La zi
Atmosferă ca în Maldive în București! A fost deschisă prima plajă urbană din Europa
Astăzi a fost inaugurat Lagoon Park Bucharest, o plajă urbană artificială cu o suprafață de 11.000 de metri pătrați, situată în nordul Capitalei, care face parte din Central District Lagoon City.
Plaja artificială, destinată bucureștenilor care nu doresc să călătorească până la mare, reprezintă o investiție de 33 de milioane de euro realizată de Forty Management. Aceasta oferă următoarele facilități:
- 1.150 de șezlonguri premium cu umbrele,
- 100 de șezlonguri VIP,
- Două restaurante,
- 280 de locuri de parcare,
- Propriul radio,
- Sporturi nautice.
“Lagoon Park Bucharest este prima plajă urbană artificială dintr-o capitală europeană(…) Proiectul înseamnă transformarea unei foste platforme industriale abandonate, de 40.000 de metri pătraţi, într-o oază urbană verde, ce include o lagună turcoaz de 10.000 mp cu o adâncime medie de 2 metri, 11.000 mp de plaje cu nisip alb, 1.150 de şezlonguri, 2 restaurante, 280 de locuri de parcare publice şi nenumărate alte facilităţi“, declară Lucian Azoiţei, CEO al Forty Management, conform businessmagazin.ro.
Cei care doresc să încerce plaja artificială de la Lagoon Park, în locul unui drum până la Constanța, trebuie să ia în considerare lista de prețuri, care variază în funcție de serviciile dorite și de durata petrecută la complexul de pe strada Coralilor 18.
Tarifele pentru un șezlong sunt următoarele:
Între orele 09:00 – 14:00:
– De luni până vineri: 120 lei/persoană
– Sâmbătă și duminică: 140 lei/persoană
Între orele 09:00 – 19:00:
– De luni până vineri: 230 lei/persoană
– Sâmbătă și duminică: 280 lei/persoană
Ce idee a stat la baza acestui proiect
În 2023, compania a început lucrările pentru Central District Lagoon City, un proiect care va include peste 400 de apartamente destinate exclusiv închirierii, spații de birouri și servicii, precum și un hotel, toate situate în jurul unei lagune artificiale amplasate în centrul complexului.
Inspirația pentru acest proiect provine din America, unde Crystal Lagoons, o companie americană cu birouri în întreaga lume, a dezvoltat și patentat o tehnologie care permite construirea și întreținerea lagunelor artificiale de dimensiuni nelimitate, la costuri reduse, oriunde în lume.
Portofoliul Forty Management cuprinde în prezent opt proiecte mixed-use de tip Lagoon City și 11 proiecte de tip Public Access Lagoon, care urmează să fie dezvoltate în șase țări: Ungaria, Cehia, Polonia, Italia, Franța și Spania. De asemenea, portofoliul include trei hoteluri de lux cu un total de 702 camere: Radisson Lagoon și Central District Hotel – Crest Collection în București, și Swissotel Hotel în cadrul Lagoon City Budapesta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).
-
Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.
-
Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.
-
Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.
-
Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).
Reacții
HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.
Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incident din 4-5 septembrie 2025:
În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.
- Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
- Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.
Sezonul de tranziție, plin de surprize
România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.
Primul val de iarnă lovește Predealul
Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.
Frigul se instalează treptat
După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.
Pregătiți-vă pentru iarnă
Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Țăranii, obligați să raporteze la ANAF tot ce vând. Opoziția acuză Guvernul că „îngroapă gospodăria de familie”
Zilele Europene ale Patrimoniului, marcate la Călărași prin proiectul „Vizitator în orașul meu”
Deputatul PSD Ion Samoilă, inițiative pentru corectarea inechităților fiscale și susținerea categoriilor vulnerabile
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
