Asociațiile de elevi din România – Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din Călărași (AECL), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Elevilor din Bacău (AEBC) consideră lipsită de substanță actuala dezbatere din spațiul public cu privire la propunerile Ministerului Educației Naționale (MEN) de modificare a planurilor-cadru de învățământ pentru filiera teoretică a învățământului liceal. În calitate de reprezentanți ai elevilor considerăm că este necesar ca discuțiile despre reforma curriculară să excedeze o simplă dezbatere despre ce materii trebuie studiate și care să fie numărul de ore al fiecărei discipline.
Reforma curriculară reprezintă una din condițiile esențiale pe care trebuie să le îndeplinim dacă ne dorim ca sistemul de învățământ românesc să se dezvolte. Considerăm însă că o discuție izolată despre reforma curriculară nu este productivă, iar pentru a avea rezultatul scontat este nevoie ca împreună cu aceasta să fie adoptat un plan de măsuri în domenii precum formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, evaluarea elevilor, descentralizarea unităților de învățământ și baza materială a acestora. Având în vedere direcția în care se îndreaptă în prezent discuțiile pe marginea propunerilor de planuri-cadru, ne exprimăm îngrijorarea că nu va exista o reformare reală a designului curricular, iar viitoarele planuri-cadru nu vor fi corelate cu profilul absolventului, ceea ce ne dorim de la elevul de liceu atunci când finalizează clasa a XII-a, precum și cu modul în care vrem să arate pe termen lung școala și societatea românească.
Conform art. 80, alin. (1) din Legea educației naționale, sistemul de învățământ preuniversitar este centrat pe beneficiarii acestuia. Din nefericire, suntem nevoiți să constatăm cu stupoare, în calitate de reprezentanți ai beneficiarilor sistemului de învățământ din România, elevii, că în contextul discuțiilor privind planurile-cadru această normă imperativă a legii educației este tratată în continuare cu dispreț. Și în propunerile înaintate de MEN, la fel ca în planurile-cadru aflate în vigoare, dezvoltarea individuală a elevilor este ignorată, numărul de ore pe care elevul le poate studia la discipline opționale fiind în continuare insignifiant. Dacă în ciclul inferior (clasele a IX-a și a X-a) avem un minim de o oră pe săptămână, în cazul ciclului superior (clasele a XI-a și a XII-a) numărul minim de ore pentru materiile opționale variază între două și patru pe săptămână, în condițiile în care în prezent este de patru, respectiv cinci, în funcție de profil.
În acest context, considerăm necesară aducerea în discuție și a modului în care materiile opționale se studiază în școală. De aceea, propunem regândirea conceptului de Curriculum la Decizia Școlii (CDȘ) în Curriculum la Decizia Elevului (CDE). Dacă în prezent, materiile opționale, denumite formal CDȘ, sunt studiate la nivelul unei clase și alese cu majoritatea elevilor din respectiva clasă, lansăm public propunerea ca fiecare elev să se poată înscrie la materiile opționale pe care le dorește, fiind formate grupe la nivelul unității de învățământ, cu elevi aparținând mai multor clase. Catalogăm actuala formulă de alegere a materiilor opționale ca fiind desuetă, în neconcordanță cu principiile și viziunea pe care trebuie să le aibă un sistem modern de învățământ, adaptat secolului XXI. Fiecare elev este diferit prin personalitatea sa și modul diferit de a vedea lucrurile, iar din acest motiv obligarea tuturor să studieze o anume disciplină opțională, pe care nu și-o doresc, reprezintă o eroare cu efecte pe termen lung, care inhibă dezvoltarea beneficiarilor sistemului de învățământ.
În anul 2018, momentul în care România sărbătorește Centenarul statului modern, solicităm tuturor reprezentanților spectrului politic să acorde educației locul pe care îl merită pe agenda publică și să trateze cu responsabilitate și seriozitate dezbaterea despre viitorul învățământului românesc. România de mâine nu se poate construi decât pe fundația unei educații de calitate, care să ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiiilor, facilitând atingerea potențialului maxim al fiecăruia.
În acest context, Alexandru Vișan, vicepreședinte al Asociației Elevilor din Călărași, a declarat următoarele: ”Pornind de la premisele dezideratului trecerii de la învățarea reproductivă la cea creativă și aplicativă, considerăm deosebit de importantă oportunitatea educațională oferită de un curriculum opțional. Întrucât sistemul de învățământ este centrat pe beneficiarii acestuia, formarea elevului în funcție de propriile interese nu ar trebui să fie restrânsă. Astfel, propunerea lansată de noi, în calitate de reprezentanți ai beneficiarilor sistemului de învățământ din România, vizând regândirea conceptului de Curriculum la Decizia Școlii (CDȘ) în Curriculum la Decizia Elevului (CDE) este justificată atât prin prisma diversității – pilon important al educației – cât și prin înlesnirea dezvoltării competențelor ca efect al unei alegeri voluntare a elevului, diminuându-se astfel riscul tratării materiilor opționale cu superficialitate. Mai mult, formarea unor grupe la nivelul unității de învățământ formate din tineri cu interese comune ar favoriza satisfacerea nevoilor de apartenență și comunicare. Luând în considerare aceste aspecte, solicităm acordarea atenției cuvenite acestui aspect al educației și tratarea cu responsabilitate și seriozitate a dezbaterilor despre viitorul învățământului românesc.”
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
