Știri
Călărași: Agenția de Protecție a Mediului a oprit panoul de la Orizont. Calitatea aerului rămâne un mister
După publicarea articolului “Calitatea aerului din Călărași, scăpată de sub controlul autorităților. Panoul de la Orizont prezintă date care nu există?”, Agenția de Protecție a Mediului Călărași a deconectat de la curent ecranul colorat, montat la Orizont, unde se prezentau informații aberante despre calitatea aerului din municipiul Călărași, monitorizat prin trei stații de analiză, două dintre ele fiind defecte din prima partea a acestui an.
O altă variantă care ar justifica deconectarea panoul de la rețeaua electrică, ar fi o defecțiune provocată de un lucrător care ar fi efectuat lucrări la fostul sediu “Banc Post” din zonă, moment în care au fost afectate și semafoarele din intersecția de la Orizont.
Aspectele privind defecțiunile sistemului responsabil de analiza aerului sunt confirmate chiar de către documentele emise de APM în cursul anului 2022.
Lunar, Agenția pentru Protecția Mediului Calarasi emite un raport privind starea factorilor de mediu în județul Călărași. Un raport oarecum complex, în care sunt prezentate, la început, date generale despre județul Călărași, urmate de informații despre calitatea aerului ambiental.
Am solicitat conducerii APM Călărași o reacție pentru toată această situație, însă directorul executiv, Sandu Gheorghe, s-a scuzat inițiat motivând că are un volum mare de muncă, iar deficitul de personal este mare.
“Nu știu când am putea, suntem într-un deficit mare de personal.” – spune Sandu Gheorghe, director executiv APM Călărași
În timp ce călărășenii sunt sătui de mirosurile urâte și praful ce se ridică, în aer, în fiecare zi, Agenția pentru Protecție a Mediului Călărași spune că muncește mult și nu are timp de explicații. Întrebat despre stațiile care nu comunică datele pentru centralizarea informațiilor în sistemul național, directorul confirmă situația.
“Sunt momente în care nu funcționează. Au fost momente în care nu au funcționat. O să vorbesc cu colegii mei de la monitoring să stabilim o dată. Suntem foarte prinși. Avem un număr foarte mic de personal. Mai reveniți cu un telefon zilele următoare și stabilim.” a fost reacția directorului Sandu Gheorghe.
La câteva ore distanță de la primul apel, Sandu Gheorghe revine cu un apel și se răzgândește, propunând să stabilim o întâlnire pentru ziua de marți, 15 noiembrie, întâlnire care nu a mai avut loc.
Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin Legea 104/2011, actualizată, având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său. Rețeaua are următoarea structură:
Staţia CL-1 amplasată în zona Orizont, este staţie de trafic şi monitorizează influenţa traficului asupra calităţii aerului. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO2, NO, NOx, CO, PM10 (automat şi gravimetric), benzen: C6H6, toluen: C6H5-CH3, etilbenzen: C6H5-C2H5, o-, m-, p – xilen (automat).
Staţia CL-2 amplasată în zona Stadionului Municipal este staţie de fond urban şi monitorizează influența aşezării urbane asupra calitătii aerului. Poluanţii monitorizaţi sunt : SO2, NO2, NO, NOx, CO, O3, PM10 (automat şi gravimetric),
Statia CL-3 amplasată în comuna Modelu, județul Călărași este stație de fond rural și monitorizează nivelul de fond al poluării în zona rurală. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO2, NO, NOx, NH3, CO, O3, PM10 (automat şi gravimetric), PM2.5 automat.
Interpretarea datelor de calitatea a aerului furnizate de staţiile automate de monitorizare în vederea facilitării informării publicului se face zilnic utilizând indicele general de calitate a aerului conform ,,Ordinului MMAP 1818/2020 privind aprobarea indicilor de calitate a aerului, care reprezintă un sistem de codificare utilizat pentru informarea publicului privind calitatea aerului”.
La stabilirea indicelui general în cazul stațiilor de tip trafic (CL-1) se utilizează indicii specifici pentru indicatorii PM10 și NO2.
La stabilirea indicelui general în cazul statiilor de fond se utilizează indicii specifici pentru indicatorii PM10, PM 2,5, NO2, SO2 și O3.
Indicele de calitate a aerului reprezintă un număr de la 1 (bun) la 6 ( extrem de rău), care arată calitatea aerului în aria de reprezentativitate a stațiilor automate în cadrul RNMCA.
Sistemul calificativelor și codul culorilor asociate celor șase valori ale indicelor generali și ale indicilor specifici sunt:
Bun – indice general/specific 1
Acceptabil – indice general/specific 2
Moderat – indice general/specific 3
Rău – indice general/specific 4
Foarte rău – indice general/specific 5
Extrem de rău – indice general/specific 6
Luam ca exemplu ultimul raport publicat de APM Călărași în sistemul de informare publică, care arată astfel:
Diferențele dintre buletine publicate în septembrie și restul documentelor emise până la începutul acestui an nu sunt mari.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sportul din Călărași trece printr-o perioadă de reașezare, iar strategia pentru următorii ani pune în prim-plan creșterea generațiilor tinere. Mesajul transmis de reprezentanții Consiliului Județean este limpede: după ani marcați de dificultăți, modelul de dezvoltare trebuie reconstruit de la bază, cu accent pe centrul de copii și juniori.
Potrivit acestora, Dunărea Călărași se află într-un amplu proces de reconstrucție. Dacă în trecut s-a atins și zona performanței mari, situația actuală cere o abordare realistă: fără a exclude performanța, obiectivul principal devine formarea și susținerea noilor generații de sportivi.
„Am depășit acea perioadă neagră. Dunărea Călărași este în reconstrucție. Dacă am gustat marea performanță, astăzi trebuie să revenim la creșterea copiilor în Călărași. Nu excludem performanța, dar nu performanța nefundamentată este scopul nostru astăzi”, a fost mesajul transmis.
„Scopul nostru este să dezvoltăm centrul de copii și juniori.”
Conducerea județeană subliniază că obiective există în toate ramurile sportive, iar unele dintre ele sunt deja asumate ca obligații morale și instituționale. Un exemplu este secția de box, acolo unde Călărașiul se bucură de un campion european și o medalie de bronz la nivel continental – rezultate care impun continuitate și sprijin susținut.
„Trebuie să sprijinim acești copii, care în mod natural au talent și aduc performanțe”, arată reprezentanții CJ Călărași.
Totodată, autoritățile anunță că vor rămâne aproape de sportul de masă. De la canotaj la șah, de la lupte la tenis de masă, până la scrimă sau pentatlon, toate ramurile sportive destinate copiilor sunt încurajate în prezent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Strategie: sănătate, turism și cultură. Podul peste brațul Borcea și dezvoltarea „Micii Delte” – obiective majore în lucru
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a reiterat că prioritățile administrației județene rămân neschimbate: investițiile în sănătate, modernizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turistică a zonei Dunării. Acesta a subliniat că proiectele începute în ultimii ani vor continua, chiar dacă unele au întâmpinat blocaje temporare la nivel procedural.
„Proiectele au fost clare încă de la început: sănătatea, turismul și partea culturală, odată cu restaurarea Prefecturii. Toate vor continua în aceeași direcție. Turismul rămâne unul din proiectele pe care mi le doresc în continuare”, a declarat Iliuță.
Printre investițiile vizate se află podul peste brațul Borcea, dar și valorificarea celor 13 hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Județean, pe insulă. Obiectivul este crearea unei zone turistice importante, capabile să atragă vizitatori nu doar din județ, ci din toată țara.
„Vrem să dezvoltăm o zonă turistică ce poate conta la nivel național, pentru turiștii care descoperă Călărașiul, zona noastră – mica deltă a României”, a subliniat președintele CJ.
Iliuță a recunoscut că procesul birocratic a încetinit lucrările pregătitoare. Referatul privind scoaterea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost blocat din cauza unei ordonanțe. În acest moment, administrația se află în procedura de contractare a unui consultant, care va elabora studiul necesar accesării finanțării.
„Suntem în faza de a lua serviciile unui consultant pentru întocmirea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectul va putea fi finanțat printr-un credit al Consiliului Județean”, a explicat Iliuță.
O nouă zonă turistică – de la Plaja Mare până la Silozuri
Întrebat despre posibilitățile de extindere a turismului în alte zone ale municipiului, președintele CJ a menționat că deja se conturează o direcție de dezvoltare în proximitatea Plajei Mari, în spatele acesteia, pe traseul care pornește din zona de îmbarcațiuni și continuă până spre silozuri.
„Se dezvoltă o zonă turistică în spatele Plajei Mari. Proiectul începe din zona de îmbarcațiuni și continuă după Plaja Mare, până la siloz, aproape de silozuri”, a precizat acesta.
Administrația județeană mizează astfel pe extinderea accesului la Dunăre, amenajarea de spații pentru agrement, infrastructură de promenadă și potențiale investiții private.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță avertizează: „Cea mai mare provocare până în 2028 va fi supraviețuirea localităților care nu își pot susține cheltuielile”
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat un avertisment ferm privind situația financiară a administrațiilor locale, subliniind că perioada următoare va aduce schimbări majore în structura teritorială. Potrivit acestuia, mai multe localități din județ riscă să fie comasate până în 2028, dacă nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare.
„Aici va fi cea mai mare problemă a viitorului pentru județ – comasarea localităților care nu își pot susține cheltuielile. Dacă nu pot funcționa, nu vor mai avea viitor administrativ”, a explicat Iliuță.
Neîmplinirile unui deceniu de mandat
Întrebat care sunt proiectele pe care nu a reușit să le finalizeze în cei nouă ani de mandat, președintele CJ a făcut două confesiuni esențiale:
1. Modernizarea completă a sistemului de protecție socială
Iliuță spune că și-ar fi dorit ca toate centrele pentru copii și vârstnici să fie modernizate complet, astfel încât beneficiarii să aibă condiții la standarde actuale. „Mi-aș fi dorit ca toate clădirile sistemului de protecție socială să fie modernizate. Este un obiectiv la care țin foarte mult”, a declarat acesta.
2. Dezvoltarea unui ansamblu cultural reprezentativ la nivel european
Președintele CJ și-ar fi dorit ca județul să aibă cel mai mare ansamblu folcloric din regiune, nu doar prezent la nivel național, ci capabil să participe și la competiții internaționale. „Constrângerile financiare și bugetul mic raportat la numărul de locuitori nu ne-au permis acest lucru”, a spus el.
Iliuță a explicat că bugetul județean este anual printre cele mai mici din țară, fiind direct proporțional cu populația județului. Această limitare a făcut ca investițiile mari în cultură și protecție socială să avanseze greu.
Salariile medicilor, între competiție regională și riscul de migrare
În finalul declarației, președintele CJ a atins o temă sensibilă: atractivitatea sistemului medical din Călărași în contextul unei posibile creșteri cu 10% a salariilor pentru orele medicale în alte județe.
„Dacă alte județe vor oferi o creștere de 10% la salariile medicilor, va mai fi Călărașiul atractiv pentru personalul medical? Este o întrebare esențială pentru viitor”, a punctat Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Oltenița lansează platforma „Oltenița Civic” – sistem digital de sesizări pentru problemele din oraș
Lipsa specialiștilor blochează funcționarea mamografului. Bogdan Mihai: „Problema nu este aparatura, ci imposibilitatea medicilor de a se reloca”
CJ Călărași / Auraș Ionescu „Prioritatea este creșterea copiilor și juniorilor”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
