat în patrulare.

Din primele cercetări, copilul ar fi ieșit brusc de printre vehicule, fără să se asigure, fiind cel mai probabil nesupravegheat de un adult în acel moment. Mașina Poliției Locale nu a mai putut evita impactul, acroșând-o ușor.

La fața locului au intervenit de urgență polițiștii rutieri și un echipaj medical. Fetița a fost preluată și evaluată de cadrele medicale. Din fericire, aceasta a suferit doar câteva escoriații și este în afara oricărui pericol.

Advertisement
Continue Reading