Știri
Asociațiile de elevi din România condamnă modificarea de către MEN a ROFUIP
Asociațiile de elevi din România, Asociația Elevilor din Constanța (AEC); Asociația Elevilor din Călărași (AECL), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM), Asociația Elevilor din Bacău (AEBC) și Uniunea Liceenilor Maghiari (Makosz), printr-un comunicat de presă emis astăzi, “condamnă dur modul în care Ministerul Educației Naționale (MEN) a modificat Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), act normativ care reglementează modul de funcționare a școlilor din România”.
În cursul zilei de ieri a apărut în spațiul public informația modificării prin ordin de ministru a unui număr de 63 de prevederi din ROFUIP, fără ca acestea să fie supuse unui proces de consultare publică, fiind încălcate dispozițiile legale referitoare la transparența decizională. Conform art. 7 din Legea nr. 52/2003, Ministerul Educației ar fi trebuit să anunțe public pe site-ul propriu intenția de modificare a ROFUIP, însoțită de un proiect din care să reiasă modificările propuse, iar în termen de cel puțin 10 zile orice persoană interesată să poată formula sugestii.
Asociaţiile elevilor consideră că modificarea unui document de o importanță atât de mare, fără respectarea normelor de transparență decizională, este condamnabilă și afectează per ansamblu funcționarea sistemului de învățamânt românesc: constatăm faptul că pentru conducerea Ministerului Educației transparența este doar o lozincă, contrar dispozițiilor Legii educației naționale, care la art. 3 definește principiile care guvernează sistemul de învățământ, inclusiv cel al transparenței, care este concretizat la lit. m) ca “asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora”.
Prin acest ordin de ministru au fost modificate mai multe dispoziții referitoare la beneficiarii sistemului de educație, elevii, fapt nelegal, luând în considerare prevederile art. 80, alin. (1) din Legea educației naționale. Conform acestuia, drepturile și îndatoririle elevilor sunt stabilite în mod exclusiv printr-un statut, aprobat prin ordin de ministru. Or, în acest caz, Ministerul Educației nu a operat aceste modificări prin Statutul Elevului, încălcând dispozițiile legale în vigoare. Printre modificări regăsim inclusiv, la pct. 61, obligativitatea elevilor de a depune într-un spațiu special amenajat telefoanele mobile în timpul orei de curs. Și în prezent utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, în alte scopuri decât cele educaționale, este interzisă și sancționată de Statutul Elevului, această modificare fiind nejustificată. Prin acestă măsură, Ministerul Educației limiteaza exercitarea posesiei elevilor asupra unui bun, încălcând dreptul fundamental al cetățenilor la proprietate, garantat de art. 44, alin. (1) din Constituția României, posesia fiind o prerogativă a dreptului la proprietate, conform art. 916 Cod civil. Raportat la art. 53 din legea fundamentală, Ministerul Educației nu are competența de a restrânge exercitarea unui drept fundamental, precum cel la proprietate, aceasta putând fi realizată în mod exclusiv de către Parlament, prin lege organică și doar în cazuri bine-justificate.
Sunt mai multe aspecte care trebuie subliniate in acest context.
In primul rand, faptul ca se incalca multe dispozitii legale in vigoare, atat in ceea ce priveste transparenta decizionala, cat si in ceea ce priveste atingerea drepturilor elevului printr-un document distinct de Statutul Elevului, singurul in masura sa le reglementeze conform Legii educatiei nationale. In al doilea rand, modul in care Ministerul Educatiei lasa de dorit prin faptul ca ingradeste accesul partenerilor relevanti din sfera educationala, in speta elevii, sa vina cu propuneri care sa consolideze calitatea actului educational. Avand in vedere faptul ca sunt erori care contravin legislatiei in vigoare, luam in considerare foarte serios sesizarea instantei, pentru ca prevederile nelegale sa fie eliminate – a declarat Alexandra Tuță – președintele Asociației Elevilor din Călărași.
Asociațiile de elevi din România au anunţat totodată că vor analiza temeinic situaţia, luând în considerare utilizarea tuturor mijloacelor legale în vederea apărării drepturilor și intereselor elevilor, beneficiarii sistemului de educație.
Comunicatul este semnat şi asumat de:
– Asociația Elevilor din Constanța;
– Asociația Elevilor din Călărași;
– Asociația Elevilor din Maramureș;
– Asociația Elevilor din Bacău;
– Uniunea Liceenilor Maghiari.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Ghimbirul – leacul străvechi care vindecă zeci de afecţiuni fără pastile
CĂLĂRAȘI | Un milion de euro pentru modernizarea Școlii „Tudor Vladimirescu”. Primarul Marius Dulce anunță noi investiții în educație
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
