În adâncul pădurilor tropicale umede din Amazon până în Anzii de sud, trăiește una dintre cele mai carismatice păsări din familia Thamnophilidae: antbirdul cu creastă păroasă (cunoscut științific drept Rhegmatorhina cristata, dar noi îi spunem simplu „crestatul”).

Masculul adulte poartă pe cap o creastă lungă, stufoasă și spectaculoasă, ca o coamă de pene negre și albe care se ridică mândră atunci când pasărea este agitată sau când vrea să impresioneze. Această creastă nu e doar podoabă – îi ajută să comunice în hărmălaia pădurii și să se recunoască între ei în lumina slabă de sub coronament.

Trupul său compact, de mărimea unui sturz mare, e acoperit de un penaj măsliniu-închis pe spate și alb-gălbui pe piept, perfect pentru a se topi în umbrele și frunzișul umed. Ciocul puternic și picioarele solide trădează un vânător de cursă lungă: antbirdul cu creastă nu vânează singur, ci profită de marile coloane de furnici legionari care mărșăluiește prin pădure. Când roiurile de furnici sperie insectele și brotăceii ascunși, antbirdul apare ca din pământ și le prinde din zbor sau direct de pe frunze, alergând cu agilitate printre rădăcini și trunchiuri căzute.

Trăiește în grupuri familiale mici și extrem de unite. Masculii cântă duet cu femelele – un cor răsunător de fluierături și clămpănituri care răzbate prin ceața dimineții. Cuibul și-l fac jos, aproape de sol, într-o scorbură sau între rădăcinile unui copac uriaș, unde femela depune doar două ouă pe care le clocesc amândoi părinții cu devotament.

Advertisement

Deși nu e o pasăre rară în zonele bine păstrate, defrișările o alungă încet-încet spre marginile pădurii. Când auzi în junglă un „ciu-it! ciu-it!” răgușit urmat de fâlfâitul unei creste negre printre ferigi, să știi că ai dat peste unul dintre cei mai cool „bodyguarzi” ai furnicilor tropicale – antbirdul cu creastă păroasă, adevăratul rege ascuns al pădurii.

Ziua Constituției României se sărbătorește la 8 decembrie. Constituția din 1991 a fost prima de după Revoluția din decembrie 1989. Constituția din 1991, în forma inițială, a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul național de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1560: În Brazilia satul indienilor Giarus din tribul Guaianases, est fondat de iezuitul Manuel de Paiva cu numele Nossa Senhora da Conceição dos Guarulhos. Avea menirea de a apăra orașul Sao Paolo cu care se învecina.Tropicul Capricornului împarte în două această localitate aflata in apropiere de Sao Paolo. Orașul brazilian Guarulhos a depășit în prezent un milion de locuitori.

 1609: La Biblioteca Ambrosiană din Milano, se deschide sala de lectură, a doua din Europa acelei vremi.

Advertisement

1765: Americanul Eli Whitney a inventat daracul pentru bumbac, care a revoluționat dezvoltarea industriei de prelucrare a acestei materii prime.

1813: La Viena, Ludwig van Beethoven conduce premiera Simfoniei a 7-a.

1832: La București, în Muntenia, apare neregulat (1-3 numere pe săptămână), primul periodic muntean oficial: “Buletin. Gazeta administrativă“, sub conducerea lui Ion Heliade-Radulescu, actualul „Monitor Oficial” al României. Gazeta este editata până la 7 februarie 1859 cu unele modificări de titlu, când în locul sau apare Monitorul oficial al Țării Românești.

1846: Inaugurarea localului Bibliotecii Române din Paris, care va deveni și sediul „Societății studenților români”.

1865: Primul buletin de București. La Arhivele Statului se găsește un document, cu următorul text :
„Principatele – Unite – Române, Bilet de legitimațiune. Bun pe un an. Numele si pronumele: Lucsita Petreasca, de caracter si ocupațiune văduvă. Locuința: mahalaua Silvestru. Etatea: 36 de ani. Dat la 8 decembrie 1865. Orice falsificațiune a biletului de legitimațiune se va pedepsi după legile penale, primatul comunei București: s.s. indescifrabil”.

Advertisement

1876: S-a născut Constantin I. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei. În anul 1948 a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române; (d. 20.10.1958).

1876: S-a născut scriitoarea românca Hortensia Papadat-Bengescu.

1904: România semnează, la Haga, alături de alte 24 de state, “Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”.

1920: Atentatul cu bombă din Senatul României. În România are loc cel dintâi atentat politic terorist, soldat cu moartea mai multor demnitari de rang înalt. La 8 decembrie 1920 comuniștii Max Goldstein, Saul Osias şi Leon Lichtblau execută cel dintâi atentat politic de tip terorist soldat cu moartea mai multor demnitari de rang înalt din România, făcând să explodeze o bombă în Senat. Dispozitivul exploziv artizanal plasat în sala Senatului României i-a ucis pe Ministrul Justiție, Dimitrie Greceanu, decedat la spital și pe senatorii Demetriu Radu, (Episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) și Spirea Gheorghiu (decedat la spital). În urma atentatului au fost și răniți printre care președintele Senatului, Constantin Coandă.

1921: A avut loc spectacolul inaugural al Operei Romane din București. Inaugurarea Operei Române din București cu spectacolul „Lohengrin”, de Richard Wagner, traducerea lui Şt.O.Iosif, dirijor George Enescu, în regia lui Adalbert Markowsky.

Advertisement

1928: Este transmisă la Radio România prima conferință adresată femeilor.

1941: Al Doilea Război Mondial: Canada și Noua Zeelandă declară război României.

1941: SUA declară război Japoniei.

1941: S-a înființat lagărul de exterminare Chełmno, în Polonia ocupată de naziști.

1941: Wiktor Alter şi Henryk Erlich, politicieni polonezi socialiști cu origini evreiești, sunt arestați și acuzați de spionaj de către URSS. În ciuda protestelor Aliaților, vor fi ulterior executați.

Advertisement

 1941: Forțele japoneze invadează simultan Malaezia, Thailanda, Hong Kong si Filipine.

1945: Mark Ethridge, editor la „Luisvill Courier–Journal” și profesorul C.E. Block întocmesc la sugestia Secretarului de stat american Byrnes, un raport referitor la situația politică din România și Bulgaria. Rapoartele, nepublicate în SUA, confirmă că la București, guvernul era dominat de comuniști, contrar mențiunilor înțelegerii de la Ialta.

1955: A fost creat drapelul european, un cerc format din 12 stele aurii pe un fond albastru, simbol al uniunii popoarelor Europei. Începând din mai 1986, drapelul european, al Consiliului Europei, a devenit si emblema oficiala a Uniunii Europene.

1974: Grecia optează, prin referendum, pentru republică și abolirea monarhiei, care fusese instituită în 1832; la 16 iunie 1975 va fi votată o nouă constituție.

1976: Formația „The Eagles” lansează unul din cele mai bine vândute albume, Hotel California.

Advertisement

1980: Muzicianul britanic John Lennon, fost component al trupei Beatles, a fost asasinat la New York, de către Mark David Chapman.

1987: A fost încheiat primul acord pentru reducerea arsenalului nuclear intre SUA si Rusia.

1991: A fost aprobată prin referendum național noua Constituție a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991; elaborarea, dezbaterea și adoptarea Constituției au durat un an și jumătate.

1991: A fost adoptata “Declarația de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI)“, care consfințit desființarea Uniunii Sovietice. Hotărârea a fost luata de președinții de stat Boris Eltin (Rusia), Leonid Kravciuc (Ucraina) si Stanislav Ciucekievici (Belarus).

 1991: Au loc primele alegeri Prezidențiale în Republica Moldova. Președinte al Republicii este ales Mircea Snegur.

Advertisement

1994: Instanța Curții Supreme de Justiție a decis achitarea scriitorului disident anticomunist Paul Goma.
De asemenea, in urma recursului in anulare formulat de Parchetul General împotriva sentinței prin care Paul Goma a fost condamnat la 8 ani închisoare, completul a hotărât casarea acestei sentințe.

1995: Premierul rus, Viktor Cernomirdin, şi omologul sau cecen, Doku Zavgaev, au semnat un acord care a consfințit apartenenta Ceceniei la Rusia. Cecenia primește o relativă autonomie în domeniul relațiilor economice și culturale.

1996: A încetat din viață Marin Sorescu, poet şi dramaturg distins cu Premiul Herder pe anul 1991, membru al Academiei Române; în perioada 1993-1995 a fost ministru al Culturii (volumul de poezii “La lilieci”, piese de teatru “Iona”, “A treia țeapă”); (n. 19 februarie1936 la Bulzești, județul Dolj).

2004: Douăsprezece țări din America de Sud au semnat o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane, o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene.

Advertisement

Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.

Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.

Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.

În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.

Advertisement

A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.