Economia României a înregistrat o contracție modestă de 0,2% în trimestrul al treilea al anului 2025, comparativ cu perioada aprilie-iunie, după o revenire de 1% în trimestrul precedent. Această evoluție vine după un avans accelerat în prima jumătate a anului, marcat de o creștere de 1,2% în trimestrul doi față de cel anterior. Totuși, pe ansamblul celor nouă luni, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% pe seria brută și cu 1,4% pe cea ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, indicând o traiectorie anuală încă pozitivă, dar decelerată.

Revizuirile recente ale datelor arată o imagine nuanțată: primul trimestru a beneficiat de o corecție ascendentă de 0,1%, în timp ce al doilea a fost ajustat în jos cu 0,2%, reflectând presiuni asupra consumului privat și investițiilor publice. Consumul domestic, motor tradițional al expansiunii, a înregistrat scăderi lunare în august și septembrie, cu un minus de 2,1% în comerțul cu amănuntul față de anul precedent, influențat de corecții fiscale și creșterea prețurilor la energie. Aceste semnale de oboseală vin într-un context de inflație persistentă și incertitudini geopolitice, care au temperat ritmul investițiilor cu aproximativ 30% în primele luni.

Per total, creșterea cumulată de peste 17,7 miliarde de euro în primele nouă luni subliniază reziliența sectoarelor precum industria prelucrătoare și construcțiile, unde managerii anticipează o moderată îmbunătățire în ultimele luni. Specialiștii avertizează însă asupra riscurilor de recesiune tehnică, subliniind nevoia de măsuri de stimulare țintite pentru a menține traiectoria pozitivă spre finalul anului. România rămâne peste media europeană în termeni anuali, dar provocările interne cer o monitorizare atentă pentru a evita o decelerare mai accentuată în 2026.

Advertisement

Statele Unite ale Americii anunță o schimbare importantă în reprezentanța diplomatică la București, marcând un nou capitol în relațiile bilaterale cu România. Președintele Donald Trump a propus numirea lui Darryl Nirenberg în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar, un gest care subliniază angajamentul ferm al Washingtonului față de parteneriatul strategic dintre cele două țări. Anunțul vine la scurt timp după încheierea mandatului fostei ambasadoare Kathleen Kavalec, creând un moment de tranziție esențial în contextul actual al securității europene.

Darryl Nirenberg, originar din statul Virginia, aduce cu sine o carieră impresionantă de peste patru decenii în domeniul legislației, politicilor publice și relațiilor internaționale. Absolvent al Universității Colgate și al Școlii de Drept de la Universitatea George Washington, el a lucrat timp de paisprezece ani în Senatul american, unde a ocupat poziții cheie în Comisia pentru Relații Externe. Printre realizările sale notabile se numără rolul de consilier în perioada căderii Zidului Berlinului și a Revoluției Române din 1989, când a contribuit la analiza și răspunsul politic al SUA față de transformările din Europa de Est. Mai târziu, a servit ca șef de cabinet și director legislativ pentru senatorul Jesse Helms, fostul președinte al comisiei menționate, consolidându-și expertiza în negocierea acordurilor internaționale și promovarea intereselor americane.

În ultimii ani, Nirenberg s-a dedicat activității în sectorul privat, lucrând pentru o firmă de avocatură și lobby din Washington, unde a reprezentat clienți din diverse domenii, inclusiv comerț internațional și securitate. Deși profilul său nu este marcat de poziții de prim-plan în Partidul Republican, experiența sa practică îl face un candidat ideal pentru a naviga prin complexitățile diplomației moderne. Președintele Trump a subliniat în anunțul oficial că Nirenberg va fi un “susținător neobosit al agendei America First”, cu misiunea clară de a întări legăturile economice, de a susține parteneriatul militar – inclusiv prezența trupelor americane pe teritoriul românesc – și de a promova interesele de securitate ale SUA în regiunea Mării Negre.

Această numire intervine într-un moment critic pentru Europa de Est, marcat de continuarea conflictului din Ucraina și de necesitatea unei coeziuni transatlantice solide. România, ca membru cheie al NATO și al Uniunii Europene, beneficiază de o alianță strânsă cu Statele Unite, care include investiții majore în infrastructura de apărare, precum baza de la Deveselu, și cooperare în domeniul energiei și comerțului. Nirenberg va avea sarcina de a accelera aceste inițiative, de a facilita dialogul pe teme precum securitatea cibernetică și de a susține integrarea economică, în special prin atragerea de investiții americane în tehnologie și energie regenerabilă.

Advertisement

Autoritățile române au salutat anunțul, exprimând încredere că noul ambasador va contribui la aprofundarea dialogului politic și la rezolvarea comună a provocărilor regionale. După audierea în Comisia pentru Relații Externe a Senatului american și confirmarea oficială, Nirenberg își va prelua mandatul în săptămânile următoare, prezentând scrisorile de acreditare președintelui României. Această tranziție promite să infuzeze un nou dinamism în relațiile bilaterale, consolidând poziția României ca aliat de încredere al SUA în flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

România se confruntă cu o criză profundă în educație, fiind pe primul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului școlar prematur. Cu un procent de 16,8 la sută în 2024, țara noastră depășește cu mult media europeană de 9,4 la sută, lăsând mii de tineri fără șanse reale de integrare socială și profesională. Această realitate alarmantă, evidențiată de datele recente, dezvăluie o stagnare cronică: de zece ani, fenomenul rămâne aproape neschimbat, de la 17 la sută în 2013 la nivelul actual, în timp ce alte state, precum Spania, au redus drastic ratele prin investiții țintite.

Cauzele sunt complexe și interconectate. Sărăcia extremă afectează în special familiile din zonele rurale și regiuni defavorizate, precum Sud-Estul, Sud-Muntenia și Centrul, unde rata ajunge la 26 la sută – de trei ori mai mare decât media europeană. Mulți elevi renunță la școală pentru a contribui la veniturile familiei, lucrând în agricultură sau servicii informale, fără protecție socială. Lipsa infrastructurii școlare agravează situația: distanțe mari până la unități de învățământ, lipsa transportului gratuit și absența profesorilor calificați fac educația un lux inaccesibil. În mediul rural, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani rămân în afara sistemului, iar 26.000 de elevi abandonează anual, conform estimărilor recente. Pandemia a accentuat decalajul, dar lipsa politicilor coerente menține problema vie.

Abandonul școlar nu este doar o pierdere individuală, ci o bombă cu ceas pentru societate. Tinerii care părăsesc timpuriu băncile școlii se confruntă cu șomaj cronic și sărăcie în muncă: peste jumătate dintre ei nu lucrează formal și nici nu caută oportunități, perpetuând un ciclu vicios de excluziune socială. România înregistrează cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune, cu 34,5 la sută din populație afectată, iar educația scăzută reduce șansele de angajare la sub 44 la sută pentru tinerii cu studii minime. Fără diplome, aceștia devin vulnerabili la exploatare, trafic de persoane sau emigrație haotică, slăbind țesătura economică a țării.

Totuși, există speranță în soluții concrete. Programe precum cele din Timișoara, care oferă cluburi de robotică, ateliere de teatru și transport școlar gratuit, au demonstrat că implicarea comunitară poate reduce abandonul cu zeci de procente. Statul trebuie să prioritizeze finanțarea educației timpurii – unde rata de cuprindere este de doar 75,7 la sută, față de 94,6 la sută în UE – și să introducă monitorizare strictă pentru elevii la risc. Burse condiționate, școli profesionale adaptate pieței muncii și campanii de conștientizare parentală pot transforma această criză într-o oportunitate de reformă. Anul școlar 2025-2026, care începe sub semnul tensiunilor, oferă un moment decisiv: România poate alege să investească în viitorul său sau să accepte o generație pierdută. Viitorul arată exact cum arată educația noastră – este timpul să acționăm acum.

Advertisement