Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 545

Curiozități și Istorie

Marea Neagră transformată în pod de gheață: Iarna terorii din 1929

Published

on

foto: Gerul din ’29 – Biblioteca Județeană “Ioan N. Roman” Constanța

În iarna anului 1929, România a fost lovită de un ger polar fără precedent, care a făcut ca Marea Neagră să amuțească sub un strat gros de gheață. Temperaturile au scăzut dramatic sub -25 de grade Celsius, atingând minime istorice de -30 de grade în zonele montane și de câmpie, transformând întreaga regiune într-un peisaj arctic. Acest frig brusc a fost însoțit de viscole violente și de vântul tăios numit Crivăț, care a amplificat senzația de ger, făcând orice deplasare în aer liber un risc mortal pentru oameni și animale. În Dobrogea, regiunea cea mai afectată, zăpada s-a adunat în troiene uriașe, ajungând până la nivelul acoperișurilor caselor, izolând comunități întregi și paralizând viața cotidiană.

Fenomenul înghețului mării a fost unul spectaculos și rapid. Inițial, la mal s-au format ace fine de gheață, care s-au unit treptat în blocuri masive cunoscute sub numele de banchize, extinzându-se pe o distanță impresionantă de 15 kilometri în larg. Valurile au fost capturate în mișcare, creând sculpturi naturale bizare și înghețate, iar sunetul familiar al mării a dispărut complet, înlocuit de o tăcere apăsătoare, întreruptă doar de crăpăturile și pârâiturile sinistre ale gheții care se dilata și se contracta sub presiunea curenților submarini adânci. Această transformare a mării dintr-un element dinamic într-un câmp solid a fost nu doar un spectacol vizual, ci și o amenințare reală pentru navigație și siguranța umană.

Situația vapoarelor blocate în larg a fost una dramatică și plină de tensiune. Nave comerciale și de pasageri au rămas imobilizate în menghina albă a gheții, cu coca supusă unei presiuni enorme care amenința să le zdrobească. Echipajele, izolate într-un deșert înghețat, au fost nevoite să raționalizeze strict proviziile de hrană, apă și combustibil, neștiind cât va dura această blocadă impusă de natură. Marinarii coborau pe scări de frânghie și traversau pe jos distanțe mari peste gheață până la Cazinoul din Constanța, pentru a-și procura alimente esențiale, transformând marea într-o cale de acces neobișnuită și periculoasă.

Advertisement

Unul dintre cele mai terifiante aspecte ale acestei ierni a fost migrația lupilor. Din cauza gheții solide care a unit Delta Dunării cu uscatul, haite de lupi înfometați au putut traversa marea înghețată, extinzându-și teritoriul de vânătoare spre sud, ocolind barierele naturale care îi țineau de obicei departe de așezările umane. Aceste prădători, mânați de o foame disperată cauzată de lipsa hranei în zonele lor obișnuite, au pătruns în satele de coastă și la periferiile orașelor, vânând animalele domestice din curți – vite, oi, capre și chiar câini de pază. Locuitorii au trăit nopți de groază, ascultând urletele haitelor care răsunau în întuneric, iar atacurile au devenit o amenințare constantă, forțând oamenii să se baricadeze în case și să organizeze pânduri pentru a proteja gospodăriile.

În ciuda pericolelor, curiozitatea și spiritul aventurier al locuitorilor din Constanța i-au împins să exploreze această lume nouă. Mulți au ieșit pe gheață pentru a imortaliza momentul istoric, existând numeroase fotografii de arhivă care arată oameni plimbându-se, patinând sau chiar călătorind cu sănii trase de cai la kilometri distanță de țărm, în dreptul emblematicului Cazinou. Marea se transformase într-un parc imens, o extensie neașteptată a promenadei urbane, oferind un peisaj feeric, dar înșelător. Sub stratul aparent solid de gheață, curenții marini rămâneau puternici și imprevizibili, reprezentând un risc constant de crăpături sau prăbușiri, care puteau transforma o plimbare inocentă într-o tragedie.

Criza a afectat grav și infrastructura terestră, în special cea feroviară. Trenurile care încercau să ajungă în Dobrogea au rămas blocate în câmp deschis, unele fiind complet îngropate sub straturi groase de zăpadă. Sute de pasageri au îndurat zile întregi în vagoane neîncălzite, fără mâncare sau apă, așteptând intervenția armatei și a voluntarilor care desfăceau liniile cu lopata, deoarece locomotivele echipate cu pluguri nu mai puteau face față troienelor masive. Aceste întârzieri au dus la crize de aprovizionare în regiunile izolate, agravând suferința populației.

Localitățile din Delta Dunării, precum Sulina și Sfântu Gheorghe, au fost complet rupte de restul țării timp de câteva săptămâni bune. Proviziile de făină, lemne de foc și alte bunuri esențiale s-au epuizat rapid, forțând locuitorii să recurgă la măsuri extreme, cum ar fi arderea mobilierului, gardurilor sau chiar a unor părți din case pentru a se încălzi și a supraviețui. Autoritățile au încercat să organizeze ajutoare prin intermediul avioanelor, dar condițiile meteorologice adverse – ceața densă, viscolul persistent și temperaturile scăzute – au făcut ca multe zboruri să fie anulate sau amânate, lăsând comunitățile să se descurce singure în fața adversității.

Dezghețul a sosit abia în luna martie, dar a fost la fel de violent și distructiv ca înghețul însuși. Când temperaturile au început să crească, banchiza masivă s-a rupt în bucăți uriașe de gheață, care s-au ciocnit între ele cu zgomote asurzitoare, reminiscent de tunete. Sloiurile purtate de valurile reînviate au lovit cu forță digurile, cheiurile și infrastructura portuară, provocând daune materiale semnificative și punând în pericol vieți omenești. Vapoarele eliberate în sfârșit au putut relua navigația, dar amenințarea icebergurilor plutitoare a persistat săptămâni întregi, forțând echipajele să navigheze cu precauție extremă pentru a evita coliziuni fatale.

Advertisement

Iarna din 1929 a intrat în istorie sub numele de „Marele Îngheț”, devenind un simbol al vulnerabilității civilizației umane în fața forțelor naturii dezlănțuite. Poveștile despre marea pe care se putea merge pe jos, despre vapoarele captive în gheață și despre lupii care traversau largul ca pe un pod solid s-au transmis din generație în generație, transformându-se în legende vii ale Dobrogei. Acest eveniment extrem a servit ca o lecție dură despre reziliența umană, dar și despre respectul datorat elementelor naturii, amintindu-ne că, în momente de criză, supraviețuirea depinde de adaptabilitate, solidaritate și precauție.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Curiozități și Istorie

Misterul nesoluționat al Daliei Negre: Crimă șocantă în Los Angeles

Published

on

Elizabeth Short, în vârstă de 22 de ani, cunoscută drept “Dalia Neagră”, a fost găsită moartă pe 15 ianuarie 1947, pe o stradă din Los Angeles. Corpul ei era secționat în două, golit de sânge și atât de palid încât părea un manechin. Tăieturile, executate cu precizie chirurgicală, nu afectaseră organele interne, iar fața avea un rânjet sinistru creat prin incizii laterale ale gurii. Niciun pic de sânge la locul descoperirii, indicând că fusese mutat acolo post-mortem.

La nouă zile, autoritățile au primit un plic cu scrisoare din tăieturi de ziar, conținând certificatul de naștere al lui Elizabeth, o agendă veche cu pagini lipsă și fotografii. Plicul era tratat cu gaz pentru a șterge amprente. Au urmat alte scrisori, posibil de la ucigaș, dar nedovedite.

Cazul a implicat sute de audieri și circa 60 de suspecți. Robert Manley, care o condusese la Hotelul Biltmore, a trecut poligraful și avea alibi. Joseph Dumais, care băuse cu ea în San Francisco, a confesat fals, fiind la o bază militară în ziua crimei.

Principalul suspect: medicul George Hodel, acuzat chiar de fiul său, Steve. Chirurg renumit în Los Angeles, capabil de mutilări precise, Don Juan cu 11 copii de la cinci femei. Steve, fost polițist, a găsit fotografii suspecte cu Elizabeth (confirmate 90-95% în 2014). Hodel fusese acuzat de viol asupra fiicei sale de 14 ani, dar achitat. Poliția i-a instalat microfoane; el a spus: “Și dacă aș fi ucis-o pe Dalia Neagră, nimeni nu poate dovedi, secretara mea e moartă”. Dovezile au dispărut, cazul închis.

Advertisement

În 2012, Steve a detectat cu un câine rămășițe umane în casa tatălui, sugerând alte crime posibile. Poliția nu a redeschis investigația.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Curiozități și Istorie

Fazanul Malaezian: O bijuterie a pădurilor tropicale

Published

on

Fazanul malaezian (Polyplectron malacense) este o pasăre din familia fazanilor, endemică în pădurile umede din Peninsula Malaeziană. Masculul se remarcă prin penele sale cu pete oculare strălucitoare, în nuanțe de albastru și verde, care servesc la atragerea partenerei în ritualuri de curte elaborate.

Femela are un penaj mai discret, maroniu, pentru camuflaj în vegetația densă. Această specie trăiește solitar sau în perechi, hrănindu-se cu insecte, semințe și fructe căzute. Din păcate, este critic periclitată din cauza defrișărilor, vânătorii și pierderii habitatului, rămânând doar câteva sute de exemplare în sălbăticie.

Femela clocește 1-2 ouă în cuiburi simple pe sol, timp de 21-22 de zile. Puii sunt precoci, ies din ouă acoperiți cu puf și se hrănesc singuri imediat, dar rămân sub protecția părinților câteva luni pentru supraviețuire.

Eforturile de conservare includ rezervații naturale și programe de reproducere în captivitate pentru a salva această minune a biodiversității tropicale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Curiozități și Istorie

Semnificația istorică a zilei de 15 ianuarie

Published

on

România – Ziua Culturii Naționale (din 2011)

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă.

Advertisement

În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional’‘.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI: 

1541 – Regele Francisc I al Franței îi dă lui Jean-François Roberval însărcinarea de a stabili provincia Noua Franță (Canada) unde să asigure răspândirea „Sfintei credințe catolice”.

1559 – Elisabeta I a Angliei a fost încoronată regina la Westminster Abbey de către episcopul de Carlisle, Owen Oglethorpe, în loc de arhiepiscopul de Canterbury, asa cum era tradiția.

1595 – A murit sultanul otoman Murat al III-lea;

Advertisement

1622 – S-a născut Molière (Jean–Baptiste Poquelin), dramaturg şi actor francez; (d.17.02.1673).

1716 – S-a născut Philip Livingston, politician american, autor al Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite (d. 1778).

 1759 – S-a deschis British Museum, devenit unul dintre cele mai importante muzee ale lumii.

1834 – S-a deschis, pe lângă Societatea Filarmonică din Bucureşti, “Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură”, ce avea menirea de a pregăti actori calificaţi. Directorul şcolii era Ion Heliade Rădulescu.

1850 – S-a născut Mihai Eminescu, poet, prozator și jurnalist român,

Advertisement

socotit de cititori şi de critica literară postumă, drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Marele poet al românilor s-a stins din viaţă prematur la 15 iunie 1889 în Bucureşti.

1870 – Ministrul de Externe adresează marilor puteri europene o notă prin care solicită recunoaşterea oficială a denumirii de România.

1870 – Un desen animat politic american simbolizează, pentru prima dată, Partidul Democrat cu un măgar („A Jackass Live Kicking a Dead Lion” de Thomas Nast pentru Harper’s Weekly).

1880 – În Romania este promulgată Legea pentru înfiinţarea Casei de Economii (CEC).

1883 – A apărut, la Iași, revista Recreații științifice (până în anul 1888), care a marcat dezvoltarea matematicii în România.

Advertisement

1894 – S-a născut în satul Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu Jiu, sublocotenentul – erou Ecaterina Teodoroiu, cazută pentru patrie la 22 august 1917, în luptele de la Marașești din timpul primului război mondial.

1895 – La Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, este prezentat cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov, spectacolul baletului “Lacul lebedelor”, al lui Tchaikovski.

1908 – S-a născut Edward Teller, savant american originar din Ungaria, supranumit „părintele bombei cu hidrogen”; (d. 09.09.2003).

1913 – A fost inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin și New York.

1919 – Banca Naţională a României a deschis la Chişinău cea dintîi sucursală a sa.

Advertisement

1929 – S-a născut Martin Luther King, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare. A fost asasinat la 4 aprilie 1968.

1943 – Mihai Antonescu, viceprim-ministru şi ministru de externe al României propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieşirea simultană din război a Italiei, României şi Ungariei.

1943 – Una dintre cele mai mari clădiri de birouri din lume, Pentagonul, construit de Leslie R. Groves, a fost inaugurat în Arlington, Virginia.

1947 – Elizabeth Short a fost asasinată. Cazul ei a devenit foarte mediatizat în SUA din cauza naturii infracțiunii, corpul ei fiind găsit extrem de mutilat, tăiat în jumătate la nivel pelvian și golit de sânge.

1951 – Curtea cu juri din Augsburg a condamnat-o pe Ilse Koch, soția primului comandant al lagărului de concentrare Buchenwald, la închisoare pe viață pentru incitare la crimă și abuz fizic sever.

Advertisement

1955 – A murit în închisoarea Sighet, Tit Liviu Chinezu, episcop martir al Bisericii Române Unite cu Roma (n. 1904)

1953 – Secretarul de stat John Foster Dulles a declarat în fața Comisiei de Politică Externă a Senatului SUA, ca obiectivul major al politicii externe american este „eliberarea popoarelor captive din Estul Europei”.

1969 – Uniunea Sovietică a lansat Soyuz 5.

1970 – Muammar al-Gaddafi a fost proclamat premier al Libiei.

1971 – În Egipt, s-a inaugurat barajul de la Assuan.

Advertisement

1990 – Prin Decizia civilă nr.4 a Tribunalului Municipiului Bucureşti, s-a reinființat oficial , Partidul Naţional Liberal, partid politic interzis in timpul dictaturii comuniste.

1992 – Comunitatea internațională a recunoscut independența Sloveniei și a Croației față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

1993 – Cel de-al III-lea Congres al UDMR, ținut la Brașov, este în atenția opiniei publice în urma apelului lansat de Gheorghe Funar, prin care se cerea convocarea, în sesiune extraordinară, a Parlamentului pentru interzicerea activității UDMR. Această propunere venea în urma intenției UDMR de a aproba în Congres un “Program de autoguvernare pe principii etnice“.

1999 – A cincea mineriadă – Greva minerilor din Valea Jiului a fost declarată ilegală.

1999 – Conflictul din Kosovo – Un numar de 45 de civili au fost masacrați la Racak, în sudul provinciei.

Advertisement

2001 – Enciclopedia Wikipedia a intrat în online.

2003 – Statele Unite ale Americii au cerut sprijinul NATO în cazul declanşării unui conflict cu Irakul.

2005 – A fost lansat primul volum al ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române.

2005 – Orbitatorul lunar al ESA, SMART-1 descoperă elemente precum calciu, aluminiu, siliciu, fier și alte elemente de suprafață pe Lună.

2006 – La Biblioteca Academiei au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediției facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu.

Advertisement

2006 – Capsula de întoarcere a sondei spațiale Stardust revine pe Terra cu o colecție de mostre. În aprilie 2014, NASA a raportat că a recuperat șapte particule de praf interstelar din aerogel.

2011 – Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, va fi sărbătorită “Ziua Culturii Naționale”, în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.

2011 – În Sudanul de Sud se încheie un referendum în care 99% din populație votează pentru independența țării.

2018 – Prim-ministrul Mihai Tudose demisionează după doar șapte luni în funcție din cauza disputelor interne în PSD.

2019 – Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

Advertisement

2021 – Un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit insula Sulawesi din Indonezia, ucigând cel puțin 67 de persoane și rănind sute.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading