Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a declanșat un scandal major, avertizând că Grawe România ar putea fi următorul asigurător RCA care se prăbușește, urmând exemplul City Insurance și Euroins. COTAR susține că Grawe folosește practici similare celor care au dus la falimentul altor companii, acuzând Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) că tolerează situația prin sancțiuni minore, de aproximativ 10.000 de euro, considerate insignifiante față de prejudiciile cauzate.

Potrivit COTAR, Grawe România nu plătește despăgubirile conform legii, acumulând mii de reclamații anual. „ASF protejează companiile care refuză plata daunelor, în loc să apere consumatorii. Practicile actuale sugerează corupție instituționalizată”, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR. Confederația mai acuză Grawe de insuficiență de capital și transferuri suspecte de fonduri în afara țării, cerând demiterea vicepreședintelui ASF, Sorin Mititelu, responsabil de sectorul asigurărilor.

Răspunsul Grawe România

Grawe a reacționat prompt, negând acuzațiile printr-un drept la replică. Compania afirmă că respectă legislația în acordarea despăgubirilor, verificând riguros fiecare caz, și că îndeplinește cerințele de capital, fiind auditată de firme de prestigiu. Grawe subliniază apartenența la un grup financiar solid, prezent în 15 țări, cu fonduri proprii de 3,8 miliarde de euro și o rată de solvabilitate de 252,4% la 31.12.2024, conform Solvency II. „Stabilitatea noastră nu poate fi contestată”, declară Grawe, avertizând că va apela la instanțe pentru orice prejudiciu adus imaginii sale.

Advertisement

Duminică seara, Palatul Cotroceni va fi iluminat în roșu, într-un gest simbolic de solidaritate cu persoanele afectate de Boala Duchenne, o afecțiune ereditară rară care provoacă pierderea progresivă a funcției musculare și duce la invaliditate, în special în rândul copiilor. Administrația Prezidențială se alătură astfel campaniei globale de conștientizare a acestei boli, atrăgând atenția asupra nevoii de sprijin pentru cercetare și pentru îmbunătățirea calității vieții celor afectați.

Anhinga (Anhinga anhinga), cunoscută și sub numele de pasăre-șarpe, curcan de apă sau dardar, este o pasăre acvatică fascinantă, întâlnită în apele calde și puțin adânci din America. Cu gâtul său lung și subțire, asemănător unui șarpe, și stilul unic de vânătoare, această pasăre atrage atenția oricărui iubitor de natură.

Caracteristici fizice

Anhinga este o pasăre de talie mare, cu o lungime de aproximativ 85-95 cm și o anvergură a aripilor de circa 115 cm. Penajul său negru lucios sau maro închis strălucește în lumina soarelui, în special la masculi, care pot avea o nuanță verzuie în sezonul de reproducere. Femelele și puii au gâtul și pieptul de un căpriu mai deschis. Gâtul lung și ciocul ascuțit le conferă aspectul de șarpe când înoată, de unde și numele de „pasăre-șarpe”.

Spre deosebire de majoritatea păsărilor acvatice, anhinga nu are pene impermeabile, ceea ce îi permite să se scufunde mai adânc și să rămână mai mult timp sub apă. Oasele lor dense contribuie, de asemenea, la abilitățile de scufundare, făcându-le vânători agili sub apă.

Habitat și răspândire

Anhinga trăiește în regiuni tropicale și subtropicale, din sud-estul Statelor Unite până în America Centrală și de Sud, inclusiv în Caraibe. Preferă apele puțin adânci și lente, cum ar fi mlaștinile, bălțile și lagunele de coastă, unde poate vâna pești și alte prade acvatice. Este adesea văzută cocoțată pe crengi sau bușteni lângă apă, cu aripile întinse pentru a se usca după scufundări.

Advertisement

Comportament și dietă

Anhinga este un vânător priceput, hrănindu-se în principal cu pești, crustacee și amfibieni. Se scufundă grațios, folosindu-și ciocul ascuțit pentru a înțepa prada sub apă. După ce prinde un pește, îl aruncă adesea în aer și îl prinde cu capul înainte, într-un spectacol impresionant. Între scufundări, anhinga își usucă aripile întinse, o postură emblematică ce o face ușor de recunoscut.

Reproducere

În sezonul de reproducere, masculii anhinga devin mai teritoriali și își etalează penajul strălucitor pentru a atrage femelele. Cuiburile sunt construite în copaci sau tufișuri deasupra apei, din crengi și frunze. Femela depune de obicei 2-5 ouă, iar ambii părinți participă la clocirea și hrănirea puilor.

Statut de conservare

Anhinga nu este considerată o specie amenințată, având o populație stabilă în majoritatea regiunilor unde trăiește. Cu toate acestea, pierderea habitatului din cauza drenării mlaștinilor sau poluării apelor poate afecta local populațiile.

Advertisement