Prezentă miercuri, 15 aprilie 2026, la o conferință de presă alături de liderul USR Călărași, Amelia Giurcan,Clotilde Armand a lansat critici directe la adresa modului în care este gestionat bugetul municipiului și al județului.
Fostul primar al Sectorului 1 a comparat situația din Călărași cu modelul din București, unde, spune ea, o parte semnificativă din buget era direcționată către educație.
„Diferență uriașă: 5% vs. aproape o treime”
Potrivit declarațiilor sale, în Călărași, procentul alocat educației este extrem de redus.
„M-am uitat pe bugetul de anul trecut și cred că era în jur de 5% pentru învățământ. Majoritatea bugetului merge pe asistență socială și salarii”, a afirmat aceasta.
În comparație, la Sectorul 1, susține Armand, între un sfert și o treime din buget era direcționat către educație.
„Asta spune totul despre viitorul unui oraș”
Declarația vine într-un context mai larg în care aceasta a descris județul Călărași ca având perspective limitate de dezvoltare, tocmai din cauza modului în care sunt prioritizate cheltuielile publice.
„Dacă nu investești în educație, nu creezi valoare pe termen lung”, este ideea transmisă în cadrul conferinței.
Reacție din sală: „80% salarii”
Afirmațiile au fost completate și de reprezentanții locali USR, care au susținut că:
- aproximativ 80% din buget merge pe salarii
- doar 5% către educație
- restul către alte cheltuieli administrative
Clotilde Armand a insistat că fără o schimbare de direcție la nivel local, șansele de dezvoltare reală rămân reduse.
Aceasta a legat direct investițiile în educație de:
- crearea unei forțe de muncă calificate
- atragerea investitorilor
- creșterea nivelului de trai
Declarațiile vin ca un atac direct la actuala administrație locală și deschid un nou front de dezbatere: cum sunt cheltuiți banii publici în Călărași și dacă actualele priorități reflectă nevoile reale ale comunității.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
