La zi
Amenajările cu saci de nisip făcute de Apele Române în Călărași au stârnit valuri de critici și ironii: ”Am crezut că sunt la mișto pozele”
În ultimele zile, angajații de la Apele Române au construit diguri provizorii din saci de nisip în județul Călărași, iar imaginile apărute online au generat o serie de critici și ironii.
Angajații Apele Române au instalat aceste diguri provizorii pentru a preveni inundațiile, dar intervenția lor a fost intens ironizată în mediul online. „Munca” lor a stârnit numeroase reacții negative din partea utilizatorilor rețelelor sociale.
Reacțiile românilor au fost dominate de furie și ironie, criticând sacii de nisip folosiți de Apele Române pentru a construi diguri temporare în Călărași. Mulți au considerat măsurile insuficiente și luate în grabă.
„Sute de saci se montează în zonele Ciocăneşti şi Baital de pe braţul Borcea din judeţul Călăraşi prin realizarea unor diguri provizorii, paralele cu linia de apărare existentă. Intervenim cu forţe proprii în toate zonele vulnerabile, astfel încât tranzitarea debitelor să se realizeze în siguranţă,” a declarat Administrația Națională Apele Române (ANAR) pe pagina sa de Facebook.
Amenajările făcute de Apele Române la Ciocănești și Baital, pe brațul Borcea, au fost intens criticate și ridiculizate pe rețelele de socializare, unde internauții au considerat că măsurile luate sunt ineficiente și pripite. „Dacă și ăsta e zid de apărare contra inundațiilor, cred că ar trebui să vă dați toți șefii demisia de la Apele Române și să plecați acasă! Oricum sunteți puși acolo politic și nu aveți nicio legătură cu domeniul,” a scris un utilizator.
Un alt comentariu pune la îndoială capacitatea acestor saci de nisip de a opri o viitură pe Dunăre: „O viitură se oprește fix în sacii voștri! Doamne ferește! Multă minte vă lipsește!”
Românii au ironizat în mod constant „zidul” de apărare realizat din saci de nisip, comentând sarcastic: „Se vede că nu ați avut parte de lego în copilărie.”
Deși Apele Române au oferit explicații, susținând că lucrarea respectă normativele și face parte dintr-un plan de apărare mai amplu, valul de ironii nu s-a oprit. Un alt comentariu notează: „Fi-miu are 7 ani. Fi-mea are 5 ani. Eu pot să pun pariu că dacă îi aduc la fata locului cu 2 basculante de lego, vor inventa un sistem de 5 ori mai bun decât mizeria asta sinistră. Până și ei m-au întrebat: tati, de ce au pus sacii în picioare? Când vine apa mare nu o să îi împingă peste cap?”
Altcineva adaugă: „Se vede că nu ați avut parte de lego în copilărie! Bravo, tot așa să continuați, România lucrurilor bine făcute / Eu am crezut că sunt la mișto pozele care circulau pe net. Am zis că vrea careva să vă denigreze.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Consiliul Județean Călărași continuă lucrările de modernizare a drumului județean DJ 315, care leagă localitățile Dor Mărunt (Înfăţirea) și Plevena (Valea Rusului).
Pe șantier se lucrează intens, fiind demarată etapa de așternere a covorului asfaltic pe cel de-al doilea tronson al proiectului. Acest tronson are o lungime de 1,2 kilometri. În prezent, echipele execută lucrări de săpătură, așternere de balast și pietruire pentru stratul de fundare.
Proiectul are ca obiectiv îmbunătățirea legăturilor rutiere dintre cele două localități, pentru a facilita accesul locuitorilor și transportul de mărfuri. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Călărași, așternerea covorului asfaltic este planificată pentru primăvara anului 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Percheziții DNA la Spitalul Militar Central: Directoarea Florentina Ioniță-Radu, vizată în dosar de abuz în serviciu și uzurpare de calități oficiale
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins, joi dimineață, 16 octombrie 2025, cu 19 percheziții la domiciliile mai multor persoane, inclusiv la sediul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Principala țintă este directoarea instituției, generalul Florentina Ioniță-Radu, într-un dosar penal pentru abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu și uzurpare de calități oficiale.
Potrivit surselor judiciare, conducerea spitalului este acuzată că a semnat documente în locul ministrului Apărării pentru a plăti salarii suplimentare necuvenite. De asemenea, se investighează distribuirea preferențială de locuri de veci pentru vedete în Cimitirul Ghencea Militar 3. Prejudiciul estimat se ridică la 8,2 milioane de lei. Ancheta, care acoperă perioada 2020-2023, este în desfășurare.
Comunicat oficial DNA: „Procurorii militari din cadrul DNA – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, de către cadre medicale militare, a unor infracțiuni asimilate corupției, în perioada 2020-2023. Astăzi, 16 octombrie 2025, sunt efectuate percheziții domiciliare în 19 locații din București și Ilfov, dintre care una într-un birou al unei instituții publice, restul la domiciliile persoanelor fizice.”
Știre în curs de actualizare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Marcel Petiot (1897–1946), un medic francez respectat și politician local, s-a transformat într-unul dintre cei mai infami ucigași în serie din istoria Europei, exploatând haosul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a-și satisface lăcomia și setea de sânge. Suspectat de uciderea a cel puțin 60 de persoane, majoritatea evrei disperați să scape de persecuțiile naziste, Petiot a fost condamnat pentru 26 de crime. Descoperirea a 23 de cadavre în pivnița casei sale din Paris, în 1944, a șocat Franța eliberată, dezvăluind un atelier al morții unde victimele erau otrăvite, jefuite și arse. Executat prin ghilotină în 1946, el a rămas un simbol al ororilor comise sub umbra ocupației germane.
Biografie timpurie și educație
Născut pe 17 ianuarie 1897, la Auxerre, în Franța centrală, Marcel André Henri Félix Petiot a crescut într-o familie modestă de funcționari poștali. De mic, a manifestat un comportament deviant: la 11 ani, a adus pistolul tatălui său la școală și l-a tras în clasă, iar la 17 ani a fost arestat pentru furt de corespondență, fiind declarat inapt mental pentru proces. A fost expulzat de mai multe ori din școli, dar inteligența sa nativă l-a ajutat să absolve liceul. Serviciul militar în Primul Război Mondial, unde a fost decorat cu Croix de Guerre, i-a accelerat studiile medicale: a absolvit Facultatea de Medicină din Paris în 1921, după un stagiu într-un azil de nebuni. Aceste experiențe timpurii par să fi hrănit o fascinație morbidă pentru moarte și control.
Crimele și metodele
Petiot a început cariera sa criminală devreme. Ca medic în Villeneuve-sur-Yonne, unde a fost ales primar în 1926, a fost implicat în dispariții misterioase: prima victimă posibilă a fost amanta sa, fiica unui pacient, care a dispărut în 1926. A fost condamnat pentru fraudă și furt de energie electrică, pierzând funcția de primar în 1931. Mutat la Paris în 1933, a continuat să prescrie droguri ilegale și să comită înșelătorii, dar crimele sale au escaladat în timpul ocupației naziste.
Între 1942 și 1944, sub pseudonimul “Dr. Eugène”, Petiot a creat o rețea falsă de evadare, promițând evreilor și rezistenților un drum sigur spre Argentina sau Spania contra sumei exorbitante de 25.000 de franci (plus bijuterii și valori). Victimele erau întâmpinate în casa sa de pe Rue Le Sueur nr. 21, în districtul Passage de l’Etoile, unde erau duse într-o cameră secretă. Acolo, le injecta cu un gaz letal (ciclón B sau sedative), le jefuia averea, apoi le ardea în soba pivniței sau le dizolva în acid. Gestapoul a investigat rețeaua în 1943, arestând complicii săi (Raoul Fourrier, Edmond Pintard și René Nézondet), dar Petiot a scăpat după o mită plătită de fratele său. Eliberat în 1944, a continuat crimele până la eliberarea Parisului.
Descoperirea crimelor
Pe 11 martie 1944, un miros insuportabil de carne arsă a atras atenția vecinilor și a poliției. În pivnița casei sale, autoritățile au găsit 23 de cadavre carbonizate sau dislocate, plus o groapă cu var și o sobă industrială folosită pentru incinerare. Printre resturi, au apărut pașapoarte false, haine și valori furate. Petiot, fugit între timp, a fost recunoscut pe 31 octombrie 1944 la metroul din Paris, sub pseudonimul “Căpitanul Valéry”. La percheziție, poliția i-a confiscat un pistol, 31.700 de franci și 50 de documente false. Investigațiile au legat crimele de 27 de victime identificate, dar estimările FBI-ului și ale experților francezi vorbesc de peste 60 de morți, multe nemărturii din cauza haosului războiului.
Procesul și condamnarea
Procesul lui Petiot, început pe 19 martie 1946 la Curtea Asize din Paris, a fost un spectacol media: 135 de capete de acuzare, inclusiv 27 de crime. Avocat celebru René Floriot l-a apărat, dar Petiot a susținut că era un erou al Rezistenței, ucigând doar “colaboratori naziști”. A recunoscut unele asasinate, dar a negat altele, descriind cu sânge rece metodele sale. Jurații nu i-au crezut, condamnându-l pe 4 aprilie 1946 pentru 26 de crime premeditate. Sentința: moartea prin ghilotină. Pe 25 mai 1946, la ora 5:06 dimineața, la închisoarea La Santé, Petiot a fost decapitat – prima execuție publică în Paris după eliberare. Ultimele sale cuvinte: “Nu mă tem de moarte. Sunt nevinovat.”
Moștenire
Cazul Petiot a expus vulnerabilitățile evreilor în Franța ocupată și corupția sub regimul Vichy. A inspirat cărți (cum ar fi “The Unspeakable Crimes of Dr. Petiot” de Thomas Maeder), filme (“Docteur Petiot”, 1990) și benzi desenate, fiind supranumit “Măcelarul de pe Rue Le Sueur” sau “Doctor Satan”. Procesul său a subliniat slăbiciunile justiției postbelice, iar casa crimei a fost demolată ulterior. Astăzi, Petiot reprezintă un capitol sumbru al istoriei medicale, amintind de abuzul de încredere în vremuri de criză.
Curiozități
- Petiot a fost decorat ca erou de război în Primul Război Mondial, dar în al Doilea a colaborat ocazional cu Gestapoul pentru a-și proteja afacerile.
- Soba sa de incinerare putea arde un cadavru în două ore, iar el vindea cenușa victimelor ca “trofee de rezistență”.
- La proces, a cerut să fumeze o ultimă țigară, dar cererea i-a fost refuzată; a murit calm, zâmbind ghilotinei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lucrările de modernizare pe DJ 315 Dor Mărunt – Plevena avansează rapid
Elevii Colegiului Economic Călărași, lecție despre alimentația sănătoasă la Biblioteca Județeană
Deputatul PNL Ciprian Pandea critică dur declarațiile șefului ANAF: „ANAF n-are ce căuta în cămara oamenilor”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
