Bilanțul sfârșitului de săptămână în județul Călărași: peste 100 de intervenții, zeci de infracțiuni și amenzi de peste 91.000 de lei

Polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Călărași au desfășurat, la finalul săptămânii trecute, o amplă serie de acțiuni pentru menținerea ordinii publice și creșterea siguranței rutiere, intervenind la peste 100 de sesizări ale cetățenilor.

Potrivit informării oficiale, în perioada 9–11 ianuarie, aproximativ 400 de polițiști au acționat la nivelul întregului județ, fiind organizate 28 de acțiuni și gestionate 101 evenimente semnalate prin SNUAU 112. În urma activităților desfășurate, oamenii legii au constatat 37 de infracțiuni, au prins în flagrant trei persoane și au dispus trei măsuri preventive.

Pe linie contravențională, polițiștii au aplicat 266 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor depășind 91.000 de lei. Totodată, în trafic au fost reținute 23 de permise de conducere și retrase 18 certificate de înmatriculare, în cadrul acțiunilor de prevenire a accidentelor rutiere.

Un exemplu relevant al intervențiilor din teren a avut loc în noaptea de 9 ianuarie, în jurul orei 03:00, în comuna Chiselet. Un șofer nu a oprit la semnalul regulamentar al polițiștilor rutieri, a încercat să se sustragă controlului și, după un viraj, a pierdut controlul autoturismului, intrând în coliziune cu gardul unui imobil. Atât conducătorul auto, cât și pasagerul din dreapta au abandonat vehiculul și au părăsit locul evenimentului.

Din verificările ulterioare a reieșit că la volan se afla un tânăr de 20 de ani, cu dreptul de a conduce suspendat. Pe numele acestuia a fost întocmit dosar penal pentru conducerea unui vehicul fără permis și violare de domiciliu, iar în urma administrării probatoriului, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița, a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore.

Duminică, 11 ianuarie 2026, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 8 ianuarie, Loteria Română a acordat peste 27.200 de câștiguri în valoare totală de peste 1,83 milioane de lei.

Numere câștigătoare:

• Loto 6/49: 6, 17, 33, 12, 16, 1
• Noroc: 7483678
• Joker: 29, 42, 45, 21, 3 + 6
• Noroc Plus: 195919
• Loto 5/40: 22, 31, 7, 23, 20, 10
• Super Noroc: 048500

Reporturi: Loto 6/49 cat. I – peste 14,70 mil. lei (2,89 mil. euro); Noroc – peste 5,41 mil. lei (1,06 mil. euro); Joker cat. I – peste 46,97 mil. lei (9,23 mil. euro), cat. II – peste 570.900 lei; Noroc Plus – peste 220.900 lei; Loto 5/40 – peste 139.400 lei; Super Noroc – peste 145.200 lei.

Câștiguri joi: Noroc cat. III – 84.484,80 lei (Turda); Joker cat. III – două de 101.509,85 lei (București Sector 5 și app AmParcat.ro).

O decizie aparent insignifiantă, eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical, a stârnit o dezbatere intensă care nu mai poate fi ignorată. Milioane de oameni sunt afectați, iar subiectul a invadat conversațiile zilnice, de la birouri la rețele sociale și grupuri familiale: cine beneficiază, cine suferă și ce intenționează cu adevărat statul prin această schimbare?

În fundal, tema concediilor medicale s-a transformat într-un adevărat test de rezistență pentru angajați și angajatori. Unii o văd ca pe o pedeapsă generalizată, alții ca pe o corectură esențială într-un sistem disfuncțional. Între extreme, apar nuanțe care redefinesc întreaga perspectivă asupra hotărârii.

De ce o simplă zi a devenit un subiect exploziv? Controversa a escaladat tocmai pentru că prima zi pare un amănunt, dar impactează direct veniturile, planificarea tratamentelor, decizia de a consulta un medic și relațiile la locul de muncă. Măsură a fost comparată cu practicile din alte țări UE, ridicând întrebări: cât de asemănătoare este România cu aceste modele și ce elemente sunt adoptate fidel?

În acest climat tensionat, numele lui Alexandru Rogobete apare frecvent, deoarece publicul așteaptă clarificări: care este raționamentul din spatele deciziei și dacă regulile pot fi flexibile în anumite cazuri.

Ce se ascunde în culise și unde intervin excepțiile? Dincolo de reacțiile emoționale, discuția intră în detalii practice: când intră în vigoare, cum se implementează, cine stabilește regulile și ce clarificări vor aduce normele de aplicare. Pentru mulți, nu e doar o chestiune de principii, ci de previzibilitate: să anticipeze ce se întâmplă în caz de boală și ce alternative există.

Un aspect delicat sunt excepțiile. Anumite afecțiuni și tratamente implică controale regulate, proceduri recurente și absențe obligatorii, unde nu mai vorbim de comoditate, ci de continuitatea îngrijirii. Astfel, au apărut indicii că unele cazuri vor fi tratate special, în funcție de specificul medical.

Pe măsură ce explicațiile oficiale au ieșit la iveală, un fapt devine clar: subiectul nu se rezolvă simplu. Fiecare aspect deschide noi întrebări, de la efectele bugetare la modalități de a descuraja abuzurile fără a penaliza injust pe cei care au cu adevărat nevoie de concediu.

Motivația neplății primei zile este prezentată ca o măsură împotriva concediilor false, într-un context de abuzuri și costuri ridicate pentru stat: „În multe țări UE, primele zile de concediu medical nu sunt plătite de nimeni…”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că „s-a dovedit peste tot că se abuzează de ele”. Se estimează economii de aproximativ 1,2 miliarde de lei prin măsurile din 2025; regula va intra în vigoare de la 1 februarie 2026, cu norme detaliate până atunci și excepții pentru cazuri precum oncologia sau tratamentele periodice pentru talasemie.