Astăzi, 18 iunie 2025, starea de sănătate a fostului președinte al României, Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, s-a deteriorat grav. Internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, Iliescu a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență pentru a asigura permeabilitatea căilor respiratorii superioare, din cauza unor dificultăți respiratorii severe cauzate de o formă avansată de cancer pulmonar. Potrivit comunicatului Spitalului „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, intervenția a fost realizată cu succes, fără incidente majore, însă fostul președinte rămâne internat în secția de terapie intensivă, unde primește îngrijiri specializate. Starea sa generală este fragilă, fiind afectată de progresia bolii oncologice și de alte afecțiuni cronice.

Un eveniment tulburător a avut loc în penitenciarul-spital Rahova, unde Elena Marsilia Mantu, cunoscută în lumea interlopă drept „Griselda de România”, s-ar fi sinucis. Femeia, una dintre cele mai notorii figuri asociate cu traficul de droguri din România, a fost găsită fără suflare, iar autoritățile investighează circumstanțele tragice ale decesului său.

Conform informațiilor disponibile, Elena Marsilia Mantu nu a lăsat niciun bilet de adio sau alt indiciu care să explice gestul extrem. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească dacă există factori care ar fi putut contribui la această decizie sau dacă sunt implicate alte circumstanțe.

Cazul a stârnit reacții puternice în spațiul public, având în vedere notorietatea acesteia și impactul activităților sale ilegale asupra societății. Elena Marsilia Mantu era cunoscută pentru implicarea sa în rețele de trafic de droguri, fiind considerată una dintre cele mai influente figuri din acest domeniu în România.

Autoritățile au promis că vor oferi mai multe detalii pe măsură ce investigația avansează, dar, pentru moment, cazul rămâne învăluit în mister.

Advertisement

Tribul Himba, un grup etnic semi-nomad din nordul Namibiei, este renumit pentru tradițiile sale unice, păstrate cu mândrie de-a lungul secolelor. Cu o populație estimată la aproximativ 50.000 de persoane, aceștia trăiesc în regiunea aridă Kunene, adaptându-se la condițiile dure ale deșertului prin obiceiuri distinctive.

Un aspect remarcabil este abordarea lor față de igienă. Din cauza lipsei acute de apă, membrii tribului nu se spală cu apă, cu excepția zilei nunții. În schimb, folosesc „băi de fum”, un ritual în care ard ierburi aromatice și rășini, permițând fumului să le curețe și să le parfumeze corpul. De asemenea, aplică pe piele un amestec de unt și ocru roșu (otjize), care le protejează pielea de soare, insecte și uscăciune, oferindu-le în același timp culoarea caracteristică roșiatică.

Femeile Himba joacă un rol central în comunitate, ocupându-se de construcția caselor din lut, balegă și frunze de palmier, precum și de creșterea copiilor și adunarea resurselor. Bărbații sunt responsabili de păstoritul vitelor, principala sursă de hrană și bogăție, măsurată în numărul de animale deținute. Dieta lor include terci de porumb, lapte, carne și fructe de sezon.

O tradiție notabilă este poligamia, acceptată în rândul celor care își permit mai multe soții, fiecare având propria colibă. De asemenea, tribul practică un ritual de ospitalitate numit „Okujepisa Omukazendu”, prin care un bărbat poate oferi soția sa unui oaspete apropiat ca semn de respect, soțul dormind în altă parte în timpul vizitei. Acest obicei, însă, este aplicat doar în cazul rudelor sau prietenilor, nu străinilor.

Advertisement

Spiritualitatea joacă un rol esențial, membrii venerând zeul Mukuru și practicând cultul strămoșilor, considerați mesageri între cei vii și divinitate. Focul sacru, menținut permanent în centrul satului, simbolizează această legătură. Podoabele și coafurile, precum împletiturile cu otjize ale femeilor căsătorite sau căciula ornamentală (erembe), reflectă statutul social și vârsta.

Astfel, tribul Himba își păstrează identitatea culturală într-un mediu ostil, combinând adaptabilitatea cu tradițiile străvechi.