Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Amenajările cu saci de nisip făcute de Apele Române în Călărași au stârnit valuri de critici și ironii: ”Am crezut că sunt la mișto pozele”

Published

on

În ultimele zile, angajații de la Apele Române au construit diguri provizorii din saci de nisip în județul Călărași, iar imaginile apărute online au generat o serie de critici și ironii.

Angajații Apele Române au instalat aceste diguri provizorii pentru a preveni inundațiile, dar intervenția lor a fost intens ironizată în mediul online. „Munca” lor a stârnit numeroase reacții negative din partea utilizatorilor rețelelor sociale.

Reacțiile românilor au fost dominate de furie și ironie, criticând sacii de nisip folosiți de Apele Române pentru a construi diguri temporare în Călărași. Mulți au considerat măsurile insuficiente și luate în grabă.

„Sute de saci se montează în zonele Ciocăneşti şi Baital de pe braţul Borcea din judeţul Călăraşi prin realizarea unor diguri provizorii, paralele cu linia de apărare existentă. Intervenim cu forţe proprii în toate zonele vulnerabile, astfel încât tranzitarea debitelor să se realizeze în siguranţă,” a declarat Administrația Națională Apele Române (ANAR) pe pagina sa de Facebook.

Amenajările făcute de Apele Române la Ciocănești și Baital, pe brațul Borcea, au fost intens criticate și ridiculizate pe rețelele de socializare, unde internauții au considerat că măsurile luate sunt ineficiente și pripite. „Dacă și ăsta e zid de apărare contra inundațiilor, cred că ar trebui să vă dați toți șefii demisia de la Apele Române și să plecați acasă! Oricum sunteți puși acolo politic și nu aveți nicio legătură cu domeniul,” a scris un utilizator.

Advertisement

Un alt comentariu pune la îndoială capacitatea acestor saci de nisip de a opri o viitură pe Dunăre: „O viitură se oprește fix în sacii voștri! Doamne ferește! Multă minte vă lipsește!”

Românii au ironizat în mod constant „zidul” de apărare realizat din saci de nisip, comentând sarcastic: „Se vede că nu ați avut parte de lego în copilărie.”

Deși Apele Române au oferit explicații, susținând că lucrarea respectă normativele și face parte dintr-un plan de apărare mai amplu, valul de ironii nu s-a oprit. Un alt comentariu notează: „Fi-miu are 7 ani. Fi-mea are 5 ani. Eu pot să pun pariu că dacă îi aduc la fata locului cu 2 basculante de lego, vor inventa un sistem de 5 ori mai bun decât mizeria asta sinistră. Până și ei m-au întrebat: tati, de ce au pus sacii în picioare? Când vine apa mare nu o să îi împingă peste cap?”

Altcineva adaugă: „Se vede că nu ați avut parte de lego în copilărie! Bravo, tot așa să continuați, România lucrurilor bine făcute / Eu am crezut că sunt la mișto pozele care circulau pe net. Am zis că vrea careva să vă denigreze.”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Medicamente expirate și antibiotice la tarabă: prețuri mici, riscuri uriașe

Published

on

Medicamentele vândute ilegal în târguri și piețe au devenit tot mai frecvente în București și în țară. Pastile, vitamine, unguente și chiar antibiotice apar pe tarabe ruginite alături de haine vechi sau otravă pentru gândaci, la prețuri de câteva ori mai mici decât în farmacii.

Vitamine din Anglia – 15-20 lei/flacon, magneziu din Olanda – ~20 lei, geluri pentru dureri – același preț. Nurofen cutie – 10 lei, antibiotice fără rețetă – la tarabă oricând. Vânzările se fac fără bon, fără prospect, fără garanție. Multe produse sunt expirate, desigilate, ambalaje deteriorate, păstrate la soare, praf și umezeală.

O parte provin din casele oamenilor: rămase de la rude decedate, tratamente neterminate, revândute fără verificare. Se vând și online, pe grupuri de Facebook sau site-uri de anunțuri. Vânzătorii insistă: „Marfă din străinătate, nu poate fi stricată, ia cu încredere!”

Cumpărătorii, mai ales cei cu venituri mici, aleg varianta ieftină și rapidă. „Ce-are dacă iau de aici? N-a murit nimeni!” sau „Am citit pe net ce-mi trebuie, aici e cu 50% mai ieftin” sunt replici frecvente.

Advertisement

Medicii avertizează: riscurile sunt uriașe. Antiinflamatoarele, calmantele, suplimentele pot interacționa periculos cu alte boli sau medicamente. Produsele expirate sau prost păstrate se pot contamina, iar compoziția unor medicamente din țări extracomunitare poate diferi de standardele europene.

Depozitarea necorespunzătoare distruge substanțele active și favorizează contaminarea. Legea nr. 269/2023 obligă colectarea medicamentelor expirate/nefolosite prin spitale și distrugerea lor controlată prin incinerare, pentru a preveni poluarea solului și a apei.

Cumpărarea de pe tarabă înseamnă asumarea unui risc major pentru sănătate – fără protecție legală și fără siguranță reală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță măsuri de sprijin pentru 2026

Published

on

Pentru consumatorii vulnerabili (venit net lunar sub 2.000 lei/persoană), ajutorul devine automat și transparent, fără cereri noi de fiecare dată.

Energie electrică:

  • Sprijin lunar de 50 lei, dedus direct din factură pe tot parcursul anului.
  • Furnizorii verifică automat prin interconectare cu bazele de date ANAF dacă beneficiarul îndeplinește criteriile de venit și dacă și-a manifestat anterior intenția de a primi sprijin.
  • Pe factură va apărea explicit mențiunea: „S-a dedus suma de 50 lei – ajutor de stat pentru consumator vulnerabil”.

Gaze naturale:

  • Mecanism similar, dar adaptat sezonului rece.
  • 100 lei/lună, deduși automat din factură, doar în perioada octombrie – martie (6 luni consecutive).
  • Motiv: facturile la gaze sunt semnificativ mai mari iarna din cauza consumului crescut de încălzire.
  • Documentația tehnică este deja pregătită și va fi transmisă Guvernului în cel mai scurt timp pentru aprobare și implementare.

Accize la carburanți, energie și gaze:

  • Ministrul se opune oricăror creșteri suplimentare de accize.
  • Când situația deficitului bugetar se va îmbunătăți, va propune reducerea accizelor la nivelurile de dinainte de majorările anterioare (revenire la starea din 31 decembrie 2025).
  • Impact estimat la pompă: prețurile scad cu circa 60–90 bani/litru.
    • Benzină: de la ~7,60–7,90 lei/litru → ~7–7,30 lei/litru.
    • Motorină: de la ~7,90 lei/litru → ~7–7,30 lei/litru.
  • Aceeași logică se aplică și accizelor la energie electrică și gaze naturale, pentru a evita transferul costurilor către consumator.

Obiectivele anunțate:

  • Protejarea românilor de scumpiri dramatice la utilități și combustibili.
  • Eliminarea speculei și a înțelegerilor de tip cartel pe piața carburanților (prețurile au fost stabilizate la ~7 lei/litru).
  • Introducerea unor mecanisme automate, digitale și transparente, care să elimine birocrația și să asigure că banii ajung exact unde trebuie.
  • Asigurarea că „mâna statului nu mai intră în buzunarul românilor” prin taxe și accize excesive.

Toate aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai larg menit să ajute românii să ducă „mai bine” în perioada următoare, mai ales pe fondul discuțiilor despre liberalizarea pieței de gaze.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

„Toată lumea din Călărași fierbea!” A dat lovitura vieții la Loto, a trăit ca un milionar și a pierdut tot în câțiva ani

Published

on

Călărașiul a explodat în 2007. Un bilet de Loto 6/49 a adus peste 10 milioane de euro, iar vestea s-a dus din scară-n scară mai repede decât rezultatele extragerii. Cristian Constantin, pe atunci polițist comunitar, a devenit peste noapte milionarul orașului.

Au urmat mașini de lux, o vilă uriașă în Parcul Dumbrava, petreceri, afaceri făcute „din mers” și o discotecă ce avea să ardă spectaculos. Banii curgeau, iar viața părea un film fără final. A finanțat fotbalul local, s-a băgat în politică, a ajuns consilier local și și-a cumpărat inclusiv iaht.

Doar că filmul s-a terminat repede.

În mai puțin de un an, jumătate din avere dispăruse. Restul s-a topit în următorii ani, pe fondul deciziilor proaste, investițiilor făcute la nervi și anturajului „de lux”. Din cel mai mare câștig din istoria Loteriei Naționale a rămas o lecție amară.

Advertisement

Povestea completă a fost spusă ulterior de un apropiat al familiei, care a recunoscut că banii au venit prea repede pentru a fi controlați. Euforia a ținut puțin, consecințele – o viață.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading