Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 15°C | Anul XI Nr. 533

La zi

Condiții pentru bursa de merit în 2025 – 2026. Criteriile de acordare anunțate de Ministerul Educației

Published

on

În anul școlar 2025-2026, sistemul de burse din învățământul preuniversitar român trece printr-o restructurare majoră, ca parte a măsurilor de austeritate dictate de necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare, considerate nesustenabile de Ministerul Educației. Astfel, din cele șase categorii de burse existente anterior, vor fi păstrate doar trei: bursa de merit, bursa socială și bursa tehnologică. Bursele de excelență olimpică I și II, precum și bursele de reziliență, vor fi eliminate începând cu data de 8 septembrie 2025, când începe noul an școlar. Aceste schimbări au stârnit nemulțumiri, sindicatele din educație amenințând cu boicotarea festivităților de deschidere a anului școlar și cu proteste care ar putea perturba anul școlar.

Bursele disponibile în anul școlar 2025-2026

1. Bursa de merit

  • Valoare: 450 de lei/lună.

  • Beneficiari: Elevii din învățământul gimnazial, liceal, profesional și dual.

  • Condiții de acordare:

    • Media anuală minimă de 9,00.

    • Clasarea în primii 15% din efectivul clasei, pe baza mediei generale din anul școlar anterior.

    • Pentru elevii din clasa a V-a: media se calculează ca medie aritmetică (cu două zecimale, fără rotunjire) a notelor din primele două intervale de cursuri ale anului școlar curent.

    • Pentru elevii din clasa a IX-a: se ia în considerare media de admitere la liceu sau învățământ profesional/dual, care trebuie să fie cel puțin 9,00.

    • Pentru profilurile vocaționale (artistic, sportiv, teologic, militar): media de admitere este calculată conform ordinului ministerial privind admiterea în învățământul liceal.

  • Procedura de acordare:

    • Bursele de merit se acordă la propunerea profesorului diriginte, fără a fi necesară depunerea unei cereri.

    • Dirigintele înaintează lista cu elevii propuși în primele 25 de zile calendaristice de la începerea anului școlar (pentru clasele VI-XII) sau în primele 15 zile calendaristice ale lunii ianuarie (pentru clasa a V-a).

    • Dacă numărul elevilor cu medii egale depășește procentul de 15%, dirigintele va furniza documente suplimentare conform criteriilor de departajare stabilite de Consiliul de Administrație al școlii, avizate de inspectoratele școlare județene.

    • Criteriile de departajare respectă prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea discriminării.

  • Calculul beneficiarilor:

    • Numărul beneficiarilor se determină prin rotunjirea la întregul superior a procentului de 15% din efectivul clasei.

    • Pentru clasele cu dublu profil, specializare sau clase mozaic, calculul se face pe clasă, nu pe profil/specializare.

    • Pentru învățământul simultan, calculul se face separat pentru fiecare clasă.

2. Bursa socială

  • Valoare: 300 de lei/lună.

  • Beneficiari: Elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal, profesional și dual.

  • Condiții: Nu sunt specificate detalii suplimentare despre criteriile de eligibilitate, dar profesorul diriginte coordonează procesul de depunere a documentelor necesare.

3. Bursa tehnologică

  • Valoare: 300 de lei/lună.

  • Beneficiari: Elevii din învățământul profesional și dual.

  • Condiții: Nu sunt furnizate detalii suplimentare despre criteriile de acordare.

Suplimentarea burselor

Valoarea burselor poate fi majorată prin decizia consiliilor de administrație ale unităților de învățământ, în funcție de:

  • Sumele alocate de autoritățile administrației publice locale.

  • Alte venituri obținute conform legii.

Eliminarea burselor de excelență olimpică I și II și a burselor de reziliență face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri de austeritate din sistemul educațional. Aceste decizii au generat tensiuni, sindicatele din educație avertizând că anul școlar 2025-2026 ar putea fi marcat de proteste și boicoturi, inclusiv la festivitățile de deschidere.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

SRI zădărnicește planul rusesc de a incendia un gigant ucrainean în București

Published

on

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că a contracarat o operațiune de sabotaj planificată pe teritoriul României de doi cetățeni ucraineni, care acționau sub coordonarea serviciilor secrete ruse. Potrivit SRI, obiectivul operațiunii era incendierea sediului din București al companiei ucrainene de curierat NOVA POST, una dintre cele mai mari companii private de acest fel din Ucraina.

Acțiunea de prevenire a sabotajului a fost realizată de SRI în colaborare cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), serviciul de informații al armatei și cu sprijinul unor servicii secrete partenere din străinătate.

SRI a precizat că cei doi cetățeni ucraineni implicați erau direct coordonați de reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, iar scopul lor era distrugerea prin incendiere a sediului NOVA POST din capitala României. Operațiunea a fost dejucată înainte ca planul să fie pus în aplicare, prevenind astfel un incident grav pe teritoriul național.

Context suplimentar bazat pe informații reale:

Advertisement
  • Compania NOVA POST este o firmă de curierat de top din Ucraina, cunoscută pentru serviciile sale rapide și extinse, atât pe plan intern, cât și internațional. Prezența sa în România reflectă expansiunea companiei în regiune.

  • Colaborarea dintre SRI, DIICOT și alte instituții subliniază eforturile României de a contracara amenințările hibride, inclusiv cele sponsorizate de actori statali străini.

  • Aceasta nu este prima dată când SRI raportează operațiuni de sabotaj sau influență străină pe teritoriul României, țara fiind un punct strategic în contextul geopolitic actual, mai ales în proximitatea conflictului din Ucraina.

Știrea este în curs de actualizare, iar autoritățile continuă investigațiile pentru a clarifica toate detaliile operațiunii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Vremea în România până la jumătatea lui noiembrie: Ce temperaturi și ploi ne așteaptă?

Published

on

Săptămâna 20 – 27 octombrie
Temperaturile vor fi apropiate de normalul acestei perioade, cu valori ușor mai scăzute în zonele intracarpatice. Precipitațiile vor fi mai abundente în vestul și sud-vestul țării, dar mai reduse în restul regiunilor.

Săptămâna 27 octombrie – 3 noiembrie
Vremea va fi mai rece decât de obicei în toată țara, cu temperaturi sub media normală. Cantitățile de precipitații vor fi peste limitele obișnuite în toate regiunile.

Săptămâna 3 – 10 noiembrie
Temperaturile medii vor fi în acord cu normele climatologice ale perioadei, în toate zonele țării. Precipitațiile vor fi mai scăzute în sudul și centrul României, dar apropiate de normal în restul teritoriului.

Săptămâna 10 – 17 noiembrie
Valorile termice vor rămâne în jurul mediei specifice acestei săptămâni, în toate regiunile. Precipitațiile vor fi ușor sub normal în nord-est, dar aproape de valorile obișnuite în restul țării.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Medicului asasin: Dr. Louay a ucis 43 de soldați cu injecții mortale!

Published

on

În perioada tensionată a războiului din Irak, între octombrie 2005 și martie 2006, un medic irakian pe nume Dr. Louay a devenit unul dintre cei mai șocanți criminali seriali din istoria modernă. Sub pretextul că își tratează victimele – polițiști, soldați și oficiali răniți în atacuri teroriste – el administra, de fapt, anticoagulante letale. Aceste substanțe nu vindecau rănile, ci agravau sângerările interne, ducând la moartea lentă și chinuitoare a pacienților săi.

Dr. Louay, un chirurg respectat în Bagdad, profita de haosul post-invazie pentru a-și satisface o vendetă personală împotriva forțelor de securitate americane și irakiene. El alegea cu grijă victimele din spitalele aglomerate, unde nimeni nu bănuia că “eroul în halat alb” era, de fapt, un asasin. Anticoagulantele injectate – similare cu heparina, dar în doze fatale – transformau hemoragiile minore în catastrofe mortale. În doar șase luni, bilanțul său s-a ridicat la 43 de morți confirmate, majoritatea polițiști irakieni și soldați americani care supraviețuiseră inițial atacurilor IED (dispozitive explozive improvizate).

Autoritățile irakiene au început să suspecteze după ce mai mulți pacienți mureau în mod inexplicabil în aceeași secție. Investigația, susținută de trupele americane, a dus la arestarea lui în martie 2006. Sub tortură și interogatoriu, Dr. Louay a mărturisit: “Am vrut să răsplătesc suferința poporului meu”. Procesul său rapid s-a încheiat cu o condamnare la moarte prin spânzurare, executată în 2007. Cazul său a șocat lumea, evidențiind ororile războiului și pericolele ascunse în spatele uniformelor medicale.

Astăzi, povestea Dr. Louay rămâne un avertisment sumbru despre cum ura poate transforma un vindecător în ucigaș. Un capitol negru din istoria Irakului, unde moartea venea… cu stetoscopul.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading