Știri
Asociațiile de elevi din România condamnă modificarea de către MEN a ROFUIP
Asociațiile de elevi din România, Asociația Elevilor din Constanța (AEC); Asociația Elevilor din Călărași (AECL), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM), Asociația Elevilor din Bacău (AEBC) și Uniunea Liceenilor Maghiari (Makosz), printr-un comunicat de presă emis astăzi, “condamnă dur modul în care Ministerul Educației Naționale (MEN) a modificat Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), act normativ care reglementează modul de funcționare a școlilor din România”.
În cursul zilei de ieri a apărut în spațiul public informația modificării prin ordin de ministru a unui număr de 63 de prevederi din ROFUIP, fără ca acestea să fie supuse unui proces de consultare publică, fiind încălcate dispozițiile legale referitoare la transparența decizională. Conform art. 7 din Legea nr. 52/2003, Ministerul Educației ar fi trebuit să anunțe public pe site-ul propriu intenția de modificare a ROFUIP, însoțită de un proiect din care să reiasă modificările propuse, iar în termen de cel puțin 10 zile orice persoană interesată să poată formula sugestii.
Asociaţiile elevilor consideră că modificarea unui document de o importanță atât de mare, fără respectarea normelor de transparență decizională, este condamnabilă și afectează per ansamblu funcționarea sistemului de învățamânt românesc: constatăm faptul că pentru conducerea Ministerului Educației transparența este doar o lozincă, contrar dispozițiilor Legii educației naționale, care la art. 3 definește principiile care guvernează sistemul de învățământ, inclusiv cel al transparenței, care este concretizat la lit. m) ca “asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora”.
Prin acest ordin de ministru au fost modificate mai multe dispoziții referitoare la beneficiarii sistemului de educație, elevii, fapt nelegal, luând în considerare prevederile art. 80, alin. (1) din Legea educației naționale. Conform acestuia, drepturile și îndatoririle elevilor sunt stabilite în mod exclusiv printr-un statut, aprobat prin ordin de ministru. Or, în acest caz, Ministerul Educației nu a operat aceste modificări prin Statutul Elevului, încălcând dispozițiile legale în vigoare. Printre modificări regăsim inclusiv, la pct. 61, obligativitatea elevilor de a depune într-un spațiu special amenajat telefoanele mobile în timpul orei de curs. Și în prezent utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, în alte scopuri decât cele educaționale, este interzisă și sancționată de Statutul Elevului, această modificare fiind nejustificată. Prin acestă măsură, Ministerul Educației limiteaza exercitarea posesiei elevilor asupra unui bun, încălcând dreptul fundamental al cetățenilor la proprietate, garantat de art. 44, alin. (1) din Constituția României, posesia fiind o prerogativă a dreptului la proprietate, conform art. 916 Cod civil. Raportat la art. 53 din legea fundamentală, Ministerul Educației nu are competența de a restrânge exercitarea unui drept fundamental, precum cel la proprietate, aceasta putând fi realizată în mod exclusiv de către Parlament, prin lege organică și doar în cazuri bine-justificate.
Sunt mai multe aspecte care trebuie subliniate in acest context.
In primul rand, faptul ca se incalca multe dispozitii legale in vigoare, atat in ceea ce priveste transparenta decizionala, cat si in ceea ce priveste atingerea drepturilor elevului printr-un document distinct de Statutul Elevului, singurul in masura sa le reglementeze conform Legii educatiei nationale. In al doilea rand, modul in care Ministerul Educatiei lasa de dorit prin faptul ca ingradeste accesul partenerilor relevanti din sfera educationala, in speta elevii, sa vina cu propuneri care sa consolideze calitatea actului educational. Avand in vedere faptul ca sunt erori care contravin legislatiei in vigoare, luam in considerare foarte serios sesizarea instantei, pentru ca prevederile nelegale sa fie eliminate – a declarat Alexandra Tuță – președintele Asociației Elevilor din Călărași.
Asociațiile de elevi din România au anunţat totodată că vor analiza temeinic situaţia, luând în considerare utilizarea tuturor mijloacelor legale în vederea apărării drepturilor și intereselor elevilor, beneficiarii sistemului de educație.
Comunicatul este semnat şi asumat de:
– Asociația Elevilor din Constanța;
– Asociația Elevilor din Călărași;
– Asociația Elevilor din Maramureș;
– Asociația Elevilor din Bacău;
– Uniunea Liceenilor Maghiari.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Lipsa parcurilor industriale din județul Călărași a fost semnalată explicit în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, ca fiind una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale regiunii.
Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a subliniat că, în prezent, județul Călărași nu dispune de un parc industrial funcțional, în condițiile în care acest tip de infrastructură este esențial pentru atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și diversificarea economiei locale .
De ce contează parcurile industriale
Parcurile industriale reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de dezvoltare economică, oferind investitorilor:
- infrastructură pregătită (utilități, drumuri, acces logistic);
- proceduri administrative simplificate;
- posibilitatea dezvoltării rapide a unor capacități de producție sau servicii.
În lipsa acestora, județele riscă să fie ocolite de investitori, chiar dacă dispun de poziționare geografică avantajoasă, forță de muncă sau acces la rețele de transport.
Județul Călărași, un paradox economic
Deși Călărașiul beneficiază de acces la Dunăre, apropiere de Capitală și terenuri disponibile, absența parcurilor industriale limitează serios capacitatea județului de a concura cu alte zone din regiune sau din țară.
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au atras atenția că această lipsă nu mai este doar o problemă de oportunitate ratată, ci una de strategie economică, care poate afecta pe termen lung dezvoltarea județului.
Oportunități de finanțare pentru autorități și parteneriate public-private
În contextul noii perioade de programare, parcurile industriale sunt considerate eligibile pentru finanțare prin instrumente financiare, adresate atât autorităților publice, cât și mediului privat sau parteneriatelor public-private.
Modelul propus permite:
- implicarea autorităților locale în punerea la dispoziție a terenurilor;
- atragerea capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii;
- utilizarea fondurilor europene sub formă de granturi combinate cu credite bancare.
Acest tip de finanțare este văzut de ADR Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele mai eficiente mecanisme pentru dezvoltarea rapidă a parcurilor industriale, fără a bloca bugete publice pe termen lung .
Parcurile industriale, catalizator pentru locuri de muncă
Un alt argument major pentru dezvoltarea parcurilor industriale îl reprezintă crearea de locuri de muncă stabile. Proiectele de acest tip generează nu doar angajări directe, ci și activitate economică conexă: transport, servicii, construcții, mentenanță.
În plus, parcurile industriale pot susține:
- relocarea unor afaceri din zonele suprasaturate;
- dezvoltarea IMM-urilor locale;
- atragerea de investitori din domenii nepoluante sau cu valoare adăugată mare.
Un semnal clar pentru administrațiile locale
Mesajul transmis de ADR Sud-Muntenia este unul direct: parcurile industriale trebuie să devină o prioritate strategică pentru administrațiile locale, în special în județe precum Călărași, unde lipsa acestora reprezintă un blocaj major în dezvoltarea economică.
Fără proiecte mature pregătite din timp, județele riscă să rateze oportunități importante de finanțare și să rămână în afara marilor fluxuri investiționale regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Persoanele fizice vor putea accesa, în perioada următoare, fonduri europene pentru eficiență energetică, printr-un instrument financiar dedicat, anunțat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Potrivit conducerii ADR Sud-Muntenia, pentru acest tip de finanțare a fost alocat un buget de peste 127 de milioane de euro, fiind singurul instrument din regiune care are ca beneficiari direcți persoanele fizice .
Ce presupune acest program
Finanțarea vizează creșterea eficienței energetice a locuințelor individuale, prin investiții care reduc consumul de energie și costurile suportate de proprietari.
Programul se va baza pe instrumente financiare, nu pe granturi clasice, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor accesa fondurile prin intermediul băncilor comerciale, într-un sistem mixt:
- o parte credit bancar;
- o parte grant din fonduri europene.
Componenta nerambursabilă poate varia în funcție de performanța energetică obținută în urma investiției.
Ce tipuri de investiții pot fi finanțate
Deși lista finală a cheltuielilor eligibile va fi stabilită ulterior, reprezentanții ADR Sud-Muntenia au indicat că programul se adresează lucrărilor care au impact direct asupra consumului energetic, precum:
- izolarea termică a locuințelor;
- modernizarea sistemelor de încălzire;
- utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru autoconsum;
- alte soluții care conduc la reducerea pierderilor de energie.
Scopul este ca investițiile realizate să producă economii reale și măsurabile, atât pentru proprietari, cât și pentru sistemul energetic în ansamblu.
Accesarea fondurilor: rolul băncilor
La fel ca în cazul celorlalte instrumente financiare anunțate, dosarele nu vor fi depuse la ADR, ci direct la băncile partenere, care vor analiza eligibilitatea beneficiarilor și viabilitatea investiției.
ADR Sud-Muntenia a explicat că Banca Europeană de Investiții va negocia condițiile financiare cu băncile comerciale, urmând ca produsele rezultate să fie lansate pe piață sub forma unor credite cu componentă de grant european.
De ce este important acest program
Introducerea persoanelor fizice ca beneficiari direcți reprezintă o schimbare majoră în politica de finanțare regională, într-un context marcat de creșterea prețurilor la energie și presiunea costurilor de întreținere a locuințelor.
Prin acest program:
- proprietarii pot reduce facturile pe termen lung;
- crește valoarea imobilelor;
- se reduce consumul de energie și impactul asupra mediului.
În același timp, investițiile în eficiență energetică contribuie la atingerea obiectivelor climatice asumate de România la nivel european .
Un program cu impact larg
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au subliniat că interesul pentru acest tip de finanțare este ridicat, tocmai pentru că se adresează direct populației, nu doar administrațiilor sau mediului de afaceri.
Programul este așteptat să genereze un număr mare de proiecte, cu impact rapid și vizibil în comunități, mai ales în zonele unde eficiența energetică a locuințelor este scăzută.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ADR Sud Muntenia / Turismul intră pe lista finanțărilor europene. Primăriile pot dezvolta obiective turistice cu sprijin financiar
Turismul a intrat oficial pe lista domeniilor care pot primi finanțare europeană în regiunea Sud-Muntenia. Anunțul a fost făcut de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Pe scurt, primăriile și alte autorități locale pot obține bani pentru proiecte turistice, dar nu prin granturi clasice, ci printr-un sistem nou, care combină fondurile europene cu credite bancare.
Ce înseamnă, concret, această finanțare
În loc să depună un dosar direct la ADR, autoritățile locale vor merge la bancă, cu un proiect turistic bine pregătit. Banca analizează proiectul și acordă finanțarea, care este formată din:
- o parte credit bancar;
- o parte bani europeni nerambursabili.
Dacă proiectul este implementat corect și îndeplinește obiectivele asumate, o parte din credit poate fi redusă, ceea ce înseamnă mai puțini bani de rambursat.
Ce tip de proiecte pot fi finanțate
Finanțarea se adresează proiectelor turistice care pot funcționa și aduce beneficii reale comunității, cum ar fi:
- amenajarea sau modernizarea obiectivelor turistice;
- infrastructură pentru agrement și petrecerea timpului liber;
- dezvoltarea zonelor cu potențial natural sau cultural;
- proiecte care pot atrage turiști și genera venituri locale.
Nu sunt vizate ideile aflate doar pe hârtie, ci proiecte clare, mature, care pot fi puse rapid în practică.
De ce se schimbă modul de finanțare
Autoritățile europene vor ca banii să ajungă în proiecte care chiar funcționează. De aceea, finanțarea prin bănci asigură:
- o analiză mai atentă a proiectelor;
- responsabilitate mai mare din partea beneficiarilor;
- rezultate concrete, nu investiții blocate.
În acest fel, fondurile europene sunt folosite mai eficient, iar comunitățile locale pot beneficia de investiții durabile.
O oportunitate pentru județele cu potențial turistic
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au arătat că există deja interes pentru astfel de proiecte, inclusiv din județul Călărași. Zonele cu peisaje naturale, Dunărea, patrimoniu cultural sau spații de agrement pot fi puse mai bine în valoare prin aceste finanțări.
Pentru comunități, investițiile în turism pot însemna:
- locuri de muncă;
- venituri suplimentare la bugetele locale;
- servicii mai bune pentru locuitori;
- mai mulți vizitatori și o imagine mai bună a zonei.
Cine ajută la acordarea finanțării
Un rol important îl are Banca Europeană de Investiții, care colaborează cu băncile din România pentru stabilirea condițiilor de finanțare. Produsele financiare vor fi disponibile direct la bănci, iar autoritățile locale se vor putea adresa acestora pentru accesarea fondurilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
ADR Sud Muntenia / Turismul intră pe lista finanțărilor europene. Primăriile pot dezvolta obiective turistice cu sprijin financiar
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
